LUCRARE PRACTICA DE ABSOLVIRE

PLAN TEMATIC

A.     Memoriu justificativ

B.     Creatia si alegerea produsului

C.     Alegerea materialului pentru confectionat

1.     Materialul de baza

2.     Materiale auxiliare

D.     Proiectarea  si calculul tiparelor

1.     Construirea tiparului clasic

2.     Transformarea tiparului clasic

3.     Realizarea sabloanelor

4.     Calculul suprafetei sabloanelor

5.     Norme tehnice de confectionare

6.     Determinarea normei de consum

E.     Pregatirea si croirea materialelor

1.     Pregatirea materialelor pentru croit

2.     Croirea materialelor

F.      Confectionarea produsului

1.     Desfasurarea procesului de confectionare

2.     Controlul tehnic final

G.    Calculul eficientei economice

1.     Determinarea timpului de lucru

2.     Calculul indicilor tehnico- economici

H.    Norme de protectie a muncii

I.       Bibliografie

1.     " Croitorie moderna pentru femei" Natalia Stanescu

2.     " Proiectarea imbracamintei" Manual pentru clasele XI- XII

3.     " Manualul croitorului" Ing. Maria Ciutea si colectiv

4.     " Utilajul si tehnologia confectiilor textile" Gheorghe Ciontea

MEMORIU JUSTIFICATIV

Imbracamintea este un bun vestimentar necesar omului pentru protejarea impotriva intemperiilor, sau ca un mijloc de podoabe in frumusetea corpului sau.

Inca de la aparitia omului pe pamant s-a impus o stricta necesara indispensabila fara de care viata devine imposibila.

Evolutia imbracamintei s-a desfasurat ca urmare a obtinerei unor materiale noi, cu aspect placut, frumoase la vedere, rezistenta la purtare, un element important in evolutia materialelor l-a constituit coloristica materialelor.

Ca linie si moda imbracamintei a fost dictata de clasele sociale instarite fiind influentata de evolutia stintei si tehnicii.

Imbracamintea actuala este rezultatul transformarilor obtinute in cursul timpului asupra vestimentatiei ca urmare a perfectionarii stiintei si tehnicii precum si a pretentiei omului.

Se spune ca moda intra in sfera preocuparilor feminine. Si totusi, acest joc mereu schimbator, mereu derutant, parfumul cotidian a tuturor. Cele mai vechi preocupari ale fiintei umane au fost legate de actul de a se imbraca si de a se deosebi.

CREATIA SI ALEGEREA PRODUSULUI

Preferintele pot fi generale si particulare. Preferinta generala se schimba in timp si este valabila pentru o categorie sociala mai larga sau mai restransa, fiind influentata de opinia publica si de moda.

Preferinta particulara se adapteaza preferintei generale dar isi pastreaza nota personala data de personalitati, varsta, sex, conformatie, nivel de cultura, trai si depinde de informatiile primite despre produsele existente.

Produsele proiectului meu se diferentiaza prin modelul exclusiv, cu aspect clasic dar in acelasi timp modern prin simplitatea liniilor de croiala, actualitatea materialului folosit si schimbarile aduse modelelor clasice in concordanta cu moda actuala si preferintele personale.

Jacheta este formata din fata si spate. Este mulata pe corp si se incheie cu un singur nasture. Decolteul fetei este in forma literei V. Prezinta doua clape aplicate. Spatele este drept. Pantalonul este format din fata si spate. Este mulat pe corp si drept incepand cu linia soldurilor. Se incheie in fata la un singur nasture si fermoar. Tivul este fixat cu o cusatura tighel.

SCHITA PRODUSULUI

DESCRIEREA PRODUSULUI

JACHETA

Jacheta pentru femei este un produs de imbracaminte exterioara.

La formarea tiparului de taior sunt necesare masurile care sunt la bluza.

Taiorul clasic se caracterizeaza printr-o croiala simpla, este incheiat la un singur rand de nasturi in mijlocul fetei, la gat prezinta revere lungi si are maneca lunga.

Maneca este strampta pe cot din doua bucati, iar partea din spate este cambrata printr-o cusatura pe linia de mijloc.

PANTALONUL

Pantalonul este un produs de imbracaminte exterioara pentru barbati si pentru femei.

