Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica

Anatomie


Qdidactic » didactica & scoala » biologie » anatomie
Articulatiile membrului superior



Articulatiile membrului superior


Articulatiile membrului superior


Nomina anatomica internationala identifica urmatoarele articulatii ale membrului

superior:

A. Articulatii ale centurii pectorale

- Articulatia acromio-claviculara

- Articulatia sterno-claviculara

B. Articulatiile membrului superior liber:

- Articulatia umarului: articulatia glenohumerala

- Articulatia cotului: articulatia humeroulnara, articulatia humeroradiala, articulatia

radioulnara proximala

- Articulatia radioulnara distala

- Articulatiile mainii:

- Articulatia radiocarpiana, articulatiile intercarpiene, articulatia mediocarpiana, articulatia osului pisiform

- Articulatiile carpo-metacarpiene

- Articulatiile intermetacarpiene

- Articulatiile metacarpofalangiene

- Articulatiile interalangiene ale mainii


Articulatia sterno-claviculara

- Articulatie sinoviala selara



I. Suprafete articulare: inegale, au foma de sa, situate la

- extremitatea sternala a claviculei

- in unghiul superior al manubriului sternal si pe marginea superioara a cartilajului

primei coaste

II. Capsula fibroasa – este mai laxa inferior

III. Ligamente

- Ligament sternoclavicular anterior

- Ligament sternoclavicular posterior

- Ligament interclavicular

- Ligament costoclavicular:

- o lamina anterioara cu fibrele ascensionate lateral

- o lamina posterioara cu fibrele ascensionate medial

IV. Discul articular fibrocartilaginos plan si aproape circular

V. Vascularizatie: ramuri din arterele toracica interna si suprascapulara

VI. Inervatie: ramuri din nervii supraclaviculari anteriori si subclaviculari

VII. Factori ce mentin stabilitatea

-Ligamentele

-Discul articular

-Dislocatia de clavicula este rara

VIII. Miscari

- Suprafetele articulare selare permit miscari ale claviculei in plan frontal si sagital si rotatii in jurul axei longitudinale

Articulatia acromioclaviculara

- Articulatie sinoviala plana

I. Suprafete articulare – plane, acoperite de fibrocartilaj, situate la

- Extremitatea acromiala a claviculei

- Marginea mediala a acromionului

II. Capsula fibroasa

III. Ligamente

- Ligamentul acromioclavicular – fibre paralele intre partile superioare ale acromionului si extremitatii acromiale a claviculei

IV. Disc articular

V. Vascularizatie – ramuri din arterele suprascapulara, toracoacromiala

VI. Inervatie – ramuri din nervii suprascapulari si pectoral lateral

VII. Factori care mentin stabilitatea

-Ligamentul coracoclavicular – un ligament accesor eficient care mentine apozitia claviculei la acromion. Ruperea lui produce dislocatia acromioclaviculara.

-Ligamentul coracolcavicular are doua parti separate de o masa grasoasa sau o bursa:

- partea trapezoidala – situata anterolateral, aproape orizontal intre fata superioara a procesului trapezoid si linia trapezoidala

- partea conoida – situata posteromedial, aproape vertical intre radacina procesului coracoid si tuberculul conoid

VIII. Miscarile

- In art. Acromioclaviculara miscarile sunt asemanatoare cu cele din articulatia sternoclaviculara.

Miscarile in articulatiile centurii pectorale

Miscarile claviculei in articulatile centurii pectorale sunt asociate cu miscari ale scapulei.

Miscarile scapulei pe peretele toracic sunt facilitate de  tesutul areolar dintre muschiul subscapular, muschiul dintat anterior si peretele toracic unde se realizeaza doua spatii de alunecare:omo-dintat si parieto-dintat

Ridicarea si coborarea

-In timpul ridicarii are loc o usoara balansare in articulatia acromioclavicularain timp ce extremitatea sternala a claviculei aluneca inferior pe discul articular.

Miscarea de ridicare este controlata de lig. Costoclavicular si realizata de partea superioara a muschiului trapez si de muschiul ridicator al scapulei. Alti muschi ridicatori ai umarului: sternocleidomastoidianul, romboizii, muschiul dintat anterior (fasciculele superioare).

- In coborare, apare o usoara balansare in articulatia acromioclaviculara si extremitatea sternala a claviculei aluneca superior pe discul articular al articulatiei sternoclaviculare. Miscarea de coborare este controlata de ligamentul sternoclavicular si realizata de partea inferioara a muschiului dintat anterior si de pectoralul mic. Alti muschi coboratori ai umarului: muschiul subclavicular, trapez (fasciculele ascendente).

Antepulsia si retropulsia

In antepulsie, acromionul avanseaza pana la limita suprafetei claviculare si umarul avanseaza simultan prin miscarea inainte a extremitatii laterale a claviculei si translatiei posterioare a extremitatii sternale impreuna cu discul in articulatia sternoclaviculara. Miscarea este controlata de ligamentul sternoclavicular anterior si lamina posterioara a ligamentului costoclavicular si realizata de muschiul dintat anterior si muschiul pectoral mic.

In retropulsie, aceste miscari se realizeaza invers. Miscarea este controlata de ligamentul sternoclavicular posterior si de lamina anterioara a ligamentului costoclavicular. Muschiul trapez si muschii romboizi sunt miscatorii primari.

Rotatia laterala si mediala

Rotatia axiala a claviculei in articulatia sternoclaviculara si articulatia acromioclaviculara permit o rotatie laterala a scapulei care creste amplituzdinea ridicarii humerale prin ridicarea cavitatii glenoide. Este miscarea de bascula a scapulei in jurul unui ax perpendicular pe planul scapulei si care trece inferior de spina:

-Unghiul lateral se ridica

-Unghiul superior coboara

-Unghiul inferior este deplasat anterior (lateral)

Muschiul trapez (superior) si muschiul dintat anterior (inferior) sunt miscatori primari

Rotatia mediala este realizata de muschiul ridicator al scapulei, muschii romboizi si muschiul pectoral mic care readuc scapula la pozitia de repaus.

Articulatia glenohumerala

-articulatie sinoviala sferoidala

I. Suprafete articulare:

- Capul humeral cu suprafata articularaconvexa orientata superior,posterior si medial, acoperit de cartilaj hialin mai gros in centru

- Cavitatea glenoida a scapulei concava, orientata anterior, lateral si superior acoperita de cartilaj hialin dar mai gros la periferie.

Intre capul humeral si cavitatea glenoida este o disproportie evidenta: aria convexitatii humerale depaseste pe cea a cavitatii glenoide, astfel incat doar o mica portiune se suprapune pe glenoida in orice pozitie.

Aticulatia glenohumerala este o articulatie incongruenta deci instabila

II. Labrumul glenoidal

Este un fibrocartilaj; pe sectiune are forma triunghiulara cu baza care se insera pe

marginile cavitatii glenoide. Are doua fete: capsulara (se insera capsula articulara)

si intraarticulara.

Labrumul glenoidal adanceste cavitatea glenoida

III. Capsula fibroasa

Inveleste articulatia dar este atat de laxa incat permite indepartarea capului humeral al 3 cm de cavitatea glenoida.

Medial, insertia se face pe marginile cavitatii glenoide in afara labrumului glenoidal, se reflecta pe procesul coracoid incluzand insertia tendonului capului lung al bicepsului brahial.

Lateral, capsula se insera pe marginea colului anatomic, inferior depasindu-l astfel incat inglobeaza si o portiune a colului chiurgical. Trece ca o punte peste santul intertubercular.

Capsula este intarita de tendoanele muschilor supraspinos, infraspinos,rotund mic si subscapular care se amesteca cu fibrele capsulei formand capsula rotatorilor

Inferior capsula este intarita de tendonul capului lung al tricepsului brahial.

Tricepsul este separat de capsula prin nervul axilar si vasele circumflexe humerale posterioare

Capsula prezinta 2-3 deschideri:

- Inferior de procesul coracoid (conecteaza articulatia cu o bursa situata posterior de tendonul subscapularului)

- Intre tuberculii humerusului (permite trecerea tendonului capului lung al bicepsului si tecii lui sinoviale).

IV. Ligamente

1. Ligamentul glenohumeral superior: tuberculul supraglenoidal – varful tuberculului mic si marginea mediala a santului intertubercular

2. Ligamentul glenohumeral mijlociu: marginea anterioara a cavitatii glenoide – tuberculul mic

3. Ligamentul glenohumeral inferior: marginea anterioara si posterioara a cavitatii glenoide – partea inferomediala a colului humeral

4. Ligamentul coracohumeral: baza procesului coracoid – tuberculul mare

5. Ligamentul humeral transvers: intre tuberculii humerali

V. Burse

In jurul articulatiei se gasesc mai multe burse

-O bursa intre tendonul subscapularului si capsula

-Bursa subacromiala intre muschiul deltoid si capsula se prelungeste sub acromion si ligamentul coracoacromial, intre acestea si muschiul infraspinos

VI. Vascularizatie: ramuri din arterele circumflexe humerale anterioare si posterioare, suprascapulara si circumflexa a scapulei

VII. Inervatie: ramuri din nervul suprascapular, axilar si pectoral lateral

VIII. Factorii care mentin stabilitatea

1. Labrumul glenoidal

2. Bolta coracoacromiala

3. Tendoanele muschilor care formeaza capsula rotatorilor. Acesti muschi scurti produc o forta compresiva care mentine contactul supafetelor articulare

4. Tendonul capului lung al bicepsului

5. Tendonului capului lung al tricepsului

IX. Miscarile

Articulatia glenohumerala formeaza cu articulatiile centurii pectorale sistemul articular al umarului, cel mai mobil sistem articular.

Pozitia de referinta a membrului superior pentru evaluarea miscarilor in sistemul articular al umarului

Miscarile de flexie-extensie sunt executate in plan sagital in jurul axei transversale. Flexia are amplitudinea 180 iar extensia amplitudinea 45-50 grade.

Miscarile de abductie-adductie se efectueaza in plan frontal in jurul unei axe sagitale. Adductia pornind de la pozitia de referinta nu este posibila datorita pezentei trunchiului. Se poate efectua numai daca se asociaza cu o extensie sau o flexie.

Pornind dintr-o pozitie oarecare a abductie,adductia este intotdeauna posibila.

Abductia poate atinge 180 grade cand bratul este vertical deasupra trunchiului.Se

observa ca pornind de la 90 grade,abductia apropie membrul superior de planul de simetrie al corpului.

Pozitia finala a abductiei poate fi atinsa si printr-o miscare de flexie.

Axa longitudinala a humerusului pemite rotatia externa si Rotatia interna a bratului si membrului superior in doua moduri diferite: rotatie automata de transzitie si rotatie voluntara ajutatoare.

Exemplu. O dubla miscare, abductie-extensie 180 grade.

Axa longitudinala a humerusului poate coincide cu axa verticala, cu axa transversala si cu cea sagitala.

Rotatia externa a bratului are o amplitudine de 80 grade,rotatia interna a bratului are amplitudine de 100-110 grade.


Combinand miscarile elementare, se realizeaza o miscare de circumductie, cand bratul descrie in spatiu un con neregulat,conul de circumductie. El delimiteaza un sector sferic de accesibilitate, in interiorul caruia poate apuca obiecte fara deplasarea trunchiului.

Biocinetica in sistemul articular al umarului

Miscarile in sistemul articular al umarului sunt rezultatul unor mecanisme perfect sincronizate si interdependente pe care Codman le-a numit itm scapulo-humeral.

Biocinetica abductiei

Abductia se realizeaza in trei timpi:

1. De la 0-90 grade se efectueaza in articulatia glenohumerala: mulschiul

deltoid si supraspinos

2. De la 90-150 grade, abductia continua datorita participarii articulatiilor

centurii pectorale: miscarea de bascula a scapulei. Intervin muschiul trapez si

muschiul dintat anterior

3. De la 150-180 grade, abductia unui singur brat presupune o inclinare laterala

a coloanei vertebrale. Abductia ambelor brate presupune o hiperlordoza

lombara

Biocinetica flexiei

Flexia se realizeaza in 3 timpi:

1. De la 0-60 grade miscarea se realizeaza in articulatia glenohumerala:muschiul deltoid (fasciculul calvicular), muschiul coracobrahial si muschiul pectoral mare (fasciculul clavicular).

2. De la 60-120 grade participa articulatiile centurii pectorale: muschiul trapez si

muschiul dintat anterior.

3. De la 120-180 grade intervine coloana vertebrala

Biocinetica adductiei

Mushii adductori realizeaza doua cupluri musculare:

-romboid-rotund mare

-Capul lung al tricepsului-latissimus dorsi

Biocinetica extensiei

Muschii extensori: muschiul deltoid (fasciculul posterior), muschiul rotund mare, rotund mic, latissimus dorsi.

Biocinetica rotatiei mediale: muschiul pectoral mare, deltoid (fasciculul anterior), latissimus dorsi, rotund mare.

Biocinetica rotatiei laterale: muschiul infraspinos, muschiul deltoid (fasciculul posterior), muschiul rotund mic

Articulatia cotului

Cuprinde 3 articulatii:

- Articulatia humero-ulnara intre trohleea humerala si incizura trohleara a ulnei; o articlatie trohleara.

- Articulatia humero-radiala, intre capitulul humeral si foseta capului radial;articulatie sferoidala

- Articulatia radioulnara proximala intre circumferinta articulara a capului radiusului si incizura radiala a ulnei; articulatie trohoida.

I. Capsula articulara.

Inglobeaza toate suprafetele articulare.

La nivelul humerusului se insera superior de fosele olecraniana, coronoida si radiala, lasand epicondilii extracapsula.

Pe ulna, se insera pe marginea incizurii trohleare incluzand varful olecranului si procesului coronoid; la nivelul incizurii radiale capsula trece pe radius, unde se insera pe col la 5-7 mm distal de capul radiusului.

Capsula aticulara este tinuta in tensiune de fibre ale muschilor brahial si biceps brahial.

Sinoviala patrunde in fosele de pe fata anterioara si posterioara a epifizei distale

dupa care se reflecta pe capsula. Intre capsula si sinovie se afla tesut adipos care are

o actiune de franare in timpul miscarii de extensie.

II. Ligamente

1. Ligamentul colateral ulnar: epicondilul medial – procesul coronoid si olecran

2. Ligamentul colateral radial: epicondilul lateral si ligamentul inelar

3. Ligamentul inelar: partea anterioara a incizurii radiale – partea posterioara a incizurii radiale, inconjurand capul radiusului

4. Ligamentul patrat: colul radiusului, incizura radiala a ulnei

III. Burse

Bursa olecaniana, situata intre capsula articulara si insertia muschiului triceps

IV. Vascularizatie: reteaua arteriala a cotului

V. Inervatie: ramuri din nervul musculocutan, radial, ulnar si median

VI. Miscarile

In articulatia humeroulnara si accesor in articulatia humeroradiala se efectueaza

miscarile de flexie-extensie ale antebratului pe brat, in jurul unei axe care trece prin epicondilii humerusului.

Pozitia de referinta pentru evaluarea miscailor de flexie extensie, este pozitia anatomica.

Flexia are o amplitudine de aproximativ 150 grade, in faza finala, mana se orienteaza spre torace (orientarea santului trohleei humerale). Flexia este limitata de fibrele posterioare ale capsulei si de muschiul triceps brahial.

Muschii flexori sunt: muschiul biceps brahial, muschiul brahial, brahioradial,muschii epiondilieni mediali

Extensia

Pozitia de referinta corespunde extensiei complete si numai la anumiti indivizi se poate efectua o hiperextensie de 5-10 grade; extensia relativa dintr-o anumita pozitie de flexie, este intotdeauna posibila.

Extensia este franata de fosa olecraniana si de fibrele anterioare ale capsulei.

Muschii extensori sunt muschiul triceps brahial si muschiul anconeu.

Membrana interosoasa

Intre cele doua oase ale antebratului se afla membrana interosoasa. Ea se insera pe

cele 2/3 inferioare ale marginilor interosoase aleradiusului si ulnei, portiunea superioara a spatiului fiind ocupata de coarda oblica.

Membrana interosoasa asigura legatura mecanica in sens longitudinal si transversal a celor doua oase.

Articulatia radioulnara distala

Este o articulatie sinoviala trohoida

I. Suprafete articulare – incizura ulnara a radiusului, circumferinta articulara a capului ulnei

II. Disc articular, triunghiular, dispus transversal, cu varful pe procesul stiloid al ulnei iar baza pe marginea distala a incizurii ulnare. El separ articulatia radioulnara distala de articulatia radiocarpiana.

III. Capsula articulara

Se insera pe marginea suprafetelor articulare si prezinta anterior si posterior ingrosari cu rol de ligament anterior si posterior

IV. Vascularizatie – ramuri din aa. Interosoase anterioara si posterioara

V. Inervatie – ramuri din nervii interososi anterior si posterior.

VI. Miscari

In articulatia radioulnara proximala si distala se efectueaza miscari de rotatie a

antebratului in jurul axului sau longitudinal: pronatia-supinatia.

In supinatie, antebratul se rasuceste in afara, in pronatie se roteste medial.

Pozitia de referinta: cotul flectat la 90 grade si lipit de corp

Amplitudinea miscarii de supinatie este de 90 grade; amplitudinea miscarii de pronatie este de 85 grade.

Cand cotul este extins, rotatiei longitudinale a antebratului i se adauga rotatia

bratului in jurul axului longitudinal si amplitudinea totala a pronosupinatiei

creste.

Miscarea de pronatie este realizata in principal de muschii rotund pronator si patrrat pronator.Muschiul rotund pronator actioneaza la inceputul pronatiei,iar patratul pronator spre sfarsitul pronatiei. Indirect intervine si anconeul.

Miscarea de supinatie este determinata in principal de muschiul supinator si muschiul biceps brahial. Muschiul cupinator intervine cand miscarea se efectueaza cu antebratul in extensie. Muschiul biceps brahial actioneaza cand miscarea se executa cu cotul flectat la 90 grade.

O actiune complexa are muschiul brahial:

-este pronator cand actioneaza din pozitia de supinatie maxima, pana la pozitia

intermediara;

- este supinator cand porneste din poziŃia de pronatie maxima, pana la pozitia

intermediara.


Articulatiile mainii

A. Articulatiile gatului mainii

A.1. Articulatia radiocarpiana

A.2. Articulatii intercarpiene:

- Articulatia randului carpian proximal

- Articulatia randului carpian distal

- Articulatia mediocarpiana

Articulatia radiocarpiana

I. Articulatie sinoviala elipsoidala

II. Suprafete articulare

– fata articulara carpiana a extremitatii distale a radiusului si fata inferioara a discului articular care formeaza o suprafata aproape eliptica, concava

- Fetele articulare proximale ale scafoidului, semilunarului si piramidalului care formeaza o suprafata convexa, neteda

III. Capsula fibroasa

- Este captusita de o membrana sinoviala care prezinta un reces prestiloidian – recesul sacciform.Este intarita de ligamente

IV. Ligamente

lig. Radiocarpian palmar

Lig. Ulnocarpian palmar

Lig. Radiocarpian dorsal

Lig. Colateral carpian radial

Lig colateral carpian ulnar

V. Vascularizatie: ramuri din arterele interosoasa anterioara,ulnara,radiala,metacarpiene dorsale si palmare, ramuri recurente din arcul palmar profund

VI. Inervatie: ramuri din nervii interososi anteriori si posteriori

Articulatiile intercarpiene

1. Articulatiile intercarpiene ale randului carpian proximal

- Articulatii sinoviale plane intre:

- Scafoid, lunat

- Lunat piramidal

- Articulatia osului pisiform: fata articulara dorsala a pisiformului si fata articulara palmara a piramidalului

2. Articulatiile intercarpiene ale randului carpian distal

- Articulatii sinoviale plane intre:

- Trapez, trapezoid

- Trapezoid, capitat

- Capitat, hamat

3. Articulatia mediocarpiana

I. Articulatie sinoviala complexa, selara (condiliana)

II. Suprafete articulare

- Fetele articulare distale ale scafoidului, semilunarului si piramidalului

- Fetele articulare proximale ale trapezului, trapezoidului, capitatului si hamatului

Interlinia articulara are forma unui “S culcat”

III. Capsula fibroasa

- Este caotusita de membrana sinoviala

IV. Vascularizatie: ramuri carpiene posterioare din arterele ulnara si radiala, ramuri din artera interosoasa anterioara

V. Inervatie: ramuri din ramura profunda a nervului ulnar si din nervii interososi anterior si posterior

Ligamentele articulatiilor gatului mainii

-Ligamente extracapsulare: retinaculul flexorilor, retinaculul extensorilor

-Ligamente intracapsulare (intre capsula fibroasa si membrana sinoviala)

Ligamente extrinseci (conecteaza oasele carpiene cu radiusul si ulna)

-lig. Radiocarpian palmar: lig radioscafocapitat (lig colateral radial), lig.

Radioscafolunat

-Lig. Ulnocarpian palmar: lig. Ulnolunat, lig. Ulnopiramidal

-Lig. Radiocarpian dorsal

Ligamente intrinseci:

-ligamente interosoase ale oaselor carpiene din randul proximal si distal

-Ligamente mediocarpiene palmare

-Ligamente mediocarpiene dorsale

Miscarile in articulatiile gatului mainii

A. Abductia-adductia mainii

Adductia – inclinarea mediala a mainii: 45 grade

Se realizeaza in special in art.

Mediocarpiana, piramidalul este in contact cu discul articular.

Muschi: m. Flexor ulnar alcarpului cu m. Extensor ulnar al carpului

Miscarile in articulatiile gatului mainii

A. Abductia-adductia mainii

Abductia – inclinarea laterala a mainii: 15 grade.

Are loc mai ales in articulatia radiocarpiana, piramidalul pierzand contactul cu discul articular.

Muschi: m. Flexor radial al carpului impreuna cu Extensor radial al carpului

Miscarile in articulatiile gatului mainii

B. Flexia-extensia

Flexia – 85 grade

Are loc in principal in art.Radiocarpiana

Muschi: m. Flexor radial al carpului, m. Flexor ulnar al carpului, m. Palmar lung ajutati de m. Flexor profund si de m. Flexor superficial al degetelor, m. Flexor lung al policelui.

Miscarile in articulatiile gatului mainii

B. Flexia-extensia

Extensia – are loc in principal in art.Mediocarpiana.

Muschi: mm. Lung si scurt extensor radial al carpului,m. Extensor ulnar al carpului ajutati de m.Extensor al degetelor, al degetului mic, indexului si extensor lung al policelui.

Miscarile in articulatiile gatului mainii

C. Circumductia mainii:

- implica flexie, adductie, extensie, abductie;

- mana descrie o elipsa

B. Articulatiile carpometacarpiene

1. Articulatia carpometacarpiana a policelui

I. Articulatie sinoviala selara

II. Suprafete articulare

- trapez,

- Baza primului metacarpian

III. Capsula fibroasa

IV. Ligamente

- Intaresc capsula lateral, anterior si posterior

V. Vascularizatie: ramuri din artera radiala

VI. Inervatie: ramuri din nervul interosos posterior

VII. Miscari

a. Flexia-extensia policelui (falanga proximala) insotite de o usoara rotatie

mediala, respectiv laterala.

Muschii flexori: m. Flexor scurt al policelui, m. Opozant al policelui ajutati de m.Flexor lung al policelui

Muschii extensori: m. Lung abductor al policelui, mm. Scurt si lung extensor al policelui

b. Abductia-adductia policelui

Muschii abductiei: mm. Lung si scurt abductor al policelui

Muschii adductiei: m. Adductor al policelui

c. Opozitia policelui – repozitia policelui

Opozitia policelui presupune flexie, rotatie mediala si abductie deteminate de muschiul opozant al policelui si m. Scurt flexor al policelui.

d. Circumductie policelui – presupune extensie, abductie, flexie, adductie

Consecutive

Articulatiile carpometacarpiene ale degetelor II-V

Metacarpianul II – trapez, trapezoid, capitat

Metacarpianul III – capitat

Metacarpianul IV – capitat, hamat

Metacarpianul V – hamat

Articulatiile carpometacarpiene ale degetelor II-V

I. Articulatii sinoviale plane

II. Capsula fibroasa

III. Ligamente

- ligg. Carpometacarpiane palmare

- Ligg. Carpometacarpiene dorsale

- Ligg. Interosoase

IV. Vascularizatie: ramuri carpiene posterioare din arterele ulnare si radiala

V. Inervatie: ramuri din nervul ulnar

C. Articulatiile intermetacarpiene

I. Articulatii sinoviale plane

II. Suprafete articulare

- Bazele metacarpienelor II-V

III. Capsula articulara

IV. Ligamente

- ligg. Metacarpiane palmare

- Ligg. Metacarpiene dorsale

- Ligg. Interosoase

V. Vascularizatie: ramuri din arterele ulnara si radiala

VI. Inervatie: ramuri din nervul ulnar

Miscari in articulatiile carpometacarpiene si intermetacarpiene ale degetelor II-V

-Miscari de alunecare in timpul flexiei si extensiei sub actiunea muschilor flexori si extensori ai degetelor

-Miscari accesorii care se produc cand palma apuca un obiect

-Miscari active la pianisti si violonisti

D. Articulatiile metacarpofalangiene

I. Articulatii sinoviale de tip condilian

II. Suprafete articulare

- Suprafata articulara convexa a capului metacarpianului

- Suprafata articulara concava a bazei falangei proximale

III. Capsula fibroasa

IV. ligamente:

- ligg. Palmare

- Ligg. Colaterale

- Ligg. Metacarpiene trtansverse profunde

V. Vascularizatie: arterele metacarpiene dorsale si palmare, artera principala a policelui

VI. Inervatie: ramuri digitale palmare ale medianului si ulnarului; nervul interosos posterior

VII. Miscari ale degetelor II-V

Flexia-extensia falangei proximale pe metacarpianul corespunzator.

Muschii flexori: m. Flexor superficial al degetelor, m. Flexor profund al degetelor ajutati de mm. Lumbricali si interososi

Muschii extensori: mm. Extensori ai degetelor

VII. Miscari ale degetelor II-V

Abductia-adductia degetelor

Abductia (25 grade) – rasfirarea degetelor faŃa de axul mainii care trece prin medius; efectuata de mm.Interososi dorsali.

Adductia (25 grade) – efectuata de mm. Interososi palmari

E. Articulatiile interfalangiene

1. Articulatia interfalangiana a policelui

2. Articulatia interfalangiana proximala a degetelor II-V

3. Articulatia interfalangiana distala a degetelor II-V

E. Articulatiile interfalangiene

I. Articulatii sinoviale trohleare

II. Suprafete articulare

- Suprafata articulara trohleara a capului falangei

- Suprafata articulara concava a bazei falangei

III. Capsula fibroasa

IV. Ligamente

- ligg. Palmare

- Ligg. Colaterale

- Ligg. Dorsale

V. Vasculaizatie: ramuri din arterele digitale palmare

VI. Inervatie: ramuri din nervul median si ulnar

VII. Miscari

1. Flexia (m. Flexor lung al policelui) si extensia (m. Lung extensor al policelui)falangei distale a policelui

2. Flexia (m. Flexor superficial al degetelor) si extensia falangei mijlocii a degetelor II-V

3. Flexia (m. Lexor profund al degetelor) si extensia falangei distale a degetelor II-V

Extensia falangelor medie si distala a degetelor II-V are loc simultan in ambele articulatii interfalangiene. Muschii: m. Extensor al degetelor, mm. Interososi si mm. Lumbricali.

Articulatiile membrului inferior

Articulatia soldului

Articulatia coxofemurala

I. Articulatie sinoviala sferoidala

II. Suprafete articulare

- Facies lunata (cavitatea acetabulaa)

- Capul femurului

- Adancimea acetabului este crescuta de labrumul acetabular, care adera strtans de peretii cavitatii trecand ca o punte peste incizura acetabului (lig.Transvers al acetabului)

III. Capsula fibroasa

Se insera pe circumferinta acetabului, in afara labrumului acetabular. La nivelul capului femural, anterior se insera pe linia intertrohanterica iar posterior, pe faŃa posterioara a colului lasand in afara creasta intertrohanterica (trohanterul mare si trohanterul mic, aman extracapsular)

IV. Ligamente

Ligamente extracapsulare

-lig. Iliofemural

-Lig. Pubofemural

IV. Ligamente

Ligamente extracapsulare

-Lig. Inelar

-Lig. Ischiofemural

Ligamentul capului femural – ligament intracapsular

V. Burse sinoviale

Bursa subtendinoasa iliaca – comunica cu cavitatea sinoviala

VI. Vascularizatie: ramuri din artera obturatoare si circumflexe femurale laterala si mediala

VII. Inervatie: ramuri din nervul femural, nervul obturator

VIII. Factorii care asigura stabilitatea

– labrumul acetabular

-Ligamentul iliofemural (cel mai puternic ligament)

-Ligamentul pubofemural

-Ligamentul ischiofemural

-Ligamentul transvers

-Ligamentul capului femural

Articulatia este foarte stabila

IX. Miscarile coapsei in articulatia coxofemurala

Flexia si extensia (in plan sagital), in jurul unei axe transversale ce trece prin capul femurului.

Amplitudinea flexiei coapsei:

-Cu gamba in extensie – 90 grade

-Cu gamba in flexie – 120 grade

Muschii flexori: m. Iliopsoas ajutat de m. Pectineu, m. Drept femural si sartorius

Amplitudinea extensiei coapsei:

-Cu gamba in extensie: 15-20 grade

-Cu gamba in flexei: 30 grade

Muschii extensori: m. Gluteu mare, m. Semitendinos, semimembranos si capul lung al muschiului biceps femural

IX. Miscarile coapsei in articulatia coxofemurala

Abductia –adductia (in plan frontal in jurul unei axe sagitale care trece prin capul femurului)

Abductia are o amplitudine de 45 grade care poate creste pana la 70 grade cand se efectueaza cu coapsa in flexie.

Muschii abductori: m. Gluteu mijlociu si mic ajutati de m. Tensor al fasciei lata si sartorius.

Adductia propriu zisa are amplitudine redusa: 10 grade

Muschii adductori: mm. Adductor lung, scurt si mare ajutati de pectineu si de m. Gracilis.

IX. Miscarile coapsei in articulatia coxofemurala

Rotatia mediala – rotatia laterala (in plan transversal in jurul unei axe longitudinale)

Rotatia mediala (30-40 grade): m. Gluteu mic si mijlociu

Rotatia laterala (30 grade): m. Gluteu mare si sartorius; mm.Pelvitrohanterieni (obturatori, gemeni, patrat femural, piriform)

Circumductia coapsei: coapsa parcurge suprafata laterala a unui con care are varful la nivelul capului femural

Articulatia genunchiului

Este cea mai mare articulatie a corpului

Este o articulatie formata din articulatia femurotibiala si articulatia

femuropatelara

Articulatia femuropatelara

I. Articulatie sinoviala

II. Suprafete articulare

– suprafata articulara trohleara de pe fata anterioara a condililor femurali

- Suprafata articulara a patelei

III. Ligamentul patelar

Articulatia tibiofemurala

I. Articulatie sinoviala

II. Suprafete articulare

- Suprafetele articulare ale condililor tibiali, usor concave

Articulatia tibiofemurala

II. Suprafete articulare

- Suprafetele articulare ale condililor femurali–curbura condililor se accentueaza spre posterior

III. Meniscurile articulare: lateral si medial compenseaza incongruenta

suprafetelor articulare de la nivelul femurului si tibiei (lig. Transvers al genunchiului; lig. meniscofemural)

IV. Capsula fibroasa

Se insera superior pe femur, lasand epicondilii in afara. Inferior se insera pe tibie fara sa cuprinda articulatia tibio-fibulara posterioara. Anterior prezinta un orificiu pentrtu patela. Ea adera la meniscuri.

V. Ligamente

Ligamentul incucisat anterior (intracapsular dar extrasinovial)

Ligamentul incrucisat posterior

Ligamentul patelar –posterior in raport cu corpul adipos infrapatelar: retinaculele patelei medial si lateral

Ligamentul popliteu oblic (din tendonul m. Semimembranos spre condilul femural lateral)

Ligamentul popliteu arcuat (condilul lateral al femurului – fosa intercondiliana

posterioara)

Ligamentul colateral fibular (epicondilul lateral - capul fibulei)

Ligamentul colateral tibial (epicondilul medial – condil medial tibie)

V. Bursele

1. Bursa suprapatelara

2. Recesul subpopliteu

3. Bursa muschiului semimembranos

4. Bursele subtendinoase ale muschiului gastronecmian lateral si medial

5. Bursa prepatelara – nu comunica cu cavitatea articulara

VI. Miscarile gambei in articulatia genunchiului

Flexia-extensia gambei

Rotatie mediala si rotaŃie laterala cand gamba este in flexie






Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

Anatomie



Anatomie

Referate pe aceeasi tema


Anatomia - ramurile biologiei, studiul corpului uman
Scheletul mainii - insertii musculare la nivelul mainii
Osteologia si studiul oaselor
Modificari cutanate ale pielii elementare ( semiologie dermatologica )
Grila examen anatomie
Coloana vertebrala - vertebrele
Scheletul membrelor inferioare - centura membrului inferior
Scheletul coapsei



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.