Artar tataresc, gladis - specie de climat calduros

Denumire stiintifica:              acer tataricum L.

Denumire populara:              artar tataresc, gladis

Arbust sau arbore indigen de marimea a III-a, cu tulpina scurta, ramificata (figura b).

Scoarta este cenusiu-inchisa, neteda, nu formeaza ritidom.

Lujeri subtiri, fin muchiati, brun-roscati, glabri, lucitori.

Muguri opusi, mici, ovoizi, rosii-bruni, la baza cu o pata rosie lucitoare; linia stipelara este concava.

Frunze ovate, simple, acuminate, de 5-10 cm, serate sau lobulate, rotunjite sau usor cordate, pe dos in tinerete pubescente si cu petiol rosu; toamna se coloreaza rosii-portocalii.

Flori poligame, albe-verzui, grupate in panicule la inceput erecte apoi pendente, apar dupa infrunzire, prin mai.

Fructele sunt disamare, rosii-purpurii, cu nucule bombate si aripioare paralele cu varful suprapus.

Artarul tataresc are un areal mai restrans, in Europa sud-estica, Asia Mica. In Romania apare la campie si dealuri, fiind frecvent in subarboretul zonei stejarului (sleauri).

Este o specie de climat calduros, rezistenta la seceta si ger, cu temperament de umbra. De asemenea, este nepretentioasa fata de sol, putand vegeta pe soluri compacte (in cerete, garnitete), cu regim hidric variabil, usor salinizate; nu apare in paduri xerofite de stejar pufos de pe solurile uscate si compacte.