MUSCHII FETEI - corpul Uman - motoarele expresiilor faciale

MUSCHII FETEI - Corpul Uman

Motoarele expresiilor faciale
Fiinta umana este capabila sa exprime, cu ajutorul fetei, o gama larga de emotii, datorita numerosi­lor muschi situati sub straturile fasciei superficiale, membrana fibroasa situata sub piele. Avand in vedere ca acestia sunt legati de aceasta fascie sau de oasele craniului si se insera la nivelul pielii, prin contractie, ei imprima miscari pielii.

Actiuni
Muschi fetei pot fi impartit] in patru mari grupe, in functie de localizarea lor si, in consecinta, de expresiile pe care le con­troleaza. Cei mai remarcabili sunt cei care sunt situati in jurul orificiilor craniului, cum ar fi ochii, gura si nasul, deoarece acestia actioneaza ca niste sfinctere, ce inchid aceste orificii, sau ca niste dilatatori, care le deschid. Astfel, muschiul orbicular inchi­de ochiul, in timp ce muschiul ridicator al pleoapei superioare il deschide.
Muschii pielii craniului
► Muschiul occipitofrontal are particu­laritatea de a fi format din doua parti: o parte anterioara care acopera osul frontal,
cu rolul de a trage pielea capului inspre partea anterioara, de a ridica sprancenele si de a increti pielea capului pe orizontala. O parte posterioara care se sprijina pe osul occipital si care are rolul de a trage pie­lea craniului inspre partea posterioara.
► Muschii ochiului si ai sprancenei
► Muschiul corugator al sprancenei
coboara spranceana si increteste pielea fruntii pe verticala, ca atunci cand incrun­tam sprancenele.
► Muschiul orbicular al ochiului inchi­de pleoapele si permite formarea pliuri-lor perioculare.
►Muschiul ndicatoral pleoapei supe­rioare ridica pleoapa superioara.
► Muschii gurii
► Muschiul zigomatic mic ridica buza superioara si permite expunerea dintilor maxilarului.
► Muschiul zigomatic mare ridica unghiurile gurii si le trage inspre partile laterale atunci cand zambim.
► Muschiul ridicator al buzei superioa­re ridica buza superioara.
► Muschiul buccinator apropie obrajii de molari si de buze, ca pentru a sufla sau a aspira, si trage comisurile buzei inspre partile laterale. De asemenea, el facilitea­za masticatia, prin impingerea alimente­lor dintre dinti, impiedicandu-le astfel sa ramana intre dinti si obraji.
► Muschiul rizorius trage unghiul gurii inspre partile laterale, ca pentru a mes­teca.
► Muschiul orbicular al gurii. Actio­nand ca un sfincter, acesta inchide buze­le si permite miscarea acestora inspre partea anterioara, ca pentru a fluiera, comprima buzele si dintii, da buzelor forma potrivita pentru pronuntarea cuvin­telor.
► Muschiul coborator al buzei infe­rioare coboara buza inferioara.
► Muschiul coborator al unghiului gurii trage unghiurile gurii inspre partile laterale si le ridica, ca atunci cand des­chidem gura.
► Muschiul mentonier ridi­ca buza inferioara si permi­te miscarea acesteia inspre partea anterioara, ridica pie­lea barbiei, ca atunci cand ne bosumflam.
► Muschii gatului
►Muschiul platisma coboa­ra partea exterioara a buzei inferioare si permite misca­rea acesteia inspre partea posterioara, coboara mandi­bula, singurul os mobil dintre toate oasele fetei, pentru a permite deschiderea gurii.
► Muschiul corugator al sprance­nei (1) pleaca de la extremitatea mediala a arcadei sprancenelor osu­lui frontal si se insera la nivelul pie­lii sprancenei.
► Muschiul orbicular al ochiului (2)
pleaca de la peretele medial al orbitei si din osul lacrimal si se insera la nive­lul pielii din jurul orbitei si a tarsului (tesut conjunctiv dens care intareste pleoapele).
► Muschiul ridicator al buzei supe­rioare (3) pleaca de la maxilar si ajunge la nivelul pielii in unghiul din­tre gura si muschiul orbicular.
► Muschiul zigomatic mic (4) este legat la nivelul osului zigomatic si al buzei superioare.
► Muschiul zigomatic mare (5) plea­ca de la osul zigomatic si ajunge la nivelul pielii in unghiul dintre gura si muschiul orbicular.
► Muschiul ridicator al pleoapei superioare 5c eaca de la partea superioara a orbitei si se insera la nivelul pielii pleoapei superioare.
► Muschiul procerus pleaca de la osul nazal (7) si se insera la nive­lul pielii partii superioare a liniei nasului.
► Muschiul ridicator al unghiu­lui gurii (8) este legat la nivelul ori-ficiului infraorbital si la nivelul pie­lii buzei inferioare si a muschiului orbicular.
► Muschiul nazal (9) este legat de maxilar si se insera la nivelul cartila-giului nazal si al muschiului opus.
► Muschiul buccinator (10) este legat, pe de o parte, de maxilar, de mandibula si de rafeul pterigoman-dibular (lama fibroasa intinsa a pro­cesului pterigoid al mandibulei), iar pe de alta parte, la nivelul muschiu­lui orbicular al gurii.
► Muschiul mentonier (11) este le­gat de mandibula si de pielea barbiei.
► Muschiul coborator al buzei infe­rioare (12) se insera, pe de o parte, la nivelul mandibulei, iar pe de alta parte, la nivelul unghiului gurii.
► Muschiul coborator al unghiului gurii (13) pleaca de sub orificiul infraorbitar si ajunge la nivelul pielii buzei inferioare si a muschiului orbi­cular al gurii.

- M-fagele sintetizeaza si secreta numeroase componente ale SC (dupa unii autori, chiar toate) ale caii clasice si alternative de activare; pe langa rolul lor in cascada de reactii enzimatice, cateva componente au si activitati deosebite: C3a favorizeaza liza celulelor tumorale de catre M-fage, C3b - pe langa rolul de opsonina, provoaca si eliberarea de hidrolaze acide lizozomale; anafilatox. C3a, C5a legate de M-fage influenteaza migrarea in vivo si in vitro, activitatea fagocitara si secretorie;

- factorul pirogen endogen (FPE) - hormon proteic, sintetizat exclusiv de M-fage, avand o actiune complexa: determina aparitia febrei datorita afectarii centrului termoreglarii din hipotalamus, mareste raspunsul LT fata de Ag, stimuleaza PMNN sa elibereze lactoferina, care se leaga de receptorii M-fagelor sechestrand fierul, ceea ce explica hiposideremia din infectii.

3. produsi care moduleaza activitatea si diferentierea celulelor inconjuratoare

- sub denumirea de monokine - descrisi o serie de mediatori de tip hormonal, care stimuleaza sau inhiba proliferarea si/sau functiile a diferite linii celulare, intervin in inflamatie etc.:

- IL-1 - proteina cu g.m. ~ 15.000 Da si ~ 35.000 Da (dupa unii autori aceasta forma ar fi complexata cu serumalbumina, dupa altii ar fi un precursor, ulterior clivat), descrisa initial sub denumirea de factor activator al limfocitelor (LAF). Efectele IL-1 asupra raspunsului imun sunt complexe, intervenind in proliferarea si diferentierea LB, exprimarea receptorilor, anticorpogeneza (direct sau prin intermediul limfocitelor Th); induce exprimarea de receptori si sinteza altor citokine (ex. IL-2); activeaza celulele endoteliale, inclusiv cele ale endoteliului vascular din vecinatatea centrului febrei din hipotalamus care secreta prostaglandine (PGE), astfel ca IL-1, desi nu traverseaza bariera hematoencefalica, constituie un factor pirogen endogen, hipertermia generata interferand cu multiplicarea bacteriana, cu replicarea virala si probabil cu ritmul de crestere al tumorilor; moduleaza reactiile inflamatorii, prin activarea PMN, stimularea hepatocitelor pentru producerea de proteine de faza acuta si stimularea producerii de PGE-2, fiind in parte raspunzatoare de proteoliza si casexia din infectiile cronice.

Functiile macrofagelor

Datorita capacitatii definitorii de fagocitoza si activitatii secretorii, macrofagele indeplinesc in organism mai multe functii:

I.         Functia de epurare (citocateretica) - este o functie dominanta sub raport cantitativ, ce consta in indepartarea celulelor senescente sau moarte si degradarea la subunitati chimice care vor fi reutiliza/div>

Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -|