Conosamentul - forma contractuala particulara in transportul maritim

Conosamentul - forma contractuala particulara in transportul maritim

Asa cum mentioneaza literatura de specialitate, transportul marfurilor pe cale maritima, inclusiv incarcarea si descarcarea acestora, se realizeaza, in general, pe baza incheierii unui contract de navlosire, urmat de emiterea unui document de transport denumit conosament.

1. Rolul conosamentului in transportul maritim

Conosamentul este un document de transport important avand in vedere faptul ca atesta incarcarea marfurilor la bordul navei si inlesneste intelegerea dintre armator si caraus.

Pentru a defini conosamentul, trebuie avute in vedere urmatoarele functii ale acestuia [44]:

. conosamentul este de fapt o dovada semnata de caraus (sau in numele acestuia de un imputernicit al sau) si eliberata expeditorului, pentru a face dovada ca marfurile pe care acesta le descrie au fost incarcate pe o anumita nava, cu o anumita destinatie ori au fost incredintate armatorului in vederea transportului;

. conosamentul reprezinta dovada existentei contractului de transport;

. conosamentul nu este el insusi contract de transport, dar confirma ca a existat un acord prealabil intre incarcator si caraus privind realizarea prestatiei de transport, acord care, practic, reprezinta contractul de transport;

. conosamentul are functia de titlu reprezentativ al marfurilor care se transporta pe nava respectiva. Cel care este in posesia acestui document poate fi considerat proprietarul marfurilor descrise;

. conosamentul este un instrument de credit intrucat pe baza lui se deschide, prin intermediul bancilor, creditul necesar finantarii contractului de vanzare-cumparare.

. In ceea ce priveste forma conosamentului, acesta este un formular tipizat, care se completeaza in mai multe exemplare originale, destinate pentru: armatorul navei, incarcatorul, destinatarul marfii si un exemplar pentru comandantul navei.

Potrivit reglementarilor nationale si internationale, printre care si Codul Comercial Roman, (articolele. 565 si 566) si Conventia Natiunilor Unite pentru transporturile pe mare din 1978 (art.15), conosamentul trebuie sa cuprinda obligatoriu mentiuni cu privire la urmatoarele elemente [34]:

. denumirea si adresa incarcatorului marfurilor;

. destinatarul marfurilor;

. denumirea si sediul principal al carausului;

. denumirea navei pe care a fost incarcata marfa;

. natura generala a marfurilor, marcajele principale necesare pentru identificarea acestora (daca sunt marfuri perisabile sau periculoase) si greutatea marfurilor, conform indicatiilor stabilite cu incarcatorul;

. principalele clauze si conditiile de transport;

. mentionarea navlului platit;

. locul si data emiterii conosamentului;

. portul de descarcare unde inceteaza responsabilitatea carausului;

. data sau perioada de livrare a marfurilor in portul de descarcare;

. data incarcarii efective a marfurilor pe nava. La cererea incarcatorului, carausul, dupa incarcarea efectiva a marfurilor pe nava, sa inscrie in conosament mentiunea incarcat la bord, indicand denumirea navei respective;

. denumirea conventiilor care guverneaza conosamentul eliberat de caraus.

Declaratiile inexacte sau incomplete facute de catre expeditorul marfurilor cu privire la transport, va atrage raspunderea sa si se vor finaliza prin plata unor despagubiri ce i se cuvin transportatorului.

Analiza: Metoda valorii - ingineria valorii Document online: Forme de comunicare in negocierile internaționale

Existenta conosamentelor in cadrul contractelor de navlosire are scopul de a proteja incarcatorul si beneficiarul marfii, acestia neputand exercita un control direct asupra marfurilor in perioada cuprinsa din momentul in care acestea intra in custodia carausului, pana in momentul descarcarii.

Pe de alta parte, la cererea incarcatorului sau a carausului, in conosament se inscriu date cu privire la starea marfurilor din punct de vedere al cantitatii si calitatii. Aceasta problem trebuie tratata cu deosebita atentie, deoarece emiterea conosamentelor fara asemenea mentiuni, conduc la aparitia unor dificultati posibile in portul de destinatie, la predarea marfii.

Armatorul navei raspunde pentru eventualele lipsuri sau avarii, motiv pentru care orice diferenta intre ceea ce este mentionat in conosament si starea reala, calitativa si cantitativa a marfurilor, poate genera litigii deosebit de costisitoare.

Printre mentiunile cu privire la starea marfii cel mai des formulate de catre comandantul navei, si care trebuie incluse in conosament ori de cate ori situatia o impune, figureaza urmatoarele [77]:

. butoaiele: curg, sunt vechi, slabe, avariate la incarcare, reparate, au cercurile mutate din loc;

. sacii: sunt rupti, murdari, prafuiti, reparati, invelitoare rupta, murdara, uda;

. balele de marfa : sunt rupte, prafuite, murdare, ude, invelitoarea rupta, murdara;

. lazile: sunt vechi, partial rupte, avariate, reparate, cu urme de cuie scoase, murdare, cu lovituri, in stare rea;

. marcajul: lipseste sau este neclar;

. incarcatura de pe punte este luata pe riscul si in contul expeditorului.

Daca una dintre aceste mentiuni este introdusa intr-un conosament de catre comandantul navei, va transforma documentul din conosament curat (clean Bill of Lading) in conosament patat (foul Bill of Lading). Acest aspect este de mare importanta, intrucat nerespectarea conditiilor mentionate ar cauza daune intereselor armatorilor si navlositorilor.

In opinia specialistilor din domeniul transportului maritim, existenta conosamentului nu face numai dovada primirii marfurilor la bordul unei nave sau dovada existentei contractului de transport, el poate detine un loc mult mai important, acela de a fi reprezentat chiar de marfa ce se transporta. Posesorul documentului respectiv este considerat ca fiind proprietarul marfurilor descrise. Acest titlu de proprietate poate fi negociat in timpul transportului.

Asadar, conosamentele sunt documente transmisibile, dreptul de proprietate sau de gaj asupra lor putand trece de la o persoana la alta, impreuna cu toate consecintele juridice aferente. Unul dintre avantajele conosamentului este acela de a permite proprietarului marfurilor sa dispuna cat mai operativ de acestea.

2. Clasificarea conosamentelor utilizate in transportul maritim

Chiar daca conosamentele includ aceleasi elemente, desi altfel prezentate si cu un continut apropiat, indeplinind aceleasi functii, ele determina insa anumite responsabilitati, care permit o diferentiere a tipului de document eliberat.

Din acest motiv conosamentele se pot clasifica, conform mai multor criterii [44].

a) Modul de transmitere a proprietatii:

Conosamenult nominativ este eliberat pe numele unei persoane indicate expres in cuprinsul sau, aceasta fiind singura indreptatita sa solicite armatorului sa-i predea marfa inscrisa in document. Avantajul acestui tip de conosament este ca, in caz de pierdere a originalului, pune la adapost destinatarul, intrucat marfa nu se poate elibera decat persoanei nominalizate. Totusi, transmiterea dreptului de proprietate asupra marfii catre o terta persoana se poate efectua numai dupa intocmirea actului de cesiune. Pe baza acestui tip de conosament se transporta in majoritatea cazurilor, marfurile avand o valoare mare.

Conosamentul la ordin este emis la ordinul unei persoane (fie destinatarul marfii sau incarcatorul), care apoi va gira conosamentul unei alte persoane. Acest fel de conosament este cel mai frecvent intalnit, pentru ca se negociaza usor, printr-o simpla girare de la un posesor la altul, bineinteles conform normelor impuse de aceasta operatiune.

Conosamentul la putator este emis de catre armator sau comandantul navei, la cererea navlositorului, in favoarea unei persoane nenominalizate. Acest tip de conosament prezinta riscul de a fi pierdut sau sustras, astfel ca oricine ar putea intra in posesia lui, cu drepturile aferente. Din acest motiv, tipul acesta de conosament este intalnit mai rar in practica comertului international.

b) In functie de momentului incarcarii pe nava [36] :

Conosamentul incarcat la bord precizeaza ca marfa a fost incarcata la bordul navei. Se elibereaza de catre comandant, pe baza ordinului de imbargo, semnat in prealabil de catre ofiterul secund, care preia si raspunde de operatiunile de incarcare a marfurilor.

