Afin - II place in soluri usoare, acide

Denumire stiintifica:              VACCINIUM MYRTILLUS L.

Denumire populara:              afin

Arbust indigen, scund, 50 cm, foarte ramificat, cu inradacinare trasanta, alcatuind o retea de fire lungi, puternic intretesute, de pe care drajoneaza abundent.

Tulpini si lujeri verzi, geniculati, muchiati, glabri (figura b).

Muguri alterni, foarte mici, turtiti, alipiti de lujer.

Frunze caduce, ovate, de 1-3 cm, acute, marunt serate, verzi deschis pe ambele fete.

Flori roz, solitare, pendente, asezate in axila frunzelor; apar in mai-iunie.

Fructele sunt bace negre, albastrui brumate, de 6-10 mm, comestibile, se coc in iulie-august.

Afinul este un element circumpolar, cu areal larg, la noi fiind comun de la dealuri pana in etajul alpin.

Este un bun indicator de soluri usoare, acide, sarace in baze de schimb, cu acumulari de humus brut. Apare pe podzoluri, soluri brune acide, din gorunete si pana in molidisuri, alcatuind covoare intinse. Contribuie astfel la podzolirea si acidificarea solului; avanseaza si in turbarii oligotrofe. Fiind o specie heliofila, invadeaza cu usurinta parchetele taiate ras.