Organele anexe ale globului ocular

ORGANELE ANEXE ALE GLOBULUI OCULAR

Situate in imediata vecinatate a globului ocular se impart in doua categorii:

organe de miscare, motilitate

organe de protectie

Organele de miscare sunt reprezentate de muschii externi ai globului ocular-4 drepti si 2 oblici. Ei rotesc ochiul in toate directiile. Cei patru muschi drepti se insera cu un capat pe sclerotica iar cu celalalt capat de un inel fibros (tendonul lui Zinn) de pe fundul orbitei, iar cei doi muschi oblici cu un capat pe oasele ce alcatuiesc orbita si cu celalalt capat pe sclerotica.

Organele de protectie sunt : sprancenele, pleoapele, conjunctiva si aparatul lacrimar.

Sprancenele sunt formatiuni musculo-cutanate acoperite de peri, care au rol de a opri sudoarea sa curga in ochi.

PLEOAPELE= formatiuni musculo-membranoase care inchid anterior orbita si protejeaza astfel globul ocular.
- delimiteaza fanta palpebrala
- 2 margini si 2 unghiuri
- marginea libera a pleoapelor prezinta in unghiul intern cate o proeminenta numita tuberculul lacrimal in varful caruia se afla punctul lacrimal

Pe marginea libera anterior se insera genele sau cilii iar posterior se gasesc orificiile de deschidere a glandelor Meibomius. Anexate cililor se gasesc in

tegumentele pleoapelor glande sebacee (Zeiss) si sudoripare (Moll).

STRUCTURA PLOEAPELOR
● Stratul superficial
- la suprafata un strat de piele fina si elastica
- ganldele sudoripare
- tesut celular subcutanat lax
- stratul muscular alcatuit din 2 muschi striati:
ORBICULARUL PLEOPAELOR este un muschi circular inervat de nervul facial cu rol in inchiderea ochiului
RIDICATORUL PLEOAPEI SUPERIOARE este inervat de nervul oculomotor comun

● Stratul profund
- tarsul care alcatuieste un adevarat schelet al pleoapelor format din tesut fibros gros si rezistent
- muschiul capsulotarsal inervat de fibre din simpaticul cervical si controleaza marimea fantei palpebrale.
- conjunctiva palpebrala e foarte aderenta de tars si la fiecare clipit distribuie uniform secretiile glandulare si lacrimile pe suprafata conjunctivei bulbare si cornee

Proiect: Dezvoltarea prenatala si nasterea - factorii ce influenteaza dezvoltarea Eseu: Bazele moleculare ale apoptozei

ARTERELE pleoapelor sunt ramuri ale arterei oftalmice si faciale
VENELE se varsa in venele oftalmice temporale superficiale si faciale.
LIMFATICELE se indreapta catre ganglionii preauriculari si parotidieni iar o parte catre ganglionii submandibulari.

APARATUL LACRIMAL - este alcatuit dintr-o parte secretorie ganda lacrimala si o parte excretorie-caile lacrimale.
GLANDA LACRIMALA - este asezata in foseta lacrimala situata in unghiul supero-extern al orbitei.
Ca structura glanda lacrimala principala este o glanda acinoasa asemanatoare parotidei.
In afara glandei lacrimale principale mai exista un numar de glande lacrimale accesorii situate in fundul de sac superior al conjunctivei.

CAILE LACRIMALE
Sunt alcatuite din:
- punctele lacrimale
- canaliculele lacrimale
- sacul lacrimal
- canalul lacrimo-nazal
Punctele lacrimale sunt doua mici orificii aflate pe tuberculul lacrimal in 1/3 interna a pleoapei lipsita de cili.
Punctele lacrimale se continua cu canaliculele lacrimale care dupa un traiect vertical de 2-3 mm se indreapta orizontal paralel cu marginea libera a pleoapei si se deschid in sacul lacrimal.

Sacul lacrimal e situat in loja lacrimala. Are forma ovalara, alungita, cu portiunea superioara rotunjita numita domul sacului lacrimal.
Partea inferioara a sacului lacrimal se ingusteaza si se continua cu canalul lacrimo-nazal ce se deschide in meatul inferior al foselor nazale.
Secretia lacrimala apare din prima zi de viata dar este redusa.

Secretia lacrimala cuprinde secretia reflexa produsa de glanda lacrimala principala, secretie ce dispare noaptea si secretia de baza constanta, realizata de glandele lacrimale accesorii.

Secretia lacrimala prin clipire indeparteaza particulele straine care ajung pe cornee si prin stratul fin ce acopera conjunctiva si corneea se mentine permanent umezeala lor.

Segmentul de conducere al ochiului este reprezentat prin calea optica. Aceasta incepe chiar de la retina unde se gasesc primul si al doilea neuro bi si multipolar. Axonii celui de al doilea neuron intra in alcatuirea nervului optic.

Cei doi nervii optici, dupa ce intra in cutia craniana prin orificiul cranian al gaurii optice, se intalnesc (deasupra hipofizei) dand nastere unei incrucisari care se numeste chiasma optica. La nivelul acesteia fibrele care vin din jumatatea nazala a retinei se incruciseaza (fibrele interne), cele externe continuandu-si drumul. Dincolo de chiasma, calea de conducere se continua sub numele de "tracturi optice", fiecare tract constituind fibre nervoase de la ochiul de aceasi parte si fibre de la ochiul de partea opusa. Aceste fibre la un nucleu special din talamus fac sinapsa cu cel de-al treilea neuron al caii optice. Axonii acestui ultim neuron se indreapta spre scoarta cerebrala si se termina in lobul occipital unde se afla segmentul central.

Segmentul central sau cortical (de perceptie) este reprezentat de aria vizuala care se gaseste la lobul occipital, in jurul scizurii calcarine, campurile 17-18-19 Brodman. Aici are loc procesul de transformare a excitatiei luminoase in senzatie vizuala.