Marketing social politic - grile

Marketing social politic - grile

TRUE/FALSE

Stabiliti daca enuntul urmator este adevarat sau fals:

1. Regula "coerentei" spune ca fiecare campanie electorala nu poate fi reproducerea unei campanii anterioare, chiar daca aceasta a fost incununata cu succes.

ANS: F

2. Spoturile politice care au folosit imaginea obisnuita a stirilor pentru prima data au aparut in Statele Unite in perioada de adolescenta a marketingului electoral.

ANS: T

3. Spoturile politice care au folosit imaginea obisnuita reclamelor comerciale pentru prima data au aparut in Franta in anii '50.

ANS: F

4. Marketingul medical reprezinta o specializare a marketingului clasic.

ANS: F

5. Motivatia implicarii subscriptorilor in activitatea organizatiilor sociale este scutirea de taxe si impozite.

ANS: T

6. Motivatia implicarii militantilor in activitatea organizatiilor sociale este una religioasa

ANS: T

7. Motivatia implicarii prescriptorilor in activitatea organizatiilor sociale este sincrederea pe care o au in misiunea organizatiei.

ANS: T

8. In domeniul social, concurentii sunt mai usor de identificat si mai simplu de combatut decat in marketingul politic.

ANS: F

9. Prescriptorii sunt recrutati din randul persoanelor care dispun de mult timp liber si doresc sa-l utilizeze in folosul comunitatii.

ANS: F

10. Conceptul potrivit caruia piata este un ansamblu al cuplurilor marca-segment de consumatori este o definitie care pune accentul pe oferta

ANS: F

11. Organizatiile receptor-distributive sunt cele care dispun de o dotare constanta sau in crestere de resurse ce urmeaza a fi distribuite grupurilor tinta

ANS: F

12. Principala diferenta intre organizatiile productiv-distributive si cele paralucrative este ca, in primul caz, cei care platesc sunt aceiasi care beneficiaza de aceste fonduri, in timp ce in al doilea caz, unii platesc si altii sunt beneficiarii.

ANS: F

13. Cererea organizatiilor social-politice este o cerere omogena.

ANS: F

14. Oferta organizatiilor sociale este abundenta in raport cu problemele sociale existente la un moment dat.

ANS: F

15. Cererea organizatiilor sociale poate fi negativa atunci cand nevoile consumatorilor nu pot fi satisfacute de bunurile si serviciile existente la un moment dat.

ANS: F

16. In abordarea grupurilor tinta, organizatiile sociale se confrunta cu cerere inexistenta, cum ar fi situatia data de faptul ca membri unei comunitati nu-si permitachizitionarea unui vaccin.

ANS: F

17. In marketingul electoral, imaginii de marca din marketingul clasic ii corespunde personalitatea candidatului.

ANS: T

18. Functionarii, intelectualii si alegatorii tineri au tendinta de a vota cu partidele cu orientare politica de dreapta.

ANS: F

19. Regula aplicata de consumator in momentul deciziei, specifica alegerii impulsive si care se aplica mai ales produselor cu valoare mica si lipsite de conotatii afective este regula conjunctiva.

ANS: F

20. Atunci cand consumatorul alege produsul cu scorul global cel mai mare, realizand o compensare intre scorurile mici ale unor atribute se cele mari ale celorlalte, el aplica regula compensatorie.

ANS: T

21. Piata electorala potentiala este formata din alegatorii si nonalegatorii absoluti.

ANS: F

22. Nonalegatorii absoluti sunt persoanele care, din diferite motive, nu doresc sa mearga la vot.

ANS: F

23. Piata electorala potentiala este data de limitele cele mai largi in acre urmeaza sa aiba loc confruntarea electorala

ANS: T

24. Organizatia sociala se confrunta in abordarea grupurilor tinta cu cerere inexistenta, cum ar fi faptul ca membrii unei comunitati nu-si permit achizitionarea unui vaccin

ANS: F

25. In marketingul electoral, imaginii de marca ii corespunde imaginea candidatului

ANS: T

26. Functionarii, intelectualii si alegatorii tineri au tendinta de a vota cu partide cu orientare politica de dreapta.

ANS: F

27. Regula aplicata de consumator in momentul deciziei, specifica alegerii impulsive si care se aplica mai ales produselor de valoare mica si lipsite de conotatii afective este regula conjunctiva.

ANS: F

28. Atunci cand consumatorul alege produsul cu scorul global cel mai mare realizand o compensare intre scorurile mici ale unor atribute si cele mari ale celorlalte, aplica regula compensatorie.

ANS: T

29. In marketingul politic, strategia de stimulare presupune valorificarea unei cereri nesatisfacute a alegatorilor de catre oamenii politici existenti si crearea unei imagini care sa corespunda asteptarilor alegatorilor indecisi.

ANS: F

30. Unul din cele patru tipuri principale de imagine pe care le poate dori un candidat este "eroul", care se caracterzeaza ca fiind simplu, popular, lipsit de pretentii si care incearca sa se identifice cu alegatorii.

ANS: F

31. Strategia crearii unui contrast clar vizeaza orientarea discursului politic catre o tema de interes general pentru a determina alegatorii sa acorde votul candidatului respectiv.

ANS: F

32. Strategia apartenentei partinice se aplica intr-o circumscriptie care sustine in mod traditional un anumit partid, candidatul trebuind doar sa aminteasca alegatorilor ca el este reprezentantul partidului pentru a fi votat

ANS: T

33. Strategia crearii unei imagini negative presupune identificare punctelor slabe ale candidatului si prezentarea acestora intr-o forma atenuata inainte ca acestea sa fie atacate de adversari.

ANS: F

34. Marketingul ecologic reprezinta o viziune globala asupra aspectelor sociale ale activitatii societatii comerciale.

ANS: F

35. Responsabilitatea sociala a marketingului est primul concept care nu incearca numai sa adauge o dimensiune noua, sociala marketingului clasic, ci doreste sa reprezinte o noua modalitate de a intelege rolul marketingului subliniind necesitatea implicarii in rezolvarea problemelor societatii.

ANS: F

36. Marketingul societal reprezinta acea orientare a conducerii firmei care recunoaste ca sarcina prioritara a acesteia este aceea de a studia nevoile si dorintele pietelor vizate, de a le satisface mai eficient decat concurenta, dar si de a mentine bunastarea consumatorilor.

ANS: T

37. Domeniile social si cel politic sunt doar in aparenta suprapuse, socialul putand fi considerat un subdomeniu al politicului.

ANS: F

38. Intr-o organizatie sociala, aceasta ofera bunuri si servicii sociale, beneficiarul acestor bunuri le plateste pentru a intra in posesia lor, iar organizatia obtine un castig sub forma de profit.

ANS: F

39. Orgnizatia sociala este o societate cu caracter lucrativ care urmareste obtinerea de fonduri de la subscriptori in vederea indeplinirii misiunii sale.

ANS: F

40. Marketingul social se aplica bunurilor, serviciilor si, in mai mica masura, ideilor.

ANS: F

41. In marketingul social, beneficiile grupurilor tinta nu sunt, intotdeauna, corelate cu platile efectuate de acestea.

ANS: T

42. Organizatiile sociale se adreseaza doar segmentelor de piata profitabile, eficiente din punct de vedere economic.

ANS: F

43. Piata organizatiilor sociale are o singura componenta: grupurile tinta.

ANS: F

44. Marketingul puterilor publice si administrative reprezinta cea mai importanta componenta a marketingului public, practicat de persoane publice in scopuri electorale.

ANS: F

45. Marketingul social reprezinta interactiunea dintre doua unitati, una dintre acestea urmarind sa obtina un raspuns dorit de la cealalta unitate, al carei raspuns este liber, dar susceptibil de a fi influentat prin anumite beneficii care pot fi oferite de catre prima unitate.

ANS: F

46. Analiza comparativa intre marketingul electoral si cel politic arata ca, in primul caz, obiectivele sunt mai clar precizate si mai concrete.

ANS: T

47. In marketingul politic se utilizeaza intr-o perioada relativ scurta de timp o cantitate mai mare de resurse financiare decat in marketingul electoral.

ANS: F

48. Una dintre cele patru reguli generale dupa care se fundamenteaza campaniile electorale este coerenta, conform careia fiecare campanie nu poate fi reproducerea unei campanii anterioare chiar daca a fost incununata cu succes.

ANS: F

49. Una dintre cele patru reguli generale dupa care se fundamenteaza campaniile electorale este coerenta, conform careia o decizie de campanie este luata dupa ce a fost evaluata in raport cu alte campanii ale candidatului anterior, mai ales daca sunt recente.

ANS: T

50. Acele structuri permanente sau temporare insarcinate cu supravegherea si controlul activitatii organizatiilor sociale sau politice fac parte din mediul politico-institutional.

ANS: F

51. Human Concept of Marketing este un concept aparut la inceputul anilor '70, ca o reactie la unele excese ale marketingului clasic, precum exacerbarea unui consum irational, publicitatea mincinoasa etc., concept care subliniaza necesitatea asumarii de catre specialistii in marketing a unor responsabilitati sporite in domeniul social, atitudine aflata intr-o stransa legatura cu dezvoltarea miscarii consumeriste.

ANS: F

52. In mod traditional, marketingul social/politic a fost asociat cu conceptele profitabilitatii si concurentei.

ANS: F

53. Marketingul social se particularizeaza in raport cu celelalte specializari ale marketingului prin doua aspecte: vizeaza rezolvarea unor probleme sociale, iar cele care urmaresc sa le rezolve sunt organizatii nelucrative.

ANS: T

54. Marketingul social se aplica organizatiilor, persoanelor, locurilor, ideilor, bunurilor si serviciilor, pe cand marketingul clasic se aplica bunurilor si serviciilor si, in mai mica masura, ideilor.

ANS: T

55. Alegatorii joaca in marketingul electoral acelasi rol pe care cumparatorii il joaca in marketingul clasic, respectiv acela de decidenti.

ANS: T

56. Marketingul politic international este practicat si de agentiile de turism care, pentru a atrage turistii straini, promoveaza obiectivele turistice ale unei tari..

ANS: F

57. Rolul jucat de mediul tehnologic in cazul organizatiilor sociale sau politice este mai putin important decat in cazul intreprinderilor, datorita faptului ca organizatiile fara scop lucrativ nu se implica decat in mica masura in procesul de productie

ANS: T

58. Spre deosebire de societatile lucrative, activitatea organizatiilor social-politice nu este influentata de organismele publice, intrucat organizatiile social-politice nu urmaresc obtinerea de profit.

ANS: F

59. Prescriptorii se recruteaza din randurile persoanelor care dispun de un volum mare de timp liber si doresc sa-l utilizeze in folosul comunitatii.

ANS: F

60. Cererea pentru produsele si serviciile organizatiilor sociale are, intotdeauna, un grad de elasticitate scazut.

ANS: F

61. Aria de aplicare a cercetarilor de marketing social-politic este extrem de redusa putandu-se identifica maxim patru domenii.

ANS: F

62. In raport cu cercetarile calitative, in cercetarile cantitative, flexibilitatea mult mai mare a instrumentelor de culegere a informatiilor sporeste caracterul exploratoriu al cercetarii, putand conduce la obtinerea unor idei noi si interesante.

ANS: F

63. In cercetarea calitativa de marketing, esantionul include un numar mare de subiecti.

ANS: F

64. Produsele organizatiilor sociale se imparte in idei, comportamente si obiecte tangibile.

ANS: T

65. Spre deosebire de produsul clasic, produsul electoral, candidatul, nu poate fi creat pornind de la zero, el exista, are un trecut, are anumite obligatii, gandeste intr-un anumit fel.

ANS: T

66. Pretul se gaseste intr-o relatie stransa cu produsul, fiind una dintre componentele corporale ale acestuia.

ANS: F

67. Printre obiectivele de pret ale organizatiei sociale se poate numara supravietuirea organizatiei prin atragerea de fonduri de la subscriptori.

ANS: T

68. Organizatiile sociale utilizeaza costurile de productie drept criteriu de stabilire a nivelului pretului.

ANS: F

69. Un candidat care nu face nici o promisiune este un produs slab, pentru care pretul cerut - este prea mare.

ANS: T

70. In marketingul social-politic, unele dintre activitatile de distributie au si un pronuntat caracter promotional

ANS: T

71. In marketingul electoral, esentialul politicii de distributie este reprezentat de prezenta fizica a candidatului in toate locurile unde se petrece ceva important.

ANS: T

72. In campania electorala, vor fi contactati telefonic in special alegatorii pasivi.

ANS: F

73. Chiar daca daca diversitatea grupurilor tinta este redusa, organizatiile sociale folosesc un submix promotional extins.

ANS: F

74. Organizatiile sociale si politice utilizeaza, comparativ cu intreprinderile, formule de comunicatie mai costisitoare

ANS: F

75. Organizatiile sociale si, mai ales, partidele politice utilizeaza cu succes tehnici de marketing direct

ANS: T

76. "Nota de recunoastere" ne permite sa aflam cate persoane au retinut elementul de comunicare dupa ce le-au fost prezentate elementele campaniei

ANS: T

77. Faptul ca dorintele consumatorilor nu coincid neaparat cu interesele lor sau ale colectivitatii pe termen lung reprezinta o ipoteza caracteristica marketingului situational.

ANS: F

78. Piata organizatiilor sociale are o singura componenta: relatiile cu grupurile-tinta

ANS: F

79. Puterile publice si administrative au constientizat importanta marketingului politic in momentul aparitiei unei rupturi intre nevoile si asteptarile cetatenilor, pe de o parte si intentiile si actiunile guvernantilor, pe de alta parte.

ANS: T

80. Studierea componentelor macromediului este mult mai importanta pentru organizatiile sociale sau chiar politice care isi desfasoara activitatea in alte tari, ale caror realitati le sunt mai putin cunoscute.

ANS: T

81. Prescriptorii sunt acele persoane care pot determina un individ sa contribuie cu o donatie la activitatea unei organizatii sociale.

ANS: T

82. Organizatiile paralucrative sunt acelea ale caror venituri se bazeaza pe contributiile oferite de diferite persoane sau institutii caritabile.

ANS: F

83. Nu exista nici un motiv sa consideram comportamentul-individului cetatean in cabina de vot, fundamental diferit de cel al individului-consumator intr-un supermagazin.

ANS: T

84. In raport cu cercetarile calitative, in cercetarile cantitative, fiind vizate aspectele profunde ale personalitatii respondentului, rezultatele sunt valabile o perioada mai indelungata.

ANS: F

85. In cercetarea calitativa, sunt folosite ca instrumente de culegere a datelor reportofonul, camera video, videorecorderul, ghidul de conversatie.

ANS: T

MULTIPLE CHOICE

Alegeti raspunsul corect:

1. Printre principalele diferente existente intre marketingul social si cel clasic se numara:
a. in marketingul social, beneficiile grupurilor tinta sunt corelate cu platile efectuate de acestia, pe cand in marketingul clasic, beneficiile consumatorilor nu sunt reflectate de pretul platit;
b. in marketingul social, cele mai multe schimburi sunt de natura financiara, pe cand in marketingul clasic, predomina schimburile de natura nefinanciara;
c. piata organizatiilor sociale cuprinde relatiile cu grupurile tinta si cu subscriptorii, pe cand piata intreprinderii cuprinde doar relatiile cu clientii.


ANS: C

2. Marketingul electoral, raportat la cel politic, se particularizeaza prin:
a. mobilizarea de resurse financiare si umane importante si alocarea echilibrata a acestora pe perioade indelungate;
b. caracterul continuu al activitatiilor;
c. inclinatia mai mare spre actiune.


ANS: C

3. Practica "confruntarii decisive" a fost utilizata pentru prima data in SUA:
a. in perioada copilariei marketingului electoral;
b. in perioada adolescentei marketingului electoral;
c. in perioada maturitatii marketingului electoral;


ANS: A

4. "Confruntarea decisiva" a devenit o practica obisnuita a campaniilor electorale din SUA:
a. in perioada copilariei marketingului electoral;
b. in perioada adolescentei marketingului electoral;
c. in perioada maturitatii marketingului electoral;


ANS: B

5. Organizatiile sociale, care dispun de o structura organizatorica specifica si de facilitati corespunzatoare de productie, oferind servicii vandabile unei clientele posibile, profitul fiind supus regulii nondistributivitatii, sunt:
a. organizatiile receptor-distributive;
b. organizatiile producator-distributive;
c. organizatiile paralucrative.


ANS: C

6. Electoratul care sprijina partidele cu orientare de dreapta cuprinde preponderent:
a. femei;
b. functionari si alegatori tineri;
c. persoane cu un nivel de venit mai mare decat cel educational.


ANS: C

7. Electoratul partidelor de stanga cuprinde preponderent:
a. alegatori cu venituri mari;
b. varstnici;
c. persoane cu un nivel de instruire mai inalt decat cel al venitului.


ANS: C

8. Una dintre regulile care trebuie respectate in fundamentarea campaniilor electorale este "distantierea minima", conform careia:
a. consilierii de marketing refuza sa anticipeze un eveniment viitor a carui realizare este incerta;
b. o campanie electorala de succes va fi reluata la urmatoarele alegeri, intrucat trebuie sa existe o continuitate;
c. fiecare om politic trebuie sa-si evidentieze in campanie calitati pe care ceilalti nu le au.


ANS: C

9. Primele spoturi publicitare destinate minoritatilor etnice au fost realizate:
a. in Europa, in anii '70; b. in SUA in anii '60; c. in Franta in anii '80


ANS: B

10. Obiectivul principal urmarit de marketingul politic international este:
a. cunoasterea problemelor care afecteaza comunitatea careia i se adreseaza;
b. imbunatatirea imaginii tarii pe care o reprezinta in strainatate;
c. modificarea opiniilor si atitudinilor anumitor segmente ale comunitatii.


ANS: B

11. Obiectivul urmarit de puterile publice si administrative in activitatea lor de marketing este:
a. imbunatatirea imaginii tarii pe care o reprezinta in strainatate;
b. castigarea alegerilor;
c. imbunatatirea comunicarii cu cetatenii cu privire la masurile intreprinse pentru rezolvarea problemelor comunitatii.


ANS: C

12. Piata organizatiilor social-politice se caracterizeaza prin:
a. caracterul preponderent tangibil al prestatiei efectuate de organizatie;
b. necesitatea existentei unor surse gratuite de finantare;
c. caracterul preponderent monetar al contraprestatiei efectuate de grupurile tinta.


ANS: B

13. Alegatorii care, la un moment dat, au o preferinta pentru unul din concurentii candidatului analizat sunt:
a. alegatorii fragili;
b. alegatorii potentiali;
c. alegatorii exclusi.


ANS: B

14. Printre trasaturile specifice ale pietei electorale se numara:
a. invingatorul ia totul;
b. caracterul continuu al intalnirilor dintre candidat si electorat;
c. dezvoltarea cestei piete se face doar pe cale intensiva.


ANS: B

15. Electoratul care sprijina partidele cu orientare de dreapta cuprinde:
a. femei;
b. functionari si alegatori tineri;
c. persoane cu un nivel de venit de venit mai mare decat cel educational.


ANS: C

16. Electoratul partidelor de stanga cuprinde:
a. alegatori cu un nivel al veniturilor mai mare decat cel educational;
b. varstnici;
c. persoane cu un nivel de instruire mai ridicat decat cel al venitului.


ANS: C

17. Obiectivul urmarit de puterile publice si administrative in activitatea lor de marketing este:
a. imbunatatirea imaginii tarii pe care o reprezinta in strainatate;
b. castigarea alegerilor;
c. imbunatatirea comunicarii cu cetateniicu privirela masurile intreprinse pentru rezolvarea problemelor comunitatii.


ANS: C

18. Precizati care din urmatoarele obiective de marketing sunt vizate de puterile publice si administrative:
1. cunoasterea problemlor care afecteaza comunitatea careia i se adreseaza;
2. imbunatatirea imaginii tarii pe care o reprezinta in strainatate;
3. modificarea opiniilor, atitudinilor sau a comportamentului anumitor grupuri tinta;
4. imbunatatirea comunicarii cu cetatenii cu privire la masurile intreprinse pentru rezolvarea problemelor comunitatii;
5. imbunatatirea imaginii institutiilor publice si administrative;
a. 1+5; b. 3+4; c. 2+4; d. 2+3.


ANS: D

19. Atunci cand cererea este negativa, rolul marketingului este de demistificare a cererii, strategia numindu-se:
a. strategie de dezvoltare;
b. strategie de conversiune;
c. strategie de demarketing.


ANS: B

20. Marketingul, care a aparut ca o critica a conceptului clasic si conform caruia intreprinderea trebuie sa aiba in vedere atat clientii cat si celelalte componente ale mediului intern cat si extern, este
a. marketingul societal; c. Human Concept of Marketing;
b. marketingul situational; d. marketingul social.


ANS: C

21. Marketingul social nu cuprinde:
a. marketing cultural; c. marketing turistic;
b. marketing religios; d. marketing militar.


ANS: C

22. Marketingul puterilor publice si administrative este marketingul practicat:
a. in scopul promovarii imaginii tarii in strainatate;
b. in scopul asigurarii unui dialog permanent cu cetatenii;
c. in scopuri electorale;


ANS: B

23. Marketingul activitatilor nelucrative cuprinde;
a. marketing sportiv;
b. marketingul bunurilor industriale;
c. marketingul serviciilor.


ANS: A

24. Marketngul politic cuprinde:
a. marketing religios;
b. agromarketing;
c. marketingul puterilor publice si administrative.


ANS: C

25. Componenta macromediului cu influenta cea mai mica asupra activitatii organizatiilor sociale este:
a. mediul economic; b. mediul natural; c. mediul tehnologic.


ANS: C

26. Din macromediu fac parte:
a. grupurile tinta;
b. subscriptorii;
c. militantii;
d. populatia existenta in zon vizata de organizatia sociala sau politica


ANS: D

27. Micromediul organizatiilor sociale si politice cuprinde;
a. mediul international;
b. mediul politico-institutional
c. organismele publice.


ANS: C

28. Grupurile tinta sunt formate din:
a. acele persoane izice sau juridice care contribuie financiar la buna desfasurare a activitatii organizatiilor sociale sau politice;
b. acele persoane izice dispuse sa ajute la desfasurarea activitatii organizatiei sociale sau politice prin efectuarea unor activitati cu caracter voluntar;
c. acele persoane izice care se incadreaza in anumite segmente ale populatiei si catre ajutorarea carora se indreapta activitatea organizatiilor sociale sau politice;
d. persoanele fizice sau juridice angajate de organizatiile sociale sau politice pentru rezolvarea unor probleme specifice.


ANS: C

29. Subscriptorii sunt:
a. acele persoane care ocupa o anumita pozitie sociala din care pot influenta comportamentul altor persoane;
b. acele persoane dispuse sa presteze activitati cu caracter voluntar;
c. acele persoane dispuse sa contribuie financiar la indeplinirea obiectivelor organizatiilor sociale sau politice.


ANS: C

30. Persoanele fizice sau juridice, carora organizatiile sociale sau politice se adreseaza si care ocupa locul central in activitatea de marketing a acestor organizatii, sunt:
a. subscriptorii; b. concurentii; c. militantii; d. grupurile tinta.


ANS: D

31. Persoanele fizice, care sunt in masura sa influenteze inclinatia spre consum de bunuri sociale a anumitor segmente ale populatiei, sunt:
a. grupurile tinta; b. militantii; c. prescriptorii; d. subscriptorii.


ANS: C

32. Faptul ca sarcina primordiala a intreprinderii este de a-si adapta activitatea nu numai la satisfactiile pe care le poate procura consumatorilor, ci si la necesitatea asigurarii bunastarii individuale si colective este o ipoteza caracteristica:
a. marketingului clasic c. mega-marketingului
b. marketingului situational d. marketingului societal


ANS: D

33. Organizatiile a caror activitate are o finalitate mai complexa, iar succesul sau esecul nu pot fi masurate strict in termeni financiari, beneficiile nefiind in mod obligatoriu corelate cu platile efectuate sunt:
a. intreprinderile b. organizatiile sociale c. organizatiile lucrative


ANS: C

34. Marketingul medical se incadreaza:
a. in sfera activitatilor de marketing social
b. in sfera activitatilor de marketing lucrativ, intrucat serviciile medicale sunt platite
c. in sfera activitatilor marketingului serviciilor


ANS: A

35. Pentru prima data, reprezentantii audiovizualului au capatat o importanta majora in marketingul electoral din SUA si au impus o simplificare a discursului politic:
a. in etapa copilariei c. in etapa de maturitate
b. in etapa adolescentei d. in etapa actuala


ANS: A

36. Etapa maturitatii marketingului electoral din SUA se caracterizeaza prin:
a. inventarierea prim-planului
b. simplificarea temelor de campanie
c. inregistrarea primelor spoturi publicitare destinate minoritatilor etnice
d. alianta dintre text si imagine


ANS: B

37. Prima tara din lume care a utilizat marketingul puterilor publice si administrative, la nivel guvernamental este:
a. Franta b. SUA c. Germania d. Marea Britanie


ANS: B

38. Relatiile existente intre membrii societatii in privinta producerii si repartizarii bunurilor necesare compun:
a. mediul politic c. mediul economic
b. mediul socio-demografic d. mediul politic


ANS: C

39. Persoanele care sunt bolnave dar care nu urmeaza un tratament sub supravegherea unui spital, reprezinta pentru acesta:
a. grupuri tinta
b. subscriptori
c. prescriptori
d. nu fac parte din mediul de marketing al spitalului respectiv


ANS: A

40. Motivatia pentru care oamenii se implica in activitatile nonprofit:
a. increderea pe care o au in misiunea organizatiei
b. obtinerea de profit
c. imbunatatirea relatiilor cu clientii
d. imbunatatirea relatiilor cu autoritatile publice


ANS: A

41. Sindicatele sunt:
a. organizatii orientate pe "beneficial public";
b. organizatii filantroprice;
c. organizatii bazate pe principiul "beneficial reciproc" al membrilor lor;
d. organizatii centrate pe actiuni politice menite a convinge guvernul;


ANS: C

42. Organizatiile sociale de caritate si filantropice:
a. cluburile civice, organizatii ce ofera ajutor material pentru saraci;
b. biserici, temple, moschei;
c. fundatii finantatoare, grupuri pentru bunastare;
d. organizatii ce apara drepturile civile, serviciile sociale pentru refugiati;


ANS: C

43. Cererea diversificata pentru produsele sociale apare atunci cand:
a. diversitatea preferintelor consumatorilor este dispersata geografic
b. diversitatea preferintelor consumatorilor este concentrata geografic
c. consumatorii au tendinta de a evita utilizarea anumitor bunuri si servicii
d. nevoile consumatorilor nu pot fi satisfacute de bunurile sau serviciile existente la un moment dat


ANS: A

44. Persoanele care nu au drept de vot, nu au implinit 18 ani, debilii si alienatii mintali pusi sub interdictie, persoanele condamnate fac parte din:
a. non-alegatorii relativi; c. alegatori;
b. nu fac parte din populatia de referinta; d. non-alegatorii absoluti.


ANS: D

45. Alegatorii care vor vota cu certitudine cu unul din concurentii candidatului analizat, sunt:
a. alegatorii fragili; c. alegatorii exclusi;
b. alegatorii potentiali; d. alegatorii castigati.


ANS: C

46. Reactia comportamentala generata de un anumit motiv depinde de tipul nevoii la baza careia se afla si va fi:
a. difuza daca este rezultatul unei nevoi de baza sau a unei nevoi superioare;
b. puternica daca este rezultatul unei nevoi de baza sau a unei nevoi superioare;
c. mai puternica daca este rezultatul unei nevoi de baza, sau mai difuza, daca este rezultatul uni nevoi superioare;
d. mai difuza daca este rezultatul unei nevoi de baza, sau mai puternica, daca este rezultatul uni nevoi superioare.


ANS: C

47. Cei mai puternici concurenti pentru o organizatie sociala sunt:
a. organizatiile sociale care vizeaza aceleasi nevoi
b. organizatiile sociale care vizeaza aceleasi grupuri tinta
c. organismele publice care nu aproba campaniile sociale
d. obiceiurile existente si inertia
e. preturile in continua crestere ale bunurilor si serviciilor de care au nevoie grupurile tinta


ANS: D

48. Unul dintre cele patru modele de schimbare a comportamentului consumatorului identificate de Philip Kotler care presupune ca atitudinea unei persoane se va deprecia daca atributul dorit de aceasta nu va corespunde cu cel oferit de organizatie, iar informatiile despre produs sunt acceptate cu o intensitate scazuta se numeste:
a. puterea de receptionare c. invat - cumpar - simt
b. cumpar - simt - invat d. invat - simt - cumpar


ANS: A

49. Organizatiile sociale vizeaza:
a. o modificare indirecta a unui comportament al unui individ sau al unui grup tinta, impotriva dorintei acestuia si in conditiile unor resurse precare;
b. o modificare indirecta a unui comportament al unui individ sau al unui grup tinta, cu acordul acestuia si in conditiile unor resurse precare;
c. o modificare indirecta a unui comportament al unui individ sau al unui grup tinta, cu acordul acestuia si in conditiile unor resurse suficiente;
d. o modificare directa a unui comportament al unui individ sau al unui grup tinta, impotriva dorintei acestuia si in conditiile unor resurse precare.


ANS: D

50. Pentru a cunoaste si modela comportamentul electoral, sunt utilizate modele operationale care coreleaza decizia electorala cu atitudinile politice ale individului. Acestea sunt:
a. modele psiho-sociologice; c. modele socio-demografice
b. modele de inspiratie psihanalitica d. modele atitudinale


ANS: D

51. Consumatorul care compara produsele din punctul de vedere al celui mai important atribut si il va alege pe cel cu scorul cel mai mare iar daca mai multe produse obtin scorul cel mai mare, va trece la atributul urmator ca importanta, utilizeaza in decizia sa:
a. regula lexicografica c. regula compensatorie
b. regula conjunctiva d. regula disjunctiva


ANS: A

52. In functie de obiectivul urmarit, cercetarile de marketing social-politic pot fi:
a. exploratorii, instrumentale, descriptive, explicative sau predictive;
b. cercetari calitative si cercetari cantitative;
c. cercetari de teren si cercetari de birou;
d. cercetari neutre si cercetari proprii;


ANS: A

53. Cecetarile care se desfasoara pe grupuri mici de persoane, de regula nereprezentative ca structura, iar rezultatele obtinute nu pot fi extrapolate la intreaga colectivitate sunt:
a. cercetarile neutre c. cercetarile proprii
b. cercetarile calitative d. cercetarile cantitative


ANS: B

54. Anchete selective se refera la:
a. cercetarile neutre c. cercetarile proprii
b. cercetarile calitative d. cercetarile cantitative


ANS: D

55. Definirea scopului cercetarii reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:
a. faza initiala b. faza de planificare c. faza de realizare


ANS: A

56. Elaborarea planului de analiza a datelor reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:
a. faza initiala b. faza de planificare c. faza de realizare


ANS: B

57. Redactarea raportului de cercetare si prezentarea acestuia reprezinta o operatiune care se realizeaza in cadrul unei cercetari de marketing in:
a. faza initiala b. faza de planificare c. faza de realizare


ANS: C

58. Sursele interne din care sunt culese datele secundare pot fi:
a. ziarele; c. rezultatele activitatii de marketing;
b. datele publicate de Asociatiile Patronale; d. studiile private.


ANS: C

59. Printre dezavantajele studiului documentar ca modalitate de obtinere a informatiilor secundare de marketing se numara:
a. presupune costuri ridicate;
b. presupune un demers de lunga durata;
c. pot fi depasite (ca timp).


ANS: C

60. Pentru ca datele detinute de organizatia sociala sau politica sa reprezinte o sursa credibila, aceasta trebuie sa actualizeze permanent informatiile de care dispune si care sunt, de regula pastrate in fisiere. Fisierul care cuprinde numele si adresa persoanelor fizice si juridice care au finantat sau ar putea sa finanteze activitatea organizatiei, date despre corespondenta purtata cu acestea, precum si sumele donate si data efectuarii donatiei este:
a. fisierul media c. fisierul membrilor grupului-tinta vizat
b. fisierul concurentilor d. fisierul subscriptorilor


ANS: D

61. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'tehnica benzilor desenate', care face parte din categoria:
a. tehnicilor de asociere c. tehnicilor de completare
b. tehnicilor de constructie d. tehnicilor de exprimare


ANS: B

62. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'continuarea povestirii', care face parte din categoria:
a. tehnicilor de asociere c. tehnicilor de completare
b. tehnicilor de constructie d. tehnicilor de exprimare


ANS: C

63. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'sinectica', care face parte din categoria:
a. tehnicilor de asociere c. tehnicilor de intuitive
b. tehnicilor de rationale d. tehnicilor de exprimare


ANS: C

64. In cercetarea calitativa sunt folosite tehnici specifice de colectare a informatiei, precum 'matricea descoperirilor', care face parte din categoria:
a. tehnicilor de asociere c. tehnicilor de intuitive
b. tehnicilor de rationale d. tehnicilor de exprimare


ANS: B

65. Convocarea mai multor grupuri a cate 3-5 persoane, care, de regula, participa la derularea anumitor teste de marketing sau la aplicarea unor tehnici de creativitate specifice este
a. metoda grupului nominal; c. metoda reuniunii de grup clasice;
b. metoda focus-grupului; d. metoda mini-grupurilor.


ANS: D

66. "Band-wagon effect" presupune ca:
a. o parte a electoratului care ar fi votat cu candidatul mai slab cotat de sondaje renunta sa se prezinte la vot, considerand infrangerea inevitabila
b. o parte a electoratului, care ar vota cu candidatul favorit, considera ca acesta va castiga si fara ajutorul lor si are tendinta de a absenta de la vot
c. o parte a electoratului are, intr-adevar, tendinta de a vota cu candidatul pe care sondajele il considera drept favorit
d. o parte a electoratului, care in mod normal ar fi absentat de la vot, va sari in ajutorul celui mai slab


ANS: C

67. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere negativa, rolul marketingului este de:
a. creare a cererii c. dezvoltare a cererii
b. "revitalizare " a cererii d. "demistificare" a cererii


ANS: D

68. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere fluctuanta, rolul marketingului este de:
a. distrugere a cererii c. regularizare a cererii
b. mentinere a cererii d. reducere a cererii


ANS: C

69. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere negativa, specialistii in marketing vor recomanda aplicarea:
a. strategiei de conversiune c. strategiei de dezvoltare
b. strategiei de remarketing d. strategiei de stimulare


ANS: A

70. In situatia in care un candidat se confrunta cu o cerere fluctuanta , specialistii in marketing vor recomanda aplicarea:
a. strategiei de demarketing c. strategiei de sincromarketing
b. strategiei de antimarketing d. strategiei de intretinere


ANS: C

71. Candidatul care se prezinta distant, rece, mereu solemn, superior, omul de exceptie, seful providential si, adesea, un idol, adopta o imagine de:
a. erou;
b. lider seducator;
c. parinte intelept al natiunii
d. om obisnuit;
e. parinte al natiunii cu autoritate eroico-paterna


ANS: A

72. Candidatul care se prezinta sever, dar drept, plin de invataminte si de ratiune, mai apropiat ca imagine de rolul omului obisnuit, avand o varsta si o profesie care sa ii confere credibilitate, adopta o imagine de:
a. erou;
b. lider seducator;
c. parinte intelept al natiunii
d. om obisnuit;
e. parinte al natiunii cu autoritate eroico-paterna


ANS: C

73. Candidatul care, prin activitati de relatii publice, contacte si aliante cu alte formatiuni politice se vizeaza crearea unor aliante intre grupuri de alegatorii cu interese diverse (grupuri etnice, grupari religioase, sindicate, asociatii profesionale, fundatii etc.), care, dintr-un motiv sau altul, il prefera pe respectivul candidat, aplica:
a. strategia apartenentei partinice;
b. strategia crearii unei imagini pozitive;
c. strategia coplesirii oponentilor prin resurse financiare;
d. strategia crearii unei distinctii ideologice;
e. strategia constituirii de diverse coalitii;


ANS: E

74. Candidatul isi va concentra atentia asupra punctelor slabe ale adversarului, atacandu-le cu multa hotarare, folosind:
a. strategia crearii unei imagini negative;
b. strategia propunerii unice;
c. strategia constituirii unei organizatii;
d. strategia crearii unui contrast clar;
e. strategia constituirii de diverse coalitii;


ANS: A

75. Strategia adoptata de catre favoriti, care se vor folosi de toate mijloacele financiare, materiale si umane considerabil, de particularitatile sistemului electoral si vor tine cont de posibilele riposte ale oponentilor dand campaniei electorale un caracter concurential mult mai pronuntat, este:
a. Strategia castigarii alegerilor
b. Strategia maximizarii scorului
c. Strategia promovarii ideilor


ANS: A

76. In functie de candidatii adversari, candidatul poate aborda:
a. strategia diferentiata, nediferentiata sau concentrata;
b. strategia promovarii ideilor, strategia maximizarii scorului sau strategia castigarii alegerilor;
c. strategie deschisa sau strategie inchisa;
d. strategie pozitiva, strategie negativa sau strategie pasiva;
e. strategia austeritatii, strategia echilibrului sau strategia coplesirii adversarului.


ANS: D

77. Strategia utilizata de catre favoriti in directia segmentelor de alegatori indecisi, sau de catre personalitatile politice care urmaresc doar convingerea unui anumit grup de persoane, care presupune mobilizarea intregului efort asupra unui singur segment sau a unui numar restrans de segmente de alegatori, existand riscul etichetarii candidatului respectiv drept reprezentant al intereselor unei singure categorii electorale, este:
a. strategia diferentiata;
b. strategia concentrata;
c. strategia nediferentiata.


ANS: B

78. Strategia care poate fi adoptata de catre favoritul foarte sigur pe pozitia sa, care are interesul de a evita confruntarile directe si adoptarea unor pozitii transante, care i-ar putea afecta negativ imaginea, este:
a. strategia inchisa; d. strategia deschisa;
b. strategia pozitiva; e. strategia negativa.
c. strategia pasiva;


ANS: C

79. Gradul de utilizare a politicii de produs in organizatiile din domeniul educatiei este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut


ANS: A

80. Gradul de utilizare a politicii de pret in organizatiile din domeniul educatiei este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut


ANS: C

81. Gradul de utilizare a politicii de pret in organizatiile profesionale este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut


ANS: E

82. Gradul de utilizare a politicii de distributie in organizatiile din domeniul educatiei este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut


ANS: D

83. Gradul de utilizare a politicii de distributie in organizatiile profesionale este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut


ANS: C

84. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile din domeniul educatiei este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut


ANS: A

85. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile profesionale este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut


ANS: D

86. Intr-o campanie de planificare familiala, produsul de baza oferit este:
a. utilizarea mijloacelor contraceptive;
b. pilula contraceptive;
c. cresterea natalitatii.


ANS: A

87. Reportajele si comentariile la televiziune si radio, articolele in presa scrisa, zvonurile reprezinta:
a. componentele corporale ale produsului politic;
b. componentele acorporale ale produsului politic;
c. comunicatiile cu privire la produsul politic;
d. imaginea produsului politic.


ANS: C

88. Se poate vorbi despre mai multe categorii de imagine. Imaginea ppe care fiecare alegator si-o formeaza despre respectivul candidat si care poate fi diferita de cea transmisa, datorita capacitatii de intelegere si a sistemului de valori al persoanei receptoare, este:
a. imaginea difuzata; c. imaginea dorita; e. imaginea reala.
b. imaginea efectiva; d. imaginea receptionata;


ANS: D

89. Componenta preponderent cantitativa a imaginii, care releva cat de puternica,cat de bine este conturata o anumita imagine, reprezinta:
a. notorietatea d. claritatea imaginii
b. continutul imaginii e. istoricul imaginii
c. intensitatea imaginii


ANS: C

90. Pozitionarea candidatului tinand cont de pozitiile contracandidatilor si de distantele intre acestea si asteptarile alegatorilor reprezinta:
a. teoria maximizarii voturilor;
b. teoria maximizarii performantelor;
c. teoria maximizarii pluralitatii.


ANS: C

91. Din contraprestatiile solicitate de organizatiile sociale, partea din taxele si impozitele platite la bugetul statului destinata acoperirii unor cheltuieli legate de sanatate, cultura, invatamant, siguranta publica, reprezinta:
a. contraprestatii directe pentru acoperirea unor costuri
b. contraprestatii indirecte pentru acoperirea unor costuri
c. contraprestatii directe imateriale
d. contraprestatii indirecte imateriale


ANS: B

92. In marketingul electoral sunt utilizate urmatoarele forme de distributie:
a. amplasarea sediului partidului, contactul cu ceilalti candidati;
b. contactul direct intre candidat si alegatori, mass media, utilizarea voluntarilor pentru difuzarea ideilor candidatului in randurile alegatorilor;
c. contactul cu autoritatile publice, contactele personale.


ANS: B

93. In marketingul social:
a. schimburile sunt de natura financiara;
b. intreprinderile se adreseaza segmentelor de piata profitabile;
c. organizatiile sociale se adreseaza unor grupuri-tinta cu o putere de cumparare redusa;
d. finalitatea activitatii este reprezentata, in general, de sporirea vanzarilor .


ANS: C

94. Spre deosebire de marketingul politic, in marketingul electoral
a. obiectivele sunt greu de precizat, depinzand de preferintele electoratului;
b. activitatea are un caracter continuu;
c. trebuie pastrata o legatura permanenta intre candidat si alegatori;
d. sunt mobilizate mari resurse financiare care se consuma in perioade relativ scurte


ANS: D

95. Gradul de utilizare a politicii de produs in organizatiile de sanatate este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut


ANS: A

96. Gradul de utilizare a politicii de pret in organizatiile de sanatate este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut


ANS: B

97. Gradul de utilizare a politicii de distributie in organizatiile de sanatate este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut


ANS: D

98. Gradul de utilizare a politicii de comunicatie promotionale in organizatiile de sanatate este:
a. inalt b. mediu-inalt c. mediu d. mediu-scazut e. scazut


ANS: D

99. Marketingul electoral, in comparatie cu marketingul activitatilor lucrative, se caracterizeaza prin:
a. canalele de comunicatie folosite de partidele politice si candidatii acestora sunt contactele personale, pe cand intreprinderile comunica prin mass media;
b. obiectivele urmarite sunt mai clar precizate si mai concrete in marketingul electoral decat in cazul marketingului clasic;
c. organizatiile si partidele politice isi desfasoara activitatea intr-un mediu concurential de intensitate medie.


ANS: B

Stabiliti daca enuntul urmator este adevarat sau fals:

100. Obiectivul principal urmarit de marketingul politic international este:
a. cunoasterea problemelor care afecteaza comunitatea careia se adreseaza;
b. imbunatatirea imaginii tarii pe care o reprezinta in strainatate;
c. modificarea opiniilor si atitudinilor anumitor segmente ale comunitatii.


ANS: B

101. Una dintre strategiile de marketing mai putin folosite in viata politica este:
a. strategia de intretinere;
b. strategia de sincromarketing;
c. strategia de remarketing.


ANS: B

102. Philip Kotler a lansat conceptul de:
a. Human Concept of Marketing;
b. marketing situational;
c. megamarketing.


ANS: C

COMPLETION

1. Atunci cand rolul marketingului este de a identifica si analiza factorii care au determinat o reactie negativa a alegatorilor fata de un candidat si de a minimizeza efectul, subliniind aspecte ale personalitatii candidatului care sa-l faca macar suportabil, se aplica strategia de .

ANS: conversiune

2. O strategie practic inexistenta in viata politica este cea de , care presupune cheltuirea unor resurse foarte importante pentru aplatizarea curbelor de sezonalitate.

ANS: sincromarketing

partea II
1 - F; ; 2 - F; 3 - F; 4 - F; 5 - F; 6 - F; 7 - A; 8 - F; 9 - A; 10 - A; 11 - A; 12 -F; 13 - A; 14 - F; 15 - A; 16 - A; 17 - F; 18 - A; 19 - A; 20 - A; 21 - A; 22 - A; 23 - F; 24 - A; 25 - A; 26 - F; 27 - A; 28 - F; 29 - F; 30 - A; 31 - F; 32 - F; 33 - A; 34 - A; 35 - F; 36 - A; 37 - F; 38 - F; 39 - F; 40 - F; 41 - A; 42 - F; 43 - F; 44 - ?; 45 - ?; 46 - A; 47 - A; 48 - A; 49 - A; 50 - F; 51 - A; 52 - F; 53 - F; 54 - F; 55 - A; 56 - A; 57 - A; 58 - A; 59 - ?; 60 - F; 61 - A; 62 - F; 63 - F; 65 - A; 65 - A; 66 - F;
multiple choise:
67 - a; 68 - b; 69 - c; 70 - d; 71 - b; 72 - b; 73 - d; 74 - a; 75 - a; 76 - d; 77 - b; 78 - d; 79 - c; 80 - b; 81 - b; 82 - d; 83 - a; 84 - c; 85 - a; 86 - a; 87 - c; 88 - a; 89 - d; 90 - d; 91 - d; 92 - c; 93 - a; 94 - b; 95 - b; 96 - c; 97 - d; 98 - c; 99 - d; 100 - b; 101 - d; 103 - a; 104 - a; 105 - ?; 106 - a; 107 - d; 108 - b; 109 - c; 110 - d; 111 - b; 112 - c; 113 - a; 114 - c; 115 - d; 116 - c; 117 - b; 118 - b; 119 - d; 120 - b; 121 - b; 122 - a; 123 - c; 124 - c; 125 - c; 126 - b; 127 - d; 128 - d; 129 - a; 130 - c; 131 - d; 132 - a; 133 - a; 134 - a; 1335 - b; 137 - c; 138 - c; 139 - c; 140 - c; 141 - d; 142 - a; 143 - c; 144 - b; 145 - c; 146 - c; 147 - b; 148 - a; 149 - a; 150 - a; 151 - b; 152 - b; 153 - b; 154 - c; 155 - d; 156 - d; 157 - c; 159 - b; 160 - b; 161 - a; 162 - c; 163 - b; 164 - a; 165 - a; 166 - b; 167 - d; 168 - d; 169 - b; 170 - a; 171 - c; 172 - b; 173 - b; 173 - b; 174 - d; 175 - a; 176 - d; 177 - c; 178 - b; 179 - d; 180 - a; 181 - b; 182 - d; 183 - b; 184 - c; 185 - a; 186 - d; 187 - b; 188 - c; 189 - d; 190 - b; 191 - a; 192 - c; 193 - b; 194 - b; 195 - a; 196 - c; 197 - e; 198 - c; 199 - a; 200 - d; 201 - e; 202 - b; 203 - c; 204 - a; 205 - c; 206 - a; 207 - a; 208 - c; 209 - d; 210 - a; 211 - c; 212 - d; 213 - d; 214 - a; 215 - d; 216 - e; 217 - a; 218 - d; 219 - d; 220 - e; 221 - -b; 222 - c; 223 - a; 224 - b; 225 - c; 226 - d; 227 - c; 228 - a; 229 - d; 230 - b; 231 - a; 232 - b; 233 - c; 234 - d; 235 - a; 236 - a; 237 - c; 238 - b; 239 - d; 240 - a; 242 - c; 243 - d; 244 - pilot; 245 - stimulare; 246 - dezvoltare; 247 - remarketing; 248 - intretinere; 249 - demarketing; 250 - antimarketing

Referat: Rolul strategiei si stilului managerial fata de cultura organizatiei si comportamentul organizational Referat: Scenariul unui proiect tehnic

Determinarea atitudinii vizitatorilor cu privire la principalele caracteristici ale unitatilor de tip discount

"ambianta unitatiilor"

Din figura 5.1.1 rezulta faptul ca vizitatorii magazinelor de tip discount considera "ambianta" acestor magazine ca fiind mai degraba satisfacatoare, mai mult de jumatate declarand acest lucru. Doar o treime considera ca "ambianta" este placuta pe cand un procent destul de semnificativ, de 18% considera ca ambianta nu reprezinta deloc un punct forte.

Fig. 5.1.1 Atitudinea consumatorilor cu privire la ambianta unitatiilor de tip discount

Analiza bivariabila - testul Hi-patrat (exemplificare ptr. variabilele importanta acordata "ambiantei" si "modul in care vizitatorii apreciaza ambianta discounterilor").

Ipoteza nula(H0): Presupunem ca intre cele doua variabile (exemplificare ptr. variabilele importanta acordata "ambiantei" si "modul in care vizitatorii apreciaza ambianta discounterilor") nu exista legatura (adica nu se influenteaza reciproc).

Ipoteza H1 : Presupunem ca intre cele doua variabile (importanta acordata "ambiantei" si "modul in care vizitatorii apreciaza ambianta discounterilor") exista legatura (adica se influenteaza reciproc).

Testul Hi-patrat

In urma analizei Hi-patrat obtinem o valoare a coeficientului asimptotic de semnificatie mai micǎ decat pragul de 0.05, rezultand ca existǎ legaturǎ intre variabilele "Importanta acordata ambiantei" si "Modul in care vizitatorii apreciaza ambianta din magazinele de tip discount", iar coeficientul de contingenta egal cu 0,540 ne indicǎ o intensitate medie a legǎturii.

"atitudinea personalului"

Fig. 5.1.2 Atitudinea personalului in opinia consumatorilor

Figura 5.1.2 evidenteaza faptul ca, "atitudinea personalului" este vazuta de aproximativ doua treimi din vizitatori ca un criteriu mai degraba "slab" sau "satisfacator". Mai putin de o treime se declara multumiti de atitudinea personalului din magazine si doar un procent infim de aproximativ 2% se declara total multumiti.

"curatenia din magazin"

Tabel 5.1.2 Curatenia magazinelor in opinia vizitatorilor

Din tabelul 5.1.2 se poate observa ca mai mult de jumatate din vizitatori se declara mai degraba nesatisfacuti de curatenia din aceste magazine. Mai putin de o treime dintre respondenti considera curatenia din magazine un aspect pozitiv si doar 10 % se declara pe deplin multumiti de curatenia din magazine.

"diversitatea produselor oferite"

Fig. 5.1.3 Opinia vizitatorilor cu privire la diversitatea produselor oferite in magazin

In ceea ce priveste "diversitatea produselor oferite", parerile respondentilor sunt impartite. Asa cum putem observa din figura 5.1.3 mai mult de jumatate dintre vizitatori considera ca aceste magazine au mai degraba un sortiment redus de produse pe care le ofera spre vanzare. Aproximativ o treime dintre cei chestionati se declara multumiti de diversitatea produselor oferite, in timp ce un segment destul de redus al vizitatorilot (aproximativ 10 % dintre acestia) se declara mai mult decat multumiti de diversitatea produselor oferite.

"ofertele promotionale"

Fig 5.1.4 Ofertele promotionale in opinia vizitatorilor

Aproximativ doua treimi dintre vizitatori percep "ofertele promotionale" ale unitatilor ca fiind mai degraba un aspect slab sau cel mult satisfacator al acestor magazine. Mai putin de o treime considera "ofertele promotionale" un aspect pozitiv, si doar 5% dintre cei chestionati se declara pe deplin multumiti de ofertele promotionale de care le promoveaza aceste unitati.

"pretul produselor"

Asa cum am aratat la inceputul acestei cercetari, pe langa timpul de asteptare la case, pretul produselor reprezinta un factor esential ce influenteaza intr-o proportie foarte mare consumatorul in alegerea unitatii comerciale.

