Managementul din Japonia

Managementul din Japonia

Japonia este o societate bazata mai mult pe morala decat pe drept.

Organizarea structurala a firmei nipone

Firmele japoneze au fost capabile sa rezolve o problema care este prezenta si cu care se confrunta toate firmele din lume, aceea a armonizarii intereselor fiecarui element al firmei cu interesele firmei in ansamblu prin practicile de management care au condus la diminuarea conflictelor de interese, reusind practic sa faca convergente toate interesele.

Structura unui grup economic japonez

Model japonez de management

Organigrama unei firme japoneze

Managementul resurselor umane in firmele japoneze

Salariatii japonezi prezinta trei mari obsesii

Referat: Integrarea cerealelor in elaborarea si implimentarea tehnologiei ecologice de producere a fainoaselor aglutenice: produse de panificatie si biscuiti Referat: Documentatia investitiilor si studiul de fezabilitate

n       preocuparea pentru detinerea de informatii, cunostinte si pentru invatare;

n       apartenenta la grup si munca in echipa;

n       disponibilitatea pentru acceptarea ambiguitatii si haosului care de multe ori este asociata obtinerii de performante economice de catre firma.

In firmele japoneze mari se intalnesc trei categorii de salariati:

n       angajatii pe viata,

n       angajatii semipermanenti sau recrutii experimentali,

n       muncitorii temporari.

1. Sistemul RINGI

Daca as fi in locul tau as proceda la fel

2. Sistemul NEMAWASHI

Acest sistem presupune "ansamblul de demersuri si negocieri pregatitore prin care se vizeaza obtinerea adeziunii tuturor inainte ca o decizie sa fie luata". Aceste demersuri si negocieri pregatitoare impuse de NEMAWASHI pentru realizarea consensului presupun un schimb intens de informatii, in cadrul caruia managementul de nivel mediu are un rol important, deoarece acesta face legatura dintre managementul de nivel superior si managementul de nivel inferior prin sfera informatiilor pe care le detine.

3. Sistemul KANBAN

Acest sistem a fost promovat prima data de firma Toyota si apoi s-a extins la alte firme nipone.

Principiul Kanban-ului in domeniul decizional, consta in "simularea continua a unor situatii de criza, astfel incat intreg personalul firmei sa fie mentinut in stare de alerta". Toate serviciile (tehnic, aprovizionare, financiar, comercial, resurse umane) si toti responsabilii, indiferent de nivelul ierarhic sunt antrenati pentru a mentine situatiile de criza si pentru a evidentia punctele slabe ale firmei.

4. Sistemul KAIZEN care se refera la perfectionarea continua a managementului si activitatilor organizatiei, incluzand atat managerii, cat si executantii

Perfectionarea manageriala sau a standardelor de munca cuprinde, la randul ei, alte doua categorii de procese:

Kaizen - care semnifica perfectionarea de detaliu, ce se realizeaza in firma in mod curent

inovarea - care aduce imbunatatiri majore si are in vedre perfectionarile profunde din firma, ce antreneaza investitii majore in tehnologii noi si/sau echipamente

Sinergia dintre inovarea radicala si Kaizen

Managementului in Tarile Arabe

Caracteristici culturale derivate din islamism:

1. Valori sociale si normele islamice au la baza Coranul

Dupa legea islamica exista cinci categorii de baza pentru fiecare actiune umana, care se reflecta si asupra managementului firmei:

Actiuni cu caracter obligatoriu;

Actiuni care au rol de incurajare;

Actiuni permise de legea islamica;

Actiuni ce au ca scop descurajarea unor activitati;

Actiuni interzise.

In societatea traditionala, virtutile considerate obligatorii sunt demnitatea, onoarea si reputatia. Cele mai importante valori sociale sunt loialitatea fata de familie, curtoazia si comunicarea armonioasa.

2.  Distanta personala. In viata arabilor simtul olfactiv este foarte important. Isi aleg prietenii dupa miros; pentru ca un arab sa accepte pe cineva ca prieten trebuie sa ii placa mirosul acestuia.

n       3. Atingerea. Arabii sunt adeptii contactului fizic. In timpul discutiilor arabii stau foarte aproape de partenerii lor.

n       4. Vestimentatia. Arabii pun mare pret pe eleganta. Pentru ei aspectul exterior este foarte important, pentru ca imbracamintea refelecta statul persoanei. La intalnirile de afaceri, strainii trebuie sa poarte costum si cravata, imbracamintea sport fiind acceptata doar la intalniri neoficiale.

n       5. Femeile arabe. In secolul XXI, ideea ca femeia araba este sclava a devenit perimata. Cele mai emancipate femei arabe sunt cele din Egipt. Indiscutabil, din punct de vedere al religiei islamice ei nu sunt considerati egali. De aici o serie de diferente, de drepturi si de obligatii.

Structurile organizatorice ale firmelor din tarile islamice sunt, cel mai adesea, informale, bazate doar pe capacitatea managerului - care nu are o pregatire de specialitate, in general - de a pune in practica, in maniera empirica, atributele managementului.

In schimb, ceea ce conteaza si deci ceea ce aduce profit organizatiilor din acest spatiu cultural este reprezentat de intuitia, talentul, flerul, puterea de convingere si de a negocia pe care le pune in practica manageriala conducatorul sau proprietarul organizatiei.

Elementele motivationale sunt derivate din stilul de management bazat nu pe stiinta, ci pe adaptarea la mediu.

Salariul negociat este minim si este stabilit astfel in mod intentionat, astfel incat salariatul sa fie interesat atat in atingerea scopurilor organizatiei, cat si in realizarea unor scopuri personale.

Analiza comparativa intre cultura araba si culturile occidentale

Occidentalii si arabi au puncte de vedere foarte diferite in legatura cu ceea ce este corect si ce este gresit, ce este bine si ce este rau. Ei traiesc in doua lumi diferite, fiecare fiind organizata in mod distinct.

Occidentalii considera cu lumea araba este in declin, fiind sustinuta temporar de rezervele de petrol. Arabii, pe de alta parte, sunt convinsi ca ei au pus bazele civilizatiei occidentale si ca au un rol important in dezvoltarea culturii moderne.

In vest, individul este unitatea de baza a societatii; la arabi unitatea de baza a societatii este familia;

n       In vest, statutul unei persoane este determinat de realizarile sale, in timp ce in lumea araba statutul este determinat de clasa sociala din care face parte individul;

n       Occidentalii vor sa fie fermi, dar drepti, in schimb, arabii vor sa fie drepti, dar flexibili;

n       Occidentalii doresc sa modernizeze. Arabii se lupta sa gaseasca o cale de a adopta comportamente moderne fara sa distruga valorile traditionale;

n       Arabii sunt mai ospitalieri decat occidentalii.

Dimensiunile culturale ale lui Hofstede

1. Distanta mare fata de putere

2. Puternic colectivism;

3. Masculinitate dualista

4. Evitarea incertitudinii are o reprezentare duala

In lumea araba, inclusiv in domeniul afacerilor, nimic nu se intampla cu repeziciune, iar incredera in partenerii de afaceri este obligatorie, aceasta cultivandu-se in timp, prin intermediul unei terte parti.

Datorita faptului ca cele mai multe tari arabe au un sistem economic centralizat, in care guvernul detine puterea economica si este principalul cumparator, oricine vrea sa faca afaceri in tarile arabe trebuie sa tina seama de faptul ca sectorul public este cel mai important pentru desfacerea marfurilor si pentru prestarea serviciilor.