Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Biologie


Qdidactic » didactica & scoala » biologie
Functiile de nutritie in seria animala



Functiile de nutritie in seria animala


FUNCTIILE DE NUTRITIE IN SERIA ANIMALA


Pentru desfasurarea fenomenelor vietii, organismul animal relizeaza materiale si energetice cu mediul inconjurator .Din mediul extern organismul isi procura,in tot cursul vietii,diferite substante, pe care le supune unor transformari in interiorul sau, iar produsii nefolositori care rezulta sunt eliminati la exterior. In esenta, necesitatile permanente de substante si energie ale organismelor animale sunt satifacute prin procesele de nutritie

Denumirea de procese de nutritie include:procurarea hranei, digestia, absorbtia, circulatia sangelui, respiratia, excretia.

Dupa modul cum se realizeza aceste procese , nutritia poate fii autotrofa, heterotrofa, si mixotrofa.

Nutritia heterotrofa reprezinta modul de hranire al majoritatii animalelor care consuma, drept hrana ,organisme vegetale si animale sau diferite substante organice existente in mediu.Ele pot lua hrana din mediul inconjurator prin osmoza fagocitoza sau prin ingerarea alimentelor pe cale bucala.



Nutritia mixotrofa se intalneste la organismele care se hranesc atat autotrof cat si heterotrof. Asa este cazul intalnit la Euglena viridis.

Majoritatea animalelor ingereaza hrana pe cale bucala.La ele se diferentiaza organe speciale al caror ansamblu constituie un sistem digestiv, la nivelul caruia au loc procese de digestie.

La vertebrate ,se ajunge la o crestere considerabila a eficientelor si rapiditatii proceselor de digestie cu ajutorul unor structuri secretorii si motorii, care permit transportul mai rapid al hranei.

Din punct de vedere morfologic, tubul digestiv al animalelor superioare poate fi impartit in urmatoarele segmente :cavitate bucala, faringe, esofag, stomac, intestine subtire, intestin gros,anus(sau cloaca).

Glandele salivare , ficatul si pancreasul sunt glandele anexe ale sistemului digestive.Diferentierile de la diferite grupe de animale sunt legate de adaptarile specifice in raport cu natura hranei.De asemenea , activitatile fiziologice difera considerabil de la un segment la altul.

La pesti sistemul digestive variaza atat in ce priveste forma , cat si prezenta sau absenta unor segmente .Intre cavitatea bucala si faringe nu exista o delimitare neta , din care cauza poarta denumirea de cavitate buco-faringiana.Limba este o simpla ingrosare a planseului bucal,ea avand diferite dimensiuni la diferite specii.Ca o adaptare la mediul de viata , pestii nu au glande salivare deoarece apa umecteaza hrana .Esofagul este scurt la pestii lipsiti de stomac si se continua cu intestine.

Glandele gastrice secreta un suc care contine pepsina si HCI,cu rol in digestia proteinelor. Intestinul pestilor prezinta lungimi diferite , ij functie de specie si de regimul alimentar.Ca urmare a prezentei unui stomac mare , pestii rapitori au intestinal scurtiar cei fitofagi au stomac mic, compensat de un intestin lung. La foarte multe specii de pesti, intestinal prezinta prelungiri tubulare-apendicipilorici- cu rol in producerea unor enzime si in absorbtia ducurilor nutritive.


Datorita unui mod de nutritie mai variat, sistemul digestive al amfibienilor este mai dezvoltat ca la pesti .Cavitatea bucala este larga si cuprinde dinti marunti, iar la unele specii sunt complet lipsite de dentitie.

Cavitatea bucala pastreaza inca un rol important in transportul aerului la plamani,in ea deschizandu-se fosele nazale.La unele anure , limba, organul adaptat pentru prinderea prazii , este fixata anterior de planseul bucal si poate fi proiectata in afara prin rasturnare .Mucoasa cavitatii bucale a amfibienilor contine numai glande care elaboreaza mucusul.Faringele nu este diferentiat , iar esofagul este scurt la formele serpentiforme, esofagul este lung.Stomacul are forma unui sac cu mai multe regiuni, in peretii carora se afla glande care secreta mucus si pepsina Prima ansa a intestinului subtire corespunde regiunii duodenale de la mamifere si in ea se deschid canalele celor doua glande voluminoase-ficatul si pancreasul.Rectul se deschide intr-o cloaca.

La reptile , sistemul digestive are segmentele mai bine diferentiate.Cavita-

tea bucala este bine delimitata iar mandibula este altfel articulata incat ii permite deschiderea larga .Intestinul este diferentiat in intestin subtire si gros . Intestinul subtire prezinta ansa ,,duodenala"la nivelul careia se deschid canale hepatice si pancreatice Mucoasa intestinala contine glande care secreta sucul intestinal.Diges-

tia este strans dependeta de temeratura mediului ambient.

La pasari structura si functia sistemului digestive sunt adaptate mediului de viata si regimului de hrana foarte variat .Lipsa dintilor prezenta gusii diferentierea stomacului reducerea intestinului gros sunt numai cateva din adaptarile pasarilor.

Sistemul digestive al pasarilor prezinta unele particularitati. Astfel la pasarile granivore , in peretii cavitatii bucale se intalnesc numeroase glande mucoase ,glandele salivare fiind reduse .La speciile insectivore , glandele salivare sunt foarte dezvoltate .

La pasari faringele lipseste iar esofagul se dilata formand o gusa voluminoasa care serveste la inmagazinarea si inmuierea alimentelor.Stomacul este diferentiat in stomac glandular care secreta sucul gastric bogat in HCI si enzime proteolice si stomac musculos cu pereti grosi in care alimentele sunt sfaramate.Intestinul subtire incepe cu ,,ansa duodenala" uramata de alte numeroase anse .Mucoasa lui cutata poseda glande care secreta sucuri bogate in enzime necesare digerarii proteinelor si glucidelor.Limita dintre intestinul subtire si intestinal gros se afla o pereche de cecuri intestinale ; acestea intervin atat in absorbtia apei cat si digestia celulozei din hrana , sub actiunea florei bacteriene .

La mamifere dentitia lungimea si structura sistemului digestiv sunt strans legate cu nutritia carnivora erbivora sau omnivora .Cavitatea bucala atinge cel mai inalt grad de organizare. Aceasta se distinge prin prezenta obrajilor buzelor si dintilor infipti in alveolele dentare din macila si mandibula .Limba organ musculos mobil cu forme variate intervine in perhensiune masticatie deglutitie si perceperea excitatiilor gustative .

Glandele salivare sunt bine dezvoltate la rumegatoare si la mamifere fara dinti dar lipsesc la cetacee .La nivelul cavitatii bucale se realizeaza prehensiunea alimentelor, suptul, masticatia , formarea bolurilor alimentare si inceputul unor procese de digestie chimica cu ajutorul enzimilor salivare.

Dinti mamiferelor sunt diferentiati in:incisivi, canini, premolari si molari.La unele mamifere exista doua dentitii successive dentitia de lapte care este inlocuita cu dentitia definitiva .La unele cetacee si edentate dentitia regreseaza iar la balena dispare.La nivelul faringelui are loc incrucisarea caii digestive cu cea respiratorie; numai la cetacee si cabaline se intalneste completa separare a celor doua cai.Intre faringe si stomac se interpune esofagul .Stomacul partea cea mai voluminoasa a sistemului digestiv are dimensiuni si forme foarte variate in stransa legatura cu natura hranei.

Glandele tubuloase din mucoasa gastrica sunt mai diferentiate decat la amfibieni reptile si pasari ;ele secreta sucul gastric bogat in mucus pepsinogensi HCI.Indiferent de tipul de stomac acesta comunica cu esofagul prin orificiul cardia si cu intestinal subtire prin orificiul pilor .Intestinul subtire are lungimi diferite. Mucoasa intestinala prezinta cute pe care se afla vilozitati intestinale si glandele intestinale. La nivelul intestinului subtire se desfasoara digestia chimica sub actiunea conjugata a sucului intestinal pancreatic si bilei.Tot la nivel intestinal se realizeaza si o activitate motorize care are ca effect amestecarea continutului alimentar cu sucurile respective absorbtia nutrimentelor si propulsarea materialului nedigerat spre intestinal gros .

Intestinul gros este alcatuit din cecum , colossi rect.Cecumul lipseste la lilieci,urs si unele rozatoare;la erbivore este foarte lung iar la maimute si om este atrofiat formand apendicele vermiform .Deschiderea intestinului subtire in cel gros este marcata de valvula ileocecala .Colonul prezinta o portiune ascendenta una traversa alta descendenta si sigmoida continuandu-se cu rectul care prin anus se deschide la exterior.Monotremele au defecatie. Mucoasa intestinului gros indeplineste o functie de absorbtie in special a apei si a unor saruri minerale .





Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright

Biologie



Anatomie

Analize pe aceeasi tema


Calicele si bazinetul
Meningele - invelitori de protectie ale sistemului nervos central
Inima - structura inimii si aorta
Productiile pielii sau fanerele - parul, copita, unghiile
Ochiul uman
Reflexe mucoase
Lantul supravietuirii
Diencefal - structura Interna
Biologia dezvoltarii
Fuel Cells (Celulele de combustibil)



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.