Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Botanica


Qdidactic » didactica & scoala » botanica
Bolile capsunului



Bolile capsunului


BOLILE CAPSUNULUI



Potentialul biologic de productie la capsun, la fel ca la toate plantele cultivate, este pus in valoare numai de plantele sanatoase. O plantatie sanatoasa de capsun, unde se respecta principalele verigi tehnologice, poate sa ofere peste 20-25 tone/ha. Atunci cand am „scapat” bolile in plantatie productia scade simtitor putand duce, in unele cazuri, la compromiterea recoltei. In continuare, dorim sa va prezentam, principalele boli intalnite in plantatiile de capsun din Romania.



VIROZELE


Virozele se intalnesc frecvent la capsun, mai ales, in plantatiile care au fost infiintate cu stoloni proveniti din campurile de productie. Principalele simptome care se observa la plantele virozate sunt: mozaicarea, ingalbenirea, decolarea si/sau incretirea frunzelor. Productia plantelor afectate de viroze scade simtitor si in unele cazuri plantele se usuca. Exista si cazuri cand simptomele nu se vad cu ochiul liber.

Virusii sunt paraziti care se dezvolta in tesutul plantelor. Principalii vectori care transmit virusii sunt purecii, afidele si alte insecte pentru organele superioare ale plantei si nematozii in sol. Deoarece capsunul se inmulteste pe cale vegetativa, toate plantele afectate vor produce alte plante (stoloni) bolnave.

Exista in prezent un numar mare de viroze care afecteaza plantele de capsun, dar in acest articol vom prezenta doar trei care au fost mai des semnalate in Romania si care pot afecta semnificativ plantatiile pe rod.


Ingalbenirea marginala a frunzei

Strawberry wild yellow edge – SWYE

Principalul vector de transmitere sunt purecii.


Simptome

Plantele sunt de talie mica, frunzele au petiolul scurt. Marginea frunzelor are o bordura galbena si foliolele se rasucesc in sus. Are loc o ingalbenire usoara a frunzelor tinere care isi reduc din suprafata. Scade drastic productia de fructe si stoloni. Simptomele pe frunze sunt evidente inca din primavara.

Evidentierea se face prin testul ELISA sau folosind ca tester specia Fragaria vesca L.


Patarea (marmorarea) frunzelor

Strawberry mottle virus SMV

Este un virus transmis, de asemenea, prin pureci, dar si alte insecte, si este cel mai raspandit in prezent pe glob.


Simptome

Se manifesta prin decolorarea nervurilor frunzei si rasucirea frunzelor. Frunzele tinere se decoloreaza, iar uneori apar pete cu contur neregulat dispuse de-a lungul nervurilor. In general virusul este transmis prin afide.



Incretirea frunzelor

Strawberry crinkel virus SCV

Este un virus foarte raspandit pe plan mondial si se transmite in special prin afide si pureci.


Simptome

Frunzele se deformeaza prin distorsiune, apar pete clorotice pe frunze. Cresterile foliolelor sunt inegale, apare ingalbenirea nervurilor principale si secundare.


MIJLOACE DE APARARE IN CAZUL VIROZELOR


Nu exista in prezent substante chimice care sa ne ajute in lupta impotriva virozelor. Trebuie luate masuri profilactice, in primul rand procurarea de material saditor liber de viroze din pepiniere autorizate. Se va respecta rotatia culturilor, combaterea purecilor, afidelor, nematozilor, curatirea in primavara a plantatiei de frunzele bolnave.

Cea mai importanta veriga este obtinerea de plante sanatoase pentru plantare. Aceasta se poate face prin doua metode:

Termoterapie: plantele sunt asezate la lumina si aer cald la 38° C, timp de 15-20 de zile. Este o metoda discutabila si foarte rar folosita in prezent.

Cultura de meristeme: se preleveaza din varful filamentelor de crestere, portiuni de 0,2-0,3 mm, care nu sunt, in aceasta faza, afectate de virusi, in conditii sterile. Aceste portiuni se multiplica „in vitro” iar plantele obtinute sunt folosite pentru obtinerea categoriei biologice „baza”. Din inmultirea acestor plante se obtine categoria biologica „certificat”, plante pe care le cumpara cultivatorii de capsuni din pepiniera autorizata. Aceasta procedura trebuie repetata in fiecare an, nefiind permisa inmultirea plantelor „baza” in anul urmator, fara riscuri majore de contaminare.


Pentru a evita riscul contaminarii cu viroze a plantatiilor comerciale se va lua in considerare:

  • Procurarea de material saditor din pepiniere specializate;
  • Cultura anuala si bianuala a capsunului;
  • Un control strict de carantina fitosanitara al plantelