Politia administrativa

POLITIA ADMINISTRATIVA

1. Notiunea de politie administrativa

Am precizat la inceputul acestui capitol ca politia administrativa este o componenta a activitatilor cu caracter dispozitiv pe care le realizeaza administratia publica. Si in cazul activitatii de politie administrativa administratia „dispune” sau ordona ceva, dar in sensul sanctionarii unor fapte neconforme cu legea .

Cuvantul politie provine din latinescul „politia” care reprezinta organizarea politica, administrativa, precum si din grecescul „politeia”, care inseamna cetate . Intr-adevar, in antichitate orasele se confundau, erau adevarate state, iar serviciile publice se exercitau de o anumita categorie de functionari sau slujbasi ai cetatii. De aici rezulta si denumirea de politist care insa s-a pastrat pentru o anumita sfera a functionarilor administratiei publice.

Conceptul de politie administrativa se fundamenteaza pe faptul ca libera activitate a particularilor intr-o colectivitate organizata are, in mod necesar, limite pe care administratia trebuie sa le stabileasca .

Politia administrativa este o forma de interventie pe care o exercita anumite autoritati administrative si care consta in a impune, in vederea asigurarii ordinii publice, limitarea libertatii indivizilor .

Interesul comunitar impune ca initiativele particularilor sa nu prejudicieze ordinea si linistea, conditie necesara oricarei vieti normate. De aceea, revine administratiei misiunea de a impune si a asigura respectarea normelor necesare ordinii si linistii publice.

In esenta, prin termenul de politie administrativa in societatea de azi se inteleg modalitatile de decizie si control prin care se realizeaza scopurile societatii politice. Notiunea de politie administrativa are un sens totusi restrans, referindu-se la limitele impuse liberei activitati a particularilor in societatea organizata si pe care organele care realizeaza functia executiva o stabilesc si o impun tuturor.

Politia administrativa reglementeaza activitatile persoanelor fizice si juridice particulare, dar si a functionarilor administratiei, deoarece si acestia trebuie sa se conformeze normelor de politie administrativa. De aceea, spre exemplu, regulile de circulatie se aplica si vehiculelor administratiei, cu anumite nuante pentru anumite categorii de autovehicule.

Obiectul activitatii de politie administrativa

Masurile de politie administrativa au ca obiect principal mentinerea ordinii publice, care trebuie sa existe intre membrii societatii. La acestea se mai adauga masurile de asigurare a linistii publice, cele privitoare la securitatea publica care trebuie sa asigure cadrul unei societati civilizate.

Sintetizand, obiectul politiei administrative este, asadar, ordinea publica, prezenta sub clasica triada: liniste, securitate, salubritate.

Luand in consideratie aceste coordonate ale obiectului politiei administrative, ordinea publica poate fi definita ca o stare de normalitate, de conformare cu dispozitiile legale, care trebuie sa domneasca intre indivizi in cadrul societatii organizate in stat.

In statul de drept ordinea publica este legata organic de lege, existenta ordinii publice si exercitarea acesteia fiind expresia legii. Explicatia si intelegerea notiunii ordinii publice trebuie pusa in legatura si cu alte notiuni care privesc asigurarea ei in societate.

Ordinea publica este organic integrata in sarcinile administratiei publice, in misiunile acesteia de a organiza executarea legii si a asigura respectarea acesteia in raporturile dintre indivizi.

Principiul fundamental al notiunii de ordine publica este acela conform caruia, in exercitarea drepturilor si libertatilor sale, fiecare cetatean nu este supus decat ingradirilor stabilite prin lege si cerintelor firesti ale moralei sociale. Garantia existentei in acest domeniu a unor limite bine determinate o constituie prevederile Constitutiei, Conventiei Europene a Drepturilor Omului, precum si celelalte acte internationale in materie, la care Romania este parte .

Prin urmare, conceptul de ordine publica nu poate fi acceptat decat ca o entitate juridica complexa, cuprinzand norme de drept intern si international, drepturi si obligatii, in cazuri particulare limitate.

Deosebirea dintre politia administrativa si politia judiciara

De principiu, politia administrativa actioneaza in scop preventiv, avand ca preocupare organizarea, controlul si mentinerea ordinii publice prin masuri specifice dar si prin sanctionarea acelor fapte care ca si grad de pericol social se incadreaza in categoria infractiunilor. Politia judiciara intervine insa, de regula, atunci cand s-a savarsit o infractiune sau alta fapta antisociala.

Deosebirea dintre politia administrativa si cea judiciara are o deosebita importanta in statul de drept. Politia administrativa urmareste sa mentina ordinea, fara a se implica in mod obligatoriu represiunea faptelor antisociale. Observam insa ca politia judiciara are misiunea de a constata, de a identifica pe autorii unei infractiuni sau alte fapte ilicite de a aduna probele, cu scopul declansarii actiunii judiciare.

In practica, deosebirea dintre cele doua forme de activitate este uneori dificil de facut, deoarece personalul acestora poate fi oarecum identic, in sensul ca agentii de politie administrativa pot fi, totodata, si agenti de politie judiciara.

Ofiterii din Politia romana si, de asemenea, cei din jandarmerie, politie de frontiera sau pompieri, cumuleaza atributii care apartin celor doua politii, deci, administrativa si judiciara .

Document online: Pozitia geopolitica a Romaniei Eseu: Principalii factori de risc si amenintare la adresa stabilitatii si pacii

Se poate da ca exemplu cazul agentului de politie care, daca dirijeaza circulatia, se plaseaza in domeniul politiei administrative pe cand, daca constata savarsirea unei infractiuni la regimul circulatiei pe drumurile publice, trece din domeniul politiei administrative in domeniul politiei judiciare. Daca un functionar al politiei participa la un baraj in cursul unei demonstratii el este agent al politiei administrative, dar daca intervine pentru a prinde un spargator, este agent al politiei judiciare.

Politia administrativa generala si politiile administrative speciale

Autoritatea publica – individuala sau colectiva, numita sau aleasa – aflata intr-un anumit teritoriu raspunde de mentinerea ordinii publice si dispune de un ansamblu de competente si de mijloace de actiune constituind politia generala. Aceasta apartine statului, judetului, orasului sau comunei, subiecte de drept public apartinand dreptului administrativ (de exemplu, prefectul sau primarul).

In unele domenii bine definite si riguroase sunt constituite politii administrative speciale al caror obiect de control il constituie fie o categorie anumita de persoane, de pilda conducatorii auto ori strainii, fie o ramura de activitate, precum economia vanatului sau desfasurarea adunarilor publice.

Anumite politii administrative speciale se deosebesc de politia administrativa generala prin scopul lor care depaseste sfera traditionala a notiunii. Astfel, este cazul politiilor cu scop de ocrotire a culturii, ca de exemplu protectia monumentelor istorice sau ocrotirea mediului.

Politia administrativa generala isi realizeaza atributiile prin cel putin trei modalitati:

a) – reglementare, adica prin edictarea unor norme generale care trebuie sa fie rationale si eficiente. Prin modalitatea de reglementare, autoritatea de politie poate impune tuturor persoanelor dispozitii generale restrictive ale libertatii si prevazute cu sanctiuni. Existenta sanctiunii confera regulamentului de politie caracteristica sa speciala.

Reglementarea se poate referi la urmatoarele : o interzicere generala, o autorizatie prealabila, o declaratie prealabila sau la organizarea activitatii.

b) – a doua modalitate prin care politia administrativa generala isi realizeaza atributiile sunt decizii sau masuri individuale. Desigur, au la baza o norma cu caracter general. Deciziile individuale pot fi scrise, orale sau chiar reduse la un gest, cum ar fi semnalizarea unui agent de circulatie.

c) – a treia modalitate consta in constrangere. In acest sens, autoritatea de politie poate pune in aplicare forta materiala pentru a preveni sau a determina incetarea unei dezordini. Masurile mai grave de interventie prin utilizarea armelor sau prin participarea armatei la mentinerea ordinii publice, trebuie sa fie precis reglementate.

Organizarea activitatii de politie administrativa

In scopul infaptuirii misiunii sale de aparare si mentinere a ordinii publice, in organizarea activitatii de politie exista, pe de o parte, autoritatile de politie, adica organe competente sa adopte reglementari privind activitatea politiei, precum decizii si masuri individuale si, pe de alta parte, personalul de executare, in care se cuprinde personalul permanent, fie civil, fie militar. Statul apara si asigura mentinerea ordinii pe ansamblul teritoriului, lasand autoritatilor locale grija de a lua masuri specifice pe teritoriul lor de competenta.

In ce priveste diferitele autoritati de politie, in practica, cel mai frecvent exercita atributii de politie administrativa urmatoarele:

- Guvernul, care reglementeaza activitatea cu caracter general de politie administrativa, adoptand norme generale aplicabile pe tot teritoriul tarii;

Prefectul, ca reprezentant al Guvernului asigura respectarea ordinii publice in judet si dispune luarea masurilor corespunzatoare pentru apararea drepturilor si libertatilor cetatenilor, prin organele legal constituite ;

Primarul orasului sau comunei in care a fost ales asigura ordinea publica si linistea locuitorilor personal sau cu ajutorul politiei, indruma si supravegheaza activitatea gardienilor publici, ia masuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor, reprezentatiilor sau a altor manifestari publice care contravin ordinii de drept, ori atenteaza la bunele moravuri, la ordinea si linistea publica. Tot el controleaza igiena si salubritatea localurilor publice si a produselor alimentare puse in vanzare pentru populatie ori ia masuri pentru prevenire, combaterea sau inlaturarea consecintelor unor fenomene periculoase (inundatii, cutremure, incendii, epidemii, s.a.). Ca autoritate de politie, primarul poate actiona personal, nemijlocit, dar poate sa delege unii functionari ai primariei ;

- Exista si autoritati speciale, precum ministrul de interne, care desi nu are in materie de politie competente proprii, are in subordine intreg personalul politiei statului si in aceasta calitate el poate da instructiuni referitoare la exercitarea atributiilor de politie.

Principiile politiei administrative

Doctrina juridica administrativa a surprins urmatoarele principii care guverneaza activitatea de politie administrativa :

a) Principiul evolutiei, care exprima caracteristica masurilor de politie administrativa de a fi permanent in concordanta cu cerintele dinamice ale vietii sociale deoarece unele cerinte pot sa apara, altele pot sa dispara.

b) Principiul posibilitatii adaptarii regimului juridic in functie de necesitatile societatii, ca o consecinta a principiului evolutiei. Intr-adevar, interesul societatii evolueaza odata cu trecerea timpului, astfel impunandu-se ca regimul juridic sa fie adaptat noilor cerinte sociale.

c) Principiul proportionalitatii mijloacelor folosite fata de scopurile urmarite. Mijloacele utilizate trebuie sa fie intotdeauna in directa proportionalitate cu riposta celor carora urmeaza a le impune un anumit comportament si, in plus, sa fie rationale si eficiente. Eficienta insasi constituie un principiu al politiei administrative, dar si un scop general de urmarit.

d) Principiul continuitatii, presupune ca o necesitate publica recunoscuta prin norme juridice nu poate fi satisfacuta cu intermitente. Masurile de politie administrativa trebuie sa protejeze un interes al societatii, imperios pentru populatie, ceea ce impune functionarea continua si permanenta a organismului abilitat sa se aplice.

e) Principiul prioritatii interesul general fata de interesul particular, este specific administratiei in general, dar are un caracter mai pronuntat si evident cand vorbim despre politia administrativa.

f) In fine, principiul egalitatii tuturor in situatia aplicarii masurilor de politie administrativa nu este mai putin important. Enuntarea acestui principiu in cazul masurilor de politie administrativa vine sa confirme in fapt principiul constitutional al egalitatii cetatenilor in fata legii si a autoritatilor publice.

Limitele puterii de politie administrativa

Atributiile in materie de politie permite administratiei sa reglementeze activitatile individuale, dar aceasta reglementare nu este absoluta, ci se desfasoara in cadrul unor limite explicit prevazute de lege.

Mai intai, orice activitate a administratiei in exercitarea atributiilor de politie este supusa principiului legalitatii si controlului judecatoresc. Drept urmare, toate deciziile administrative in materie de politie, ca in orice materie, trebuie sa fie legale. Administratia nu poate actiona decat in cadrul legii si o masura de politie, ca si oricare decizie administrativa, nu poate incalca dispozitiile legii sau vreun principiu general de drept.

In al doilea rand, exista anumite limite in care libertatile persoanelor ar putea fi reduse prin reglementarea politiei administrative.

O masura a politiei administrative atunci cand restrange o libertate cetateneasca nu se poate justifica decat daca este oportuna. De aceea, instanta, pentru a aprecia legalitatea unei masuri a politiei, urmeaza a analiza oportunitatea acesteia.

In domeniul libertatilor publice autoritatea de politie nu are temei de a reglementa sau interzice decat daca a epuizat toate celelalte mijloace. De exemplu, nu este suficient pentru a legitima interzicerea unei intruniri ca autoritatea de politie sa se teama de eventualele tulburari determinate de aceasta intrunire, mai trebuie ca autoritatea sa nu dispuna de mijloacele necesare pentru a face fata acelor tulburari.

Controlul legalitatii asupra masurilor de politie este exercitat:

a) - de catre autoritatea administrativa ierarhica, inclusiv pe calea actiunii prealabile;

b) - de catre instanta de contencios administrativ, urmarindu-se anularea actului ilegal si tragerea la raspundere pentru pagubele cauzate in exercitarea atributiilor de politie;

c) - de instanta civila, in temeiul competentelor generale, poate sa statueze si in domeniul activitatii politienesti, ca de exemplu in materie contraventionala;

d) - de instanta penala, poate aprecia legalitatea reglementarilor, deciziilor sau masurilor individuale de politie, atunci cand in cadrul unui proces penal, partea prejudiciata invoca nelegalitatea acestora.