Ordinul de imbargo este un document care precizeaza anumite detalii, de exemplu portul de destinatie, numarul coletelor incarcate, greutatea, locul marfurilor in magaziile navei; practic acest document atesta pana la momentul eliberarii conosamentului, ca marfa a fost incarcata pe nava.

Conosamentul primit spre incarcare se elibereaza atunci cand marfa este predata carausului, inainte de a fi incarcata efectiv la bordul navei. Din momentul semnarii acestui tip de conosament, carausul preia marfa pe raspunderea sa, cu toate riscurile aferente. Situatiile de genul acesta sunt mai rar intalnite in practica transportului maritim, din motivul evident al riscurilor sporite pentru caraus.

c) In functie de ruta si destinatia de transport:

Conosamentul oceanic sau maritim este utilizat in cazul transporturilor directe din portul de incarcare, pana in portul de descarcare. Acest tip de conosament are cea mai larga raspandire.

Conosamentul direct se emite pentru transporturile de marfa dintr-un port in altul, cu transbordare intr-unul sau doua porturi intermediare. Pentru incarcatori, acest tip de conosament este avantajos, intrucat este implicat un singur caraus, respectiv carausul principal care raspunde de transport si de predarea marfii destinatarului final, in conditii de calitate si cantitate prescrise in conosament. Ceilalti participanti din lantul de transport elibereaza conosamente numai pentru portiunile pe care au efectuat transportul.

d) In functie de continuitatea transportului:

Conosamentul fara transbordare se elibereaza pentru transporturile directe, cu acelasi mijloc de transport, din portul de incarcare pana in portul de destinatie. Este avantajos si chiar preferat, pentru ca transportul se efectueaza direct, fara ca marfa sa stationeze pentru reincarcare intr-un port intermediar, ceea ce conduce la conservarea calitatii si cantitatii marfurilor [32].

Conosamentul cu transbordare se utilizeaza pentru partide mici de marfuri, fiind neeconomica utilizarea intregii capacitati a unui mijloc de transport, din portul de incarcare pana la portul de descarcare, transportul efectuandu-se cu transbordare intr-un port intermediar in care exista un flux mai mare de transport.

e) In functie de persoana care le elibereaza:

Conosamentul eliberat de carausi in mod obisnuit carausul, prin comandantul navei, elibereaza conosamentul dar nu inainte ca ofiterul secund sa semneze ordinul de imbargo, care atesta cantitatea de marfa incarcata sau preluata in custodie pentru a fi incarcata ulterior.

Conosamentul eliberat de catre agentul carausului in unele porturi carausii pot avea reprezentanti cum ar fi: case de expeditii, agenti de incarcare care preiau marfa de la incarcator, eliberand conosamente in numele carausului. In asemenea situatii carausii poarta raspunderea ca atunci cand le-ar fi eliberat ei insesi.

Conosamentul eliberat de catre operatorii multimodali si casele de expeditii internationale acopera intregul lant de transport. Ele pot fi eliberate fie in nume propriu, fie in numele altor armatori.

f) In functie de modul de realizare a transportului maritim:

Conosamentul conventional se utilizeaza pentru navele de capacitate mare, care transport marfuri de masa. In conosamentul conventional se preiau in totalitate sau partial clauzele convenite anticipat prin contractul de navlosire. Navele care transporta aceste marfuri sunt exploatate in sistemul tramp.

Conosamentul de linie este caracteristic transportului de marfuri generale in cantitati mici si cu nave de linie. Conditiile de eliberare a conosamentului si clauzele acestuia se modifica mai greu fata de conosamentul conventional caz in care acestea se negociaza de fiecare data. In cazul conosamentului de linie se pot negocia anumite clauze si pot fi incluse in continutul sau conventiile care guverneaza conosamentul (ca de exemplu, Conventia Natiunilor Unite privind transportul pe mare al marfurilor).