Produsul de imbracaminte ales pentru a fi confectionat este un pantalon de zi. Acest tip de pantalon are talie coborata cu slit care se incheie cu un fermoar si spre terminatie este drept.

Acest model de pantalon de zi se poarta in combinatie cu bluza, tricou sau geaca iar ca incaltaminte se potriveste atat pantofii cat si sabotii.

Acest pantalon este creat pentru adolescenti avand o linie a modei atletica si putand fi purtat in toate anotimpurile anului.

ALEGEREA MATERIALULUI PENTRU CONFECTIONAT

1.     Material de baza : articolul catifea-bumbac 100%

2.     Materiale auxiliare:

Ata de culoare neagra

Nasturi negri 2 bucati

Insertie alba

PROIECTAREA SI CALCULUL TIPARELOR

Tiparele sunt constructii grafice realizate pe baza dimensiunilor corpului omenesc, dimensiuni folosite la proiectarea lor prin metoda calculului proportional.

Procesul de proiectare a tiparelor reprezinta totalitatea activitatilor necesare formarii, dimensionarii si decuparii tiparului din desen. Acest proces incepe cu transpunerea datelor pe desen si continua cu modelarea desenului corespunzator piesei si produsului proiectat.

Pentru modelarea componentelor proiectate se aplica calcule dimensionate, prin care se stabilesc dimensiunile si forma detaliilor. La proiectarea unui tipar se iau in vedere marimea si forma detaliului proiectat. In procesul proiectarii se folosesc elemente geometrice specifice constructiilor grafice.

Etapele de construire ale unui tipar sunt:

Stabilirea dimensiunilor principale

Calculul dimensiunilor de baza

Trasarea liniilor de baza

Trasarea liniilor de contur

Proiectarea unui produs de imbracaminte se face tinand seama de conditiile de clima (functie de zona geografica si de anotimp), de felul activitatii individului si de particularitatile biologice ale corpului uman (varsta, sex).

PROIECTAREA SI CALCULUL TIPARULUI

LA JACHETA

Masuri necesare:

Lungimea produsului = 48 cm

Lungimea spatelui = 35 cm

Lungimea fetei = 40 cm

Lungimea soldului = 18 cm

Lungimea pensei = 25 cm

Latimea spatelui = 35 cm

Latimea fetei = 36 cm

Lungimea manecii pana la cot = 34 cm

Lungimea totala a manecii = 55 cm

Lungimea manecii in fata = 45 cm

Perimetru taliei = 72 cm

Perimetru gatului = 37 cm

Perimetru bustului = 88 cm

Perimetru soldului = 95 cm

Perimetru bratului = 31 cm

Perimetru cotului = 28 cm

Perimetru pumnului = 25 cm

CONSTRUIREA TIPARULUI CLASIC

La baza constructiei tiparului stau conformatia corpului omenesc precum si dimensiunile acestuia.

CONSTRUCTIA TIPARULUI CLASIC DE JACHETA PENTRU FEMEI

Masuri necesare:

a)     Constructia tiparului pentru spate

Cadrul este format dintr-un unghi drept desenat in partea stanga a hartiei.

Tiparul de spate

Linii ajutatoare

1.     AB = LS AB = 36 = 12 CM

3            3 

2. AC = LS AC = 36 CM

3.  CD = Ls AC = 18 CM

4. AE = Lpr AE = 48 CM

Conturul tiparului

1.Rascroirea gatului

AA1 = Pg + 1.5   AA1 = 37 + 1.5 AA1 = 7.6 cm

6                   6

2.Linia de umar

A1A2 = 1.5 cm

3.Linia de mijloc a spatelui

CC1 = 2 cm

EE3 = 1 - 2 cm

4.Pensa de umar

A2a = A2B4

2

ab = 2 - 3 cm

ac = 5 - 6 cm

5.Rascroirea bratului

DD1 = Pb DD1 = 22 cm ; B1B5 = 1 - 1.5 cm

4

6.Linia de subrat

D1E2 ; EE1 = Pr

4

E1E2 = 2 cm

7.Linia de tiv

E3E2        ; EE2 = 1 cm

TIPARUL DE FATA

SE PRELUNGESTE LINIA DE BUST DE LA SPATE UNGHIUL  D = 90

LINIA DE TALIE

CD = Ls + 2 = 20cm

CA = LF = 40cm

Linia de latime

AB = Ls/3 + 2 = 8cm

Linia de pensa

AE = 25cm

LINIA DE LUNGIME

AF = 48cm

LINII DE TIPAR

Document online: Plan de asigurare a calitatii Document online: Ce doresc de fapt clientii?

RASCOIALA GATULUI ( A1 A2 )

AA1 = Pg/6 + 2 = 8, 16cm

AA2 = Pg/6 + 3 = 9, 16cm

LINIA DE MIJLOC ( A2G )

LINIA DE UMAR

A1A3 = LUNGIMEA UMARULUI LA SPATE - PENSA

A3A4 = 3/4 cm

A1P = 2cm

E1P1 = 5cm

PP2 = 2/3 DIN CAMBRURA = 5cm

P1P = P1P2

COMPLETAREA UMARULUI

LINIA DE RASCROIALA A BRATULUI ( P3D1 )

BB1 = lf/2 + 2 = 20cm

DD1 = Pb/4 + 4 = 26cm

Linia de subrat ( D1F2 )

FF2 = Ps/4 + 2 - 3 = 26,75cm

F1F2 = 1cm

LINIA DE TIV ( FF2 )

CONSTRUCTIA TIPARULUI DE MANECA

UNGHIUL A = 90

AB = 2/3Pb + 3 = 32,3cm

AC = AB/2 = 16,15cm

AA1 = AC + 3/4 cm = 19,5cm

A1D = 6cm

BB2 = BB1/2

LINII DE TIPAR

LINIA DE ROTUNGIME: A1CB2

LINIA CUSATURII DIN FATA: A1EG1

A1E = ½ din lungimea din fata a manecii = 22,5cm

PUNCTUL E IN INTERIOR CU 2cm

Linia cusaturii de pe cot

B2F = LUNGIMEA MANAECII PANA LA COT = 34cm

F2 IN INTERIOR CU 2cm

B2FG = LUNGIMEA TOTALA A MANECII = 55cm

LINIA DE LUNGIME

DIN PUNCTUL G SE CONSTRUIESTE UN UNGHI DREPT OBTINANDU-SE PUNCTUL G1

PARTEA DE DEDESUBT

SE UNESTE PUNCTUL E CU PUNCTUL F

A1A2 = 4CM = EE1 = GG2

DD1 SI D2D3 = P BRAT + 3 = 34CM

A2A3 = 3CM

A3 MAI JOS CU 1CM.

CONSTRUIREA TIPARULUI DE JACHETA LA SCARA 1/5

TIPARUL LA JACHETA SI MANECA

INCADRAREA SABLOANELOR

Calculul suprafetei sabloanelor

S = Ssp + Sf - Lm

A = C * L

K = S * 100

A

D = A - S

NORME TEHNICE DE CONFECTIONARE

Confectionarea produsului trebuie sa se faca in conditii de calitate sa satisfaca pe client atat cat si dimensiuni.

Dimensiunile produsului se stabilesc pe baza dimensiunilor de la tiparul de baza si sunt prevazute in tabelul urmator.

Aceste dimensiuni se verifica la produsul finit cand se face controlul tehnic dimensional.

La conditiile tehnice dimensionale sunt prevazute anumite abateri care constituie tolerantele admise ale produsului finit.

Aceste tolerante au rolul sa compenseze contractiile sau deformarile produsului si ale detaliilor care se produc in timpul prelucrarii ca urmare a proprietatilor materialelor si a modului de executie, in mod mecanic.

DIMENSIUNILE FINITE ALE PRODUSULUI

CONDITII TEHNICE DE FUNCTIONARE

v    Cusaturile tighel trebuie sa fie drepte si cu aspect placut avand o desime de 4 - 5 cm ;

v    Cusaturile de incheiere trebuie sa fie tensionate uniform si cu desime de 5 - 6 imp./cm ;

v    Cusaturile de la tivuri sa nu fie vizibile pe fata produsului

v    La terminatia tivului se va forma uniform fiind evitate colturile sau incretiturile ;

v    Produsuul finit trebuie sa fie bine calcat, fara urme de luciu si fara incretituri sau buclari .

PREGATIREA MATERIALELOR PENTRU CROIT

I.         Procesul de productie in industria confectiilor se desfasoara pe faze in care sunt grupate operatii si lucrari specifice fiecarei etape de lucru.

Una din aceste faze ale fabricatiei imbracamintei este pregatirea materialului pentru croit.

Operatiile necesare pregatirii tesaturii pentru croit sunt determinate de calitatea materialelor, de constatarile facute la receptionare. In general operatia care se executa in cadrul prepararii:

Calcare

Decatare

Control

Sortare

Sablonare

1.     Calcarea si decatarea

Prin operatia de calcare se obtine un aspect placut privind netezimea, luciu si uniformitatea materialului prin calcare in contact cu caldura, firele se caracterizeaza obtinandu-se astfel netezimea materialului si eliminarea aspiratiilor.

Decatarea este operatia de eliminare a luciului si reducerea contractiei din tesaturi.

Aceasta operatie se efectueaza prin umezirea tesaturilor si uscarea lor in scopul fixarii la dimensiunile normale.

Operatia de calcare se face impreuma cu cea de decatare.

2.     Controlul materialelor

Operatia de control are ca scop controlul calitativ asupra calitatii si aspectul tesaturii si controlul privind lungimea si latimea materialului.

Operatia de control se realizeaza pe o masa de lucru.

3.     Sablonarea materialului

Este operatia de conturare a sablonarii prin incadrarea acestora pe material.

Conditiile de asezare a sabloanelor pe material sunt:

Asezarea sabloanelor se face in acelasi sens cu sensul materialului pentru toate detaliile ce se aplica pe fata produsului;

Prin incadrare este obligatorie respectarea firului de material

Este interzisa suprapunerea sabloanelor deoarece micsoreaza detaliile croite.

Incadrarea sabloanelor se face pe latimea utila evitandu-se marginile.

II.       Croirea materialului

Croirea este faza de fabricatie in care materialele textile sunt transformate in semifabricate.

Operatia se realizeaza cu foarfecele pe liniile trasate la sablonare.

Odata cu decuparea se aplica si semnele de intalnire prin intepaturi sau crescaturi.

Dupa croire se controleaza fiecare detaliu ca forma si dimensiuni.

DETERMINAREA NORMEI DE CONSUM

Consumul de material este in functie de natura materialului. Se determina prin incadrarea sabloanelor pe material. Consumul de ata se determina prin masurarea cusaturilor.

Coeficientul de utilizare

K = ( S - A ) * 100%

Calculul suprafetei deseurilor

D = A - S =

Calculul pierderilor

P = ( D : A ) * 100% =

UTILAJE FOLOSITE LA CONFECTIONARE

Masina simpla

Masina de butoniere

Masina de surfilat Triploc

Masina de calcat cu aburi

Masa de calcat

CALCULUL EFICENTEI ECONOMICE

1)     Determinarea timpului de lucru

1.     Timpul de lucru la operatia de calcare : 66 min

2.     Timpul de lucru la operatia manuala :152 min

3.     Timpul de lucru la operatia de cusut: 75 min

Timpul total de confectionare o produsului : 239 min

T = Tc + Tm + TM = 239 min

2)   Calculul indicilor tehnico-economici

a)     Indice de mecanizare

IM = (TM : T) X 100 = (75 : 239)) X 100 = 343

b)     Productivitatea planificata

W = (D : T ) = (480 : 239) = 2,0

PROCESUL  DE CONFECTIONARE A JACHETEI

PROCESUL DE CONFECTIONARE A PANTALONULUI

MASURI DE PROTECTI MUNCII SI PSI

Protectia muncii este parte integranta din proiectul de munca si are ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca.

Masurile de protectie se asigura pentru toti angajatii din intreprinderi, institutii precum si pentru ucenici, elevi si studenti in perioada efectuarii practicii profesinale vizata cu caractere didactice in unitatile de productie.

Ministerul muncii a stabilit norme obligatorii de protectie.

Aceste norme cuprind cadrul general si tehnic asigurarii, precum si normele A 19.

Pentru inlaturarea pericolelor ce pot aparea in timpul lucrului.

NORME DE PROTECTIE SPECIFICE LOCULUI DE MUNCA LA MASINI DE CUSUT  

Inainte de inceperea lucrului elevii care lucreaza la una din masini sunt obligati sa verifice daca:

masa masinii este bine fixata pe picioarele masinii

capul masinii este fixat in colturile bratului

motorul electric este fixat, placuta acului este bine fixata cu surubul pentru a se evita ruperea acului la punerea in functiune a masinii

instalatia electrica nu are portiuni neizolate ale cablului, priza si stecherul sunt intregi si legatura la centru de impamantare nu este intrerupta

intre capul masinii si masa de sustinere exista tampoane de pista amortizarea zgomotului, vibratiile

este interzis elevului sa tina piciorul pe pedala in timpul punerii in functiune a masinii si in timpul introducerii firului de ata prin depozitarea de tensionare si prin ac sau cand se intervine, deoarece poate provoca accidentarea degetelor

in timpul lucrului sunt interzise discutiile, privirea elevului trebuie sa fie indreptata asupra executiei pe care o executa, pentru a se evita inteparea degetelor cu acul masinii

este interzisa interventia a doua persoane la aceeasi masina

in timpul lucrului elevele vor avea parul legat la spate

Pentru evitarea accidentelor la ruperea acului se interzice lucrul la masinile cu ace strambe sau fara virf

Racordarea la sursa de energie electrice a masinilor se va face numai prin prize fixe fiind cu desavarsire interzise cu legaturile provizorii sau folosirea de cabluri electrice.

Este interzis elevilor sa puna mana pe volanta masinii in timpul functionarii, oprirea acesteia se va face numai cu ajutorul pedalei.

NORME DE PROTECTIA MUNCII LA FIERUL DE CALCAT

Este interzis elevilor neinstruiti sa foloseasca fierul de calcat electric al carui conducator de alimentare cu energie electrica este facut din mai multe bucati sau al carui strat izolator.

Este interzis elevilor sa umble cu fierul de calcat daca acesta nu este prevazut cu conducator, cu trei fire, cu priza si stecher.

Partea metalica a mesei de calcat va fi la centura de siguranta iar piciorul un gratar de lemn sau covor electrico- izolator pentru a se evita pericolul de electrocutare in accidentele de tensiune a instalatiei de calcat.                Elevii vor urmari cu talpa carcasa si manerul, fierul sa fie bine asamblate acestuia.

Este interzis folosirea fierului de calcat care are manerul deteriorat.

Pentru evitarea pericolului de ardere fierul de calcat va fi asezat pe un suport.

Deplasarea fierului de calcat electric de la un loc la altul se poate face numai prin deconectarea de la sursa de energie electrica. Deconectarea fierului de calcat electric de la sursa de alimentare se va face tragandu-se cu mana de stecher si nu de cablul electric al acestuia.

MIJLOACE FOLOSITE LA COMBATEREA INCENDIILOR

Nisipul care se depoziteaza in lazi este usor accesibil in caz de incendii.

Apa este un mijloc principal la combaterea focului si se foloseste sub diferite forme:

q      de jet, cand ard materialele solide de natura lemnoasa

q      ploioasa, cand ard materialele fibroase, textile, foiase

q      cand ard materialele uscate si groase, iar arderea se produce in mediu inchis

NORME DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

Pentru prevenirea si stingerea incendiilor sunt elaborate norme speciale:

q      Se stabilesc masuri necesare pentru fiecare loc de munca in parte si inventarul necesar la interventii.

q      Organizarea nominala a echipelor de stingere a incendiilor

q      Popularizarea masurilor si obligatiilor pe care le are fiecare persoana.

OBLIGATIILE PERSONALULUI DIN ATELIERUL DE CONFECTII

Cunoasterea normelor PSI

Indeplinirea sarcinilor in timpul fixat

Interzicerea blocarii culoarelor si a scarii de trecere cu material care ar impiedica interventia in caz de incendiu

Evitarea cailor deschise

Intretinerea cailor de evacuare

Cunoasterea cailor de evacuare

MASURI TEHNICE DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR

Ascutirea cutitelor la masinile de taiat la trei pasi

Instalatiile de forta vor fi prevazute impotriva loviturilor

Masinile de calcat si presele vor fi verificate saptamanal

La terminarea lucrului se vor deconecta toate masinile, dupa ce au fost verificate

Cunoasterea si respectarea normelor PSI sunt obligatorii.