Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate dezvoltareEu merg incet, dar nu merg niciodata innapoi - Abraham Lincoln





Confectii Diverse Film televiziune Fotografie Pescuit


Fotografie


Qdidactic » dezvoltare & ... » fotografie
Aparatul De Fotografiat



Aparatul De Fotografiat


Aparatul De Fotografiat



Partile componente ale aparatului de fotografiat

Oricat a avansat tehnica in ultimii ani, aparatele de fotografiat au aceleasi componente de baza:
+ corpul aparatului (camera obscura)
+ obiectivul
+ diafragma
+ obturatorul
+ vizorul
+ sistemul de transport

> Corpul aparatului
Este foarte important sa fie complet izolat, astfel incat sa nu permita intrarea luminii in interior, cu exceptia celei care intra prin obiectiv si e destinata impresionarii filmului. Corpul este proiectat conform unor principii ergonomice, astfel incit sa permita accesul usor si rapid la facilitatile aparatului.

> Obiectivul
Obiectivul permite accesul luminii in aparat si focalizeaza imaginea pe film.
Este elementul care determina in foarte mare masura claritatea si calitatea imaginii finale. Caracteristicile definitorii ale obiectivelor sunt distanta focala si luminozitatea.
Distanta focala a unui obiectiv se masoara in milimetri si determina unghiul de camp. In functie de distanta focala, obiectivele se impart in:
+ superangulare, cu distanta focala pana in 40mm;
+ obiective normale, cu distanta focala in jur de 50mm;
+ teleobiective, cu distanta focala peste 70mm.
Aceste valori sunt valabile pentru filmul de 35mm si cresc o data cu dimensiunile filmului folosit, astfel ca, de exemplu, pentru un aparat cu film 6x6cm, un obiectiv de 85mm este normal.
Luminozitatea reprezinta deschiderea maxima a diafragmei obiectivului.



> Diafragma
Diafragma controleaza deschiderea obiectivului si determina cantitatea de lumina care ajunge pe film. Se masoara cu ajutorul numarului f, care este de fapt un raport intre diametrul fizic al deschiderii si distanta focala, astfel incat, indiferent de obiectiv, o anume valoare a diafragmei inseamna aceeasi cantitate de lumina intrata in aparat. De obicei, este controlata cu ajutorul unui inel de pe obiectiv.
Diafragma ia valori din scala 1; 1,4; 2; 2,8; 4; 5,6; 8; 11; 16; 22; 32; 64 etc., fiecare valoare reprezentand jumatate din cantitatea de lumina admisa de valoarea precedenta. De exemplu o diafragma f/1 admite de doua ori mai multa lumina decat f/2.

> Obturatorul
Obturatorul este
mecanismul care controleaza durata de expunere a filmului la lumina.
Ca si in cazul diafragmei, controlul timpului de expunere se face in trepte, fiecare treapta dubland sau injumatatind timpul de expunere. 1/2000; 1/1000; 1/500; 1/250; 1/125; 1/60; 1/30; 1/15; 1/8; 1/4; 1/2; 1 etc. De exemplu un timp de expunere de 1/1000 lasa sa treaca jumatate din lumina admisa intr-un timp de 1/500.
Obturatoarele pot fi de doua tipuri: centrale (leaf shutter) si focale (focal plane shutter).
Pozitia B pe butonul care controleaza timpul de expunere reprezinta modul Bulb, in care aparatul tine obturatorul deschis atata timp cat este tinut apasat butonul de declansare.
Pozitia T - mai putin folosita in prezent - este asemanatoare, cu diferenta obturatorul se deschide la apasarea butonului de declansare si ramane deschis pana la a doua apasare a butonului de declansare.
Pozitia X indica sincronizarea cu blitzul, care se face la un anumit timp de expunere, in functie de modelul aparatului (1/60, 1/125 si chiar mai putin la modelele mai noi).

> Vizorul
Vizorul permite vizualizarea imaginii inainte de a fi inregistrata pe film, permitand controlarea compozitiei si, in functie de tipul aparatului, a claritatii.

In functie de tipul de vizor, aparatele se impart in:
+ aparate foto cu vizare prin obiectiv (SLR - Single Lens Reflex) - cu ajutorul unei oglinzi, care se ridica in momentul expunerii, fotograful poate vedea exact imaginea care se va inregistra pe film
+ aparate foto cu vizare laterala - vizorul este separat de obiectiv, ceea ce creeaza probleme la fotografierea unui subiect apropiat. In acest caz, imaginea care apare in vizor difera usor ca incadrare fata de imaginea care se inregistreaza pe film, fenomen denumit 'eroare de paralaxa'.

