Estima grafica in zone cu maree - mareea la sizigii. mareea la cuadraturi

Mareele (tides) sunt oscilatii periodice verticale ale nivelului apei marilor deschise si oceanelor, ca efect al atractiei Lunii si Soarelui.

Fenomenul de ridicare si coborare periodica a nivelului apei produce si un transport insemnat al apei pe orizontala, numit curent de maree (tidal stream).

Elementele curentilor de maree sunt:

-directia (Dir);

-viteza (rate).

Valorile acestora sunt apreciabile in anumite zone si de aceea se iau in considerare in estima. Zonele in care fenomenul de maree (insotit evident de curenti de maree) este apreciabil, sunt precizate clar in harti si in toate celelalte documente nautice (in special in atlasele de maree, tablele de maree si BNA).

Se numeste maree inalta (sau flux), fenomenul de ridicare a apei, iar mareea joasa (sau reflux), fenomenul de coborare al apei.

Nivelul maxim al apei la flux se numeste apa inalta (high water-HW), iar nivelul minim al apei la reflux se numeste apa joasa (low water-LW). De asemenea, inaltimea mareei la un moment dat se numeste inaltimea mareei (heighe of tide), iar diferenta de nivel intre apa joasa si apa inalta se numeste amplitudine.

§ 1. MAREEA LA SIZIGII. MAREEA LA CUADRATURI.

(Spring tides) (Neap tides)

s-au prezentat in fig.19 cele patru configuratii importante ale sistemului Soare – Luna fata de Pamant, in scopul intelegerii mecanismului de formare a celor doua tipuri de maree, la sizigii si la cuadraturi.

Figura 2.12. Configuratiile sistemului Pamant – Soare – Luna si formarea mareelor la sizigii si la cuadraturi.

Cele patru pozitii particulare ale Lunii in intervalul unei Luni sinodice (interval de timp necesar Lunii sa treaca de doua ori prin aceeasi faza) sunt notate cu L1, L2, L3 si L4:

L1= Luna se afla in conjunctie cu Soarele, faza Lunii este Luna Noua;

L3= Luna se afla in opozitie cu soarele, faza Lunii este Luna Plina;

L2, L4= Luna se afla la cuadratura cu soarele, faza Lunii este Primul Patrar (L2) si Ultimul Patrar (L4).

S-au facut urmatoarele notatii:

-fL = forta generatoare de maree lunara;

-fS = forta generatoare de maree solara.

La conjunctie (L1) si la opozitie (L3), fortele fL si fS se insumeaza si genereaza o maree inalta la sizigii (high water spring – HWS), in timp ce la cuadraturi (L2 si L4), fortele fL si fS au sensuri opuse, (preponderenta fiind atractia lunara), si ca urmare se va forma o maree inalta la cuadraturi (high water neap – HWN).

CONCLUZII:

1)Felul mareei inalte (la sizigii sau la cuadraturi) este indicat de faza Lunii; astfel, la Luna Noua si la Luna Plina se va forma o maree inalta la sizigii (HWS), iar la Primul Patrar si la Ultimul Patrar se va forma o maree inalta la cuadraturi (HWN);

2)Functie de particularitatile zonei, exista doua tipuri de maree:

-maree diurna, la care, in intervalul de 24 de ore au loc o apa inalta si o apa joasa, la un interval de 12 ore;

-mareea semidiurna, la care, in interval de 24 de ore,au loc doua ape inalte si doua ape joase, la interval de 6 ore. Altfel spus, mareea semidiurna (preponderenta pe suprafata terestra), este caracterizata de o apa inalta si una joasa dupa amiaza (after);

3)Formarea mareei inalte, indiferent de tipul ei, genereaza curenti de maree, ai caror elemente variaza periodic; in hartile marine, sunt date elementele curentilor de maree; pe diferite zone ale hartii, din ora in ora, pentru un interval de 6 ore inainte (before) si dupa (after) mamentul mareei inalte;

Mareele semidiurne se intalnesc pe coastele Marii Britanii, vestul Europei, estul Americii de Nord. Mareele diurne se intalnesc in Golful Mexic, Golful Persic, Golful Sf.Laurentiu, Golful Aden.

Referat: Introducere in expertiza si in expertiza caltatii marfurilor Referat: Metodologia efectuarii expertizei merceologice - studierea documentelor operative

§ 2. ESTIMA GRAFICA in ZONE CU MAREE.

Din punct de vedere al rinerii navigatiei la bord, la traversarea zonelor cu maree este necesara determinarea elementelor curentilor de maree din zona (directia / dir si viteza / rate), in vederea corectarii drumului navei cu valoarea unghiului de deriva de curent.

Pentru aceasta, in hartile reprezentand zone cu maree este inscris un tabel ca cel din fig.20 continand elementele de maree (directia si viteza) pentru diferite zone ale respectivei harti (A , B , C , etc).

Figura 2.13. Elementele curentului de maree  

Porturile de referinta pot fi:

-porturi standard (standard ports); de exemplu, portulHook of Holland este port standard;

-porturile secundare (secondary ports) ale unui port standard.

La estima grafica in zone cu maree, ofiterul de cart are sarcina sa corecteze Dc / Dg cu unghiul de deriva de curent produs de actiunea curentului de maree din zona. Aceasta operatiune se va executa din ora in ora.

Algoritmii operatiunilor executate de ofiterul de cart sunt diferiti pentru cele doua tipuri de porturi de referinta (standard si secundare) si sunt prezentati in continuare:

PORT STANDARD:

“Nava Tismana in mars in Marea Manecii, la data de 10-05-1996 in punctul LAT = 050 25’0 W la 20.05 / 313.2 (harta 2613- Cherbourg to Cap D’Antifer) si ia un astfel de drum pentru a mentine Df = 232 0; Vl = 11.2 nd, f = 0.98. Port de referinta La Havre. Se opereaza cu Brown’s Nautical Almanac editia 1979”.

ALGORITM:

1)Se pune pe harta punctul dat, si se identifica zona din harta careia ii apartine punctul (aici este zona E);

2)Se determina ora la care are loc mareea inalta (HW). Pentru aceasta se intra in BNA (Brown’s Nautical Almanac), in partea a III-a, intitulata “Tide Tables” (table de maree), lapaginile 457-558. Pentru cazul luat in discutie, se va intra la pagina 507 (luna mai, ziua 10), la portul de referinta Le Havre. Se vor gasi valorile 09.54 si 22.13. Se va alege ora 22.13 deoarece ora 20.05 este mai apropiata de aceasta;

3)Se intra in BNA in partea I-a la “tablele zilnice”, la data de 10 mai si se stabilesc faza Lunii (coltul dreapta-jos al paginii 107). Pentru acest caz Lunii este luna plina, deci rezulta ca apa inalta este la sizigii (HWS);

4)Daca apa inalta (HW) are loc la 22.13, atunci se va intra in tabelul cu elementele curentilor de maree cu 2 ore inainte de apa inalta (before HW), ca urmare a faptului ca in punctul dat, nava se gaseste la 20.05 / 313.2. Se scot elementele curentului de maree (in zona E, pe coloana Sp):

Dir = 102

Vc = 2.1 nd

5)Se rezolva triunghil vitezelor (problema de curenti de tipul II) si se obtin valorile Da = 240 b si Vf = 9.6 nd. Se converteste Da in Dc sau Dg si se comanda timonierului, nava deplasandu-se pe Df = 232 0 (scara grafica folosita la constructia triunghiului vitezelor este de 1nd = ½cm).

6)In continuare se va proceda analog, corectand drumul navei din ora in ora, intrand in tabel pe linia “1 before HW”,apoi pe linia HW, s.a.m.d.

PORT SECUNDAR:

“Nava Slatina in mars in Marea Manecii la data de 12.12.1996. La 18.30 / 414.2 nava se afla in punctul LAT = 050 20’0 N, LON = 001 16’0 W. Se cere sa se corecteze drumul navei cu unghiul de deriva de curent, pentru a mentine Df = 066 0. Vl = 10.1 nd, f = 1.03. Port de referinta al hartii este Lymington, port secundar al portului standard Portsmouth. Se opereaza cu BNA 1997”

ALGORITM:

1) Se pune punctul pe harta si se stabileste faptul ca aceasta se gaseste in zona C;

2) Portul de referinta Lymington nu se gaseste in BNA la pag.475-558, deoarece nu este port standard. Se va cauta in BNA la pag. 565-579 (Tidal constants); portul de referinta Lymington se afla inscris la pag.565 ca port secundar al portului standard.

3) Se calculeaza ora apei inalte la Lymington, utilizand ora apei inalte la Portsmouth (care se scoate de la pag.555) si diferenta de timp dintre apa inalta la Portsmouth si la Lymington (care se scoate de la pag.565):

HW la Portsmouth = 17.36 (coloana “aft.” Pag.555)

+ dif. de timp la Lymington = -00.55 (pag.565)

-------- ----- ------ -------- ----- ------ ----- ----- -----------------

HW la Lymington =16.41

4)Faza Lunii – Ultimul patrar (tablele zilnice, pag.251);

5) Se intra in tabelul din harta la 2 ore dupa (after) apa inalta si se scot urmatoarele valori ale curentului de maree:

Dir = 140

Vc = 0.9 nd (zona C, coloana np.);

6) Se rezolva triunghiul vitezelor utilizand elementele curentulu de maree, si se obtin rezultatele: Da = 061 b 0, Vf = 10.8 nd. Se converteste apoi valoarea Da in Dc / Dg care se comanda timonierului.

Din ora in ora se vor repeta pasii 5 si 6 ai algoritmului, avand in vedere schimbarea zonei.

Pe unele harti se gasesc informatii detaliate asupra curentilor de mare.