Majoritatea celor care au declarat ca pretul reprezinta un criteriu "foarte important" apreciaza aceste magazine ca practicand preturi "bune" pentru produsele comercializate. Cei care considera acest criteriu unul nesemnificativ considera ca preturile practicate sunt mai degraba "satisfacatoare". Doar o cincime dintre vizitatori considera preturile ca fiind total nemultumitoare.

Tabel 5.1.3 Corelatie intre "Importanta acordata pretului" si "Modul in care vizitatorii percep preturile magazinelor de tip discount"

"usurinta cu care se pot gasi produsele cautate in magazin"

Aproape de doua treimi dintre vizitatori considera ca produsele sunt destul de usor de gasit in unitate, dispunerea eficenta a rafturilor permintand acest lucru. Doar un sfert dintre cei chestionati considera acest criteriu ca avand mai degraba o influenta negativa asupra activitatii de comert a magazinelor discount.

Fig. 5.1.5 Opinia vizitatorilor cu privire la usurinta cu care se pot gasi produsele cautate

"timpul de asteptare la case"

Figura 5.1.6 evidentiaza faptul ca mai mult de jumatate dintre vizitatori se declara mai degraba nemultumiti de tipul de asteptare la case. Mai mult de o treime dintre respondenti considera ca timpul de asteptare la case este unul cat se poate de rezonabil. De remarcat este faptul ca niciun respondent nu sa declarat pe deplin multumit de timpul pe care trebuie sa il petreaca asteptand la casele de marcat.

Fig. 5.1.6 Atitudinea consumatorilor fata de magazinele de tip discount in ceea ce priveste timpul de asteptare la case

Determinarea timpului petrecut de regula in unitate de catre vizitatori

Tabel 5.1.4 Timpul petrecut de regula intr-o unitate de tip discount

Aproximativ o treime dintre vizitatorii petrec in medie mai putin de 30 de minute la o vizita de cumparare. Cea mai mare parte a vizitatorilor, aproximativ doua treimi petrec in medie intre 31 si 60 de minute la o vizita . Un segment nesemnificativ circa doua puncte procentuale este reprezentat de cei care petrec intre 61 si 90 de minute la o vizita de cumparare. Este de remarcat faptul ca niciun vizitator nu a declarat ca petrece mai mult de 90 de minute la o vizita.

Determinarea sumei de bani pe care o cheltuiesc vizitatorii in magazin la o vizita de cumparare

Fig. 5.1.7 Suma de bani pe care vizitatorii o cheltuiesc in medie la o vizita de cumparare

Aproape jumatate dintre cei care viziteaza aceste magazinele cheltuiesc in medie sub 50 Ron la o vizita de cumparare. Mai mult de o treime cheltuiesc la randul lor o suma cuprinsa intre 51 si 100 Ron, in timp ce mai putin de o cincime dintre vizitatori cheltuiesc la o vizita de cumparare intre 101 si 300 Ron.

Fig. 5.1.8 Corelatie intre "Timpul mediu petrecut la o vizita de cumparare" si "Suma medie de bani cheltuita la o vizita"

Se poate observa ca, vizitatorii care petrec in medie mai putin de 30 de minute la o vizita cheltuie sume mai mici de 50 Ron. Cei care petrec intre intre 31 si 60 de minute la o vizita cheltuie sume cumprinse intre 50 si 100 Ron. Doar 2% dintre vizitatori petrec in medie la o vizita intre 61 si 90 de minute, acestia fiind si cei care cheltuie cel mai mult, sumele cheltuite trecand uneori peste valoarea de 300 Ron.

Testul Hi-patrat pentru determinarea existentei legaturii intre "timpul petrecut de vizitator in magazine" si "suma de bani cheltuita".

Ipoteza nula(H0): Presupunem ca intre cele doua variabile ("timpul petrecut de vizitator in magazine" si "suma de bani cheltuita") nu exista legatura (adica nu se influenteaza reciproc).

Ipoteza H1 : Presupunem ca intre cele doua variabile ("timpul petrecut de vizitator in magazine" si "suma de bani cheltuita") exista legatura (adica se influenteaza reciproc).

Intre cele 2 variabile existǎ legǎturǎ, evidentiatǎ prin valoarea coeficientului asimptotic de semnificatie egal cu 0,000 fiind o legaturǎ de intensitate puternicǎ datoritǎ coeficientului lui Pearson. Putem spune ca durata medie a unei vizite de cumparare influenteaza semnificativ suma de bani cheltuita de catre vizitatori.

Determinarea principalelor categoriilor de produse achizitionate

Vizitatorii magazinelor de tip discount achizitioneaza in special bauturi alcoolice si non-alcoolice, mai mult de o treime declarand acest lucru. Urmatoarele categorii de produse aflate in topul achizitiilor sunt legumele, fructele si lactatele, mai mult de un sfert declarand ca achizitioneaza aceste categorii de produse. O alta categorie de produse achizitionate este reprezentat de tutun, circa un sfert declarand ca achizitioneaza cu regularitate tutun.

Fig. 5.1.9 Principalele categorii de produse achizitionate

Determinarea profilului vizitatoriilor magazinelor de tip discount

"sexul vizitatorilor"

Fig. 5.1.10 Sexul vizitatorilor

Analizand figura 5.1.10 se poate observa ca este de doua ori mai probabil ca vizitatorii magazinelor de tip discount sa fie de sex feminin, doar 35 % din universul statistic analizat fiind reprezentat de persoanele de sex masculin.

"varsta vizitatorilor"

Fig. 5.1.11 Varsta vizitatorilor

Figura 5.1.11 evidentiaza faptul ca aproape doua treimi dintre vizitatori sunt de varsta a doua si a treia. Doar un sfert au varsta cuprinsa intre 24 si 44 ani, in timp ce segmentul persoanelor tinere este foarte slab reprezentat, doar 13,2% dintre persoanele cu varsta cu prinsa intre 18 si 24 de ani declarand ca isi fac cumparaturile in acest gen de unitate comerciala.

"venitul vizitatorilor"

Fig 5.1.12 Venitul lunar al vizitatorilor

Aproximativ doua treimi dintre vizitatorii magazinelor de tip discount au venitul lunar de pana la 800 Ron, o cincime au veniturile lunare cuprinse intre 801 si 1200 Ron, si doar 12 % din totalul vizitatorilor dispun de venituri lunare care depasesc 1200 Ron.

5.2 Profilul vizitatorilor magazinelor de tip supermarket.

Determinarea frecventei vizitelor

Aproximativ o treime viziteaza aceste magazine de mai multe ori pe saptamana, in timp ce o cincime dintre vizitatori trec cel putin o data pe saptamana. Un alt procent semnificativ este reprezentat de persoanele care viziteatza supermarketurile o data la doua saptamani, circa 22% declarand acest lucru. Proportia celor care viziteaza zilnic este destul de redusa fiind de doar 14%. Putem considera ca vizitatorii magazinelor de tip supermarket se carcaterizeaza printr-o frecventa ridicata de vizitare a acestor magazine.

Tabel 5.2.1 Determinarea frecventei vizitelor

Determinarea atitudinii vizitatoriilor cu privire la principalele caracteristici ale unitatiilor de tip supermarket

ambianta

Din figura 5.2.1 rezulta faptul ca aproape jumatate dintre vizitatori considera "ambianta" acestor magazine ca fiind satisfacatoare. Aproape o treime considera ca "ambianta" din supermarketuri reprezinta un punct forte pentru acest gen de unitati comerciale. Doar un procent destul de scazut, de doar 12% se declara total nemultumiti de ambianta din magazine.

Fig. 5.2.1 Ambianta din supermarket in opinia vizitatorilor

"atitudinea personalului"

Figura 5.2.2 evidenteaza faptul ca, in ceea ce priveste "atitudinea personalului", aproximativ doua treimi dintre vizitatori considera acest aspect ca fiind unul pozitiv declarandu-se satisfacuti, chiar multumiti, de atitudinea personalului din unitati. Totusi exista un segment destul de semnificativ, circa 28% care considera acest aspect mai degraba negativ declarandu-se nemultumiti de atitudinea personalului din supermarketuri.

Fig. 5.2.2 Atitudinea personalului din supermarket in opinia vizitatorilor

"curatenia din magazin"

Din tabelul 5.2.2 se poate evidentia faptul ca mai mult de jumatate dintre vizitatori se declara multumiti de curatenia din magazine. Aproximativ un sfert dintre respondenti se declara mai degraba satisfacuti decat multumiti, in timp ce o cincime considera "curatenia" magazinelor un aspect negativ al acestor unitati comerciale.

Tabel 5.2.2 Curatenia magazinelor in opinia vizitatorilor

"diversitatea produselor oferite"

Majoritatea celor care apreciaza "diversitatea produselor oferite" ca fiind un criteriu important se declara multumiti de produsele pe care le gasesc in magazine. Vizitatorii care nu acorda o importanta prea mare acestui criteriu sunt si cei care se declara mai degraba nemultumiti de diversitatea produselor oferite.

Tabel 5.2.3 Corelatie intre "Importanta acordata diversitati produselor oferite" si "Modul in care vizitatorii percep diversitatea produselor in magazinele de tip supermarket"

"ofertele promotionale"

Mai bine de jumatate dintre vizitatori considera "ofertele promotionale" ca fiind un aspect pozitiv al unitatiilor de tip supermarket. Aproximativ un sfert se declara mai degraba satisfacuti de ofertele promotionale, in timp ce o cincime considera ca, din punct de vedere al ofertelor promotionale, aceste magazine lasa inca de dorit.

Fig 5.2.3 Ofertele promotionale in opinia vizitatorilor

"pretul produselor"

Tabel 5.2.4 Opinia vizitatorilor in ceea ce priveste preturile practicate de supermarketuri

Tabelul 5.2.4 evidentiaza faptul ca mai bine de o treime dintre vizitatori se declara multumiti de preturile produselor. Aproximativ un sfert considera ca preturile practicate sunt "satisfacatoare" in timp ce doar o cincime se declara mai degraba nemultumiti de preturi. Comparativ cu magazinele de tip hard-discount, se observa ca un procent mai ridicat de vizitatori percep preturile practicate de supermarketuri ca fiind multumitoare, circa doua treimi declarand acest lucru, spre deosebire de vizitatorii magazinelor de tip hard-discount, unde doar jumatate au declarat astfel.

"usurinta cu care se pot gasi produsele cautate in magazin"

Fig. 5.2.4 Opinia vizitatorilor cu privire la usurinta cu care se pot gasi produsele cautate

Aproximativ doua treimi dintre vizitatori considera ca produsele sunt relativ usor de gasit in incinta unui supermarket. Doar 10% considera acest criteriu ca avand mai degraba o influneta negativa asupra activitatii de comert a magazinelor.

"timpul de asteptare la case"

Fig. 5.2.5 Atitudinea consumatorilor fata de magazinele de tip supermarket in ceea ce priveste timpul de asteptare la case

Figura 5.2.5 evidentiaza faptul ca mai mult de jumatate dintre vizitatori se declara mai degraba multumiti de tipul de asteptare la case. Mai mult de o treime considera ca timpul de asteptare la case este unul cat se poate de rezonabil. De remarcat este faptul ca, doar 10 % dintre vizitatori se declara nemultumiti de timpul de asteptare la case. Spre deosebire de magazinele de tip discount, magazinele de tip supermarket se evidenteaza prin faptul ca mult mai multi dintre vizitatori considera "rezonabil" timpul de asteptare la case.

Determinarea timpului petrecut de regula in unitate de catre vizitatori.

Tabel 5.2.5 Timpul petrecut de regula intr-o unitate de tip supermarket

Tabelul 5.2.5 scoate in evidenta faptul ca mai mult de jumatate dintre vizitatori prefera sa petreaca intre 31 si 60 de minute in incinta magaziunului la o vizita de cumparare. Doar o cincime petrec de regula sub 30 de minute la o vizita de cumparare. In comparatie cu segmentul vizitatorilor unitatiilor de tip hard-discount observam o crestere importanta a segmentului care prefera sa petreaca la o vizita de cumparare intre 61 si 90 de minute, 22% declarand acest lucru.

Determinarea sumei de bani pe care o cheltuiesc vizitatorii in magazin la o vizita de cumparare

Fig. 5.2.6 Suma de bani pe care vizitatorii o cheltuiesc in medie la o vizita de cumparare

Aproape o treime dintre vizitatori cheltuiesc in medie la o vizita de cumparare sub 50 Ron. Aceesi proportie o intalnim si in randul celor care prefera sa cheltuiasca la o vizita de cumparare intre 51 si 100 Ron. In comparatie cu vizitatorii magazinelor de tip hard-discount, se observa o dublare a segmentului de vizitatori care cheltuiesc de regula intre 101 si 300 Ron, circa 30% dintre vizitatorii declarand acest lucru.

Determinarea principalelor categoriilor de produse achizitionate

Principalele categorii de produse achizitionate de catre vizitatorii magazinelor de tip supermarket sunt: bauturile alcoolice si non-alcoolice, legumele, fructele si tutunul. Spre deosebire de vizitatorii magazinelor de tip hard-discount, persoanele care viziteaza supermarketurile mai achizitioneaza de regula si produse de carmangerie si produse de panificatie, aproximativ o treime declarand ca achizitioneaza cu regularitate si aceste categorii de produse. Circa un sfert dintre vizitatorii au declarat ca obisnuiesc sa achizitioneze cu regularitate si articole de menaj.

Fig. 5.2.7 Principalele categorii de produse achizitionate

Determinarea profilului vizitatoriilor magazinelor de tip supermarket

"sexul vizitatorilor"

In cazul magazinelor de tip supermarket, universul vizitatorilor este impartit aproximativ egal intre cele doua sexe. Figura 5.2.8 Evidenteaza faptul ca aproximativ 47 % dintre vizitatori sunt persoane de sex masculin, in timp ce persoanele de sex feminin reprezinta circa 53 % din totalul persoanelor care viziteaza acest tip de magazine.

Fig. 5.2.8 Sexul vizitatorilor

"varsta vizitatorilor"

Analizand figura 5.2.9 observam ca mai mult de o treime dintre vizitatori au varsta cuprinsa intre 25 si 44 de ani. Aproximativ o treime dintre vizitatori au varstele cuprinse intre 44 si 60 de ani, in timp ce doar o cincime au varstele cuprinse intre 18 si 24 ani. In comparatie cu varstele vizitatoriilor magazinelor de tip hard-discount, se observa o scadere semnificativa a procentelor celor care au varsta de peste 60 de ani, doar 10 % din totalul vizitatorilor de supermarketuri avand varsta de peste 60 de ani.

Fig. 5.2.9 Varsta vizitatorilor

"venitul vizitatorilor"

Mai mult de o treime dintre vizitatorii magazinelor de tip supermarket au veniturile cuprinse intre 801 si 1200 Ron. Doar 8 % dintre acestia au veniturile sub 400 Ron, in timp ce vizitatorii care au declarat ca au veniturile cuprinse intre 401 si 800 Ron reprezinta 35 % din totalul populatiei studiate. Comparativ cu vizitatorii magazinelor de tip hard-discount se observa o crestere a segmentului cu venituri lunare de peste 1200 Ron, aproximativ o cincime declarand ca au venitul lunar de peste 1200 Ron.

Fig 5.2.10 Venitul lunar al vizitatorilor

5.3 Profilul vizitatorilor magazinelor de tip hypermarket

Determinarea frecventei vizitelor

Tabel 5.1 Determinarea frecventei vizitelor

Analizand frecventa de vizitare a magazinelor de tip hypermarket se observa o scadere considerabila a segmentului de persoane care viziteatza acest tip de magazin zilnic sau de mai multe ori pe saptamana. Cel mai semnificativ segment este reprezentat de acele persoane care viziteata o data pe luna, circa 24 % declarand acest lucru.

Determinarea atitudinii vizitatoriilor cu privire la principalele caracteristici ale unitatiilor de tip hypermarket.

"ambianta unitatilor"

Figura 5.1 evidenteaza faptul ca aproximativ jumatate din cei chestionati aperciaza "ambianta" hypermagazinelor ca fiind una "buna" si "foarte buna". Mai mult de o treime se declara "satisfacuti", in timp de doar 10 % considera acest criteriu ca fiind un aspect negativ al magazinelor.

Fig. 5.1 Atitudinea consumatorilor cu privire la ambianta unitatiilor de tip hypermarket

"atitudinea personalului"

Fig. 5.2 Atitudinea personalului in opinia consumatorilor

Mai mult de jumatate dintre vizitatorii magazinelor considera "atitudinea personalului" un aspect pozitiv. Circa o treime au declarat ca personalul magazinelor au o atitudine "satisfacatoare", si doar 8% dintre cei chestionati considera ca atitudinea este una necorespunzatoare.

"curatenia din magazin"

Tabel 5.2 Curatenia magazinelor in opinia vizitatorilor

Tabelul 5.2 scoate in evidenta faptul ca, in general vizitatorii apreciaza curatenia din hypermarketuri, mai mult de un sfert declarandu-se "foarte multumiti" de curatenia existenta. Acelasi procent considera acest aspect mai degraba "satisfacator", in timp ce doar 12 % se declara nemultumiti.

"diversitatea produselor oferite"

Fig. 5.3 Opinia vizitatorilor cu privire la diversitatea produselor oferite in magazin

In ceea ce priveste "diversitatea produselor oferite" hypermarketurile sunt cele mai apreciate magazine din retail, mai mult de doua treimi dintre vizi