> Sistemul de transport:

Sistemul de transport desi nu este o componenta propriu-zisa a aparatului, este totusi important in functionarea acestuia. La aparatele mai vechi, acesta este o parghie in partea de sus, dreapta a corpului, insa la majoritatea aparatelor moderne sistemul este automat.

Un aparat mai avansat permite controlarea acestui sistem, oferind posibilitatea antrenarii cadru cu cadru, continua (aparatul declanseaza continuu, cateva cadre pe secunda, atat cat este tinut apasat butonul de declansare), expunere multipla (obturatorul este armat, insa filmul este mentinut pe pozitie pentru expunerea unei imagini suplimentare).
In afara de aceste elemente de baza, anumite situatii pot impune necesitatea folosirii unor accesorii: filtre, blitz, trepied, declansator flexibil etc.


Lumina de sus se foloseste mai rar. Ea poate sa determine, ca si cea laterala, efecte plastice la obiecte de arta, cand ele se detaseaza clar de umbra care cade de sus. Astfel se obtine si la obiectele reliefate o plastica buna, care da imaginii un efect aproape stereoscopic.

Umbrele puternice dirijate in jos nu sunt favorabile portretelor caci orbitele ochilor apar prea umbrite, iar pometii si gura produc umbre care dau persoanei o infatisare de batran, aproape groteasca. Trebuie evitata executarea portretelor cand soarele se afla prea sus.

Lumina laterala frontala este avantajoasa si pentru multe fotografii in aer liber, mai ales cand lumina cade pe subiect sub un unghi ascutit de 30 grade. In acest caz, se obtin fotografii foarte plactice cu un contrast destul de bun. De obicei, este prea incomod si cere prea mult timp studierea iluminarii unui subiect din natura la diferite ore ale zilei. Se ajunge mai repede la tinta, daca se utilizeaza tabelele de iluminare. Spre exemplu, pentru o fatada care este orientata in directia est-vest si care trebuie fotografiata frontal dinspre sud, lumina soarelui trebuie sa cada sub un unghi de 60 grade fata de directia nord-sud. Aceasta directie se realizeaza de exemplu in aprilie la orele 9 sau 15.


Contralumina

Contralumina este una din iluminarile de cel mai mare efect. Folosirea ei impune insa luarea unor masuri de precautie. Daca soarele se afla in directia fotografierii, el trebuie sa fie acoperit de catre elementele din primul plan, care compun imaginea. In acest scop pot servi zidurile, copacii si multe altele. La aceste fotografii este de mult folos incadrarea  imaginii pe geamul mat.Se pot determina in acest fel reflexele inca de la punerea la punct a subiectului.

Pentru toate fotografiile facute in contralumina si la lumina laterala puternica se foloseste parasolarul care, impiedica caderea razelor solare direct pe obiectiv. In caz contrar, pe imagine se nasc reflexe si voaluri suparatoare. Ca aparatoare contra luminii poate fi folosita o palarie, o carte sau o umbrela deschisa care se tine, in asa fel, incat sa nu intre in campul imaginii. Portile, arcadele, ferestrele, adanciturile in stanci si frunzisul copacilor formeaza parasolare naturale. Daca nu exista obiecte care sa acopere soarele, atunci se fotografiaza ceva mai lateral, eliminand soarele din cadrul imaginii adica in lumina laterala. Numai la rasaritul sau apusul soarelui sau in zilele cetoase de iarna, cand lumina soarelui este atat de slaba, ea poate sa cada pe obiectiv. In aceste cazuri, soarele poate sa apara direct pe imagine.

Fotografiile in contralumina cer umbre puternice. Aceasta insa nu trebuie sa fie prea dure, prea negre. Din aceasta cauza expunerile se stabilesc dupa partile umbrite, iar developarea nu trebuie sa fie prea intensa.

Exponometrele dau o expunere prea mica intrucat celula este prea puternic iluminata. Ele inregistreaza iluminarea generala, si nu cea a partilor importante, umbrite. Din aceasta cauza timpul de expunere stabilit la masurarea subiectului trebuie dublat. Se mai poate executa masurarea direct pe subiect, vizand cu exponometrul partile cele mai inchise. Trebuie sa se evite o expunere prea lunga, deoarece astfel se pierde caracterul tipic al fotografiei in contralumina.

Foarte frumos apar motivele, la care contralumina difuzeaza in atmosfera prafuita sau cetoasa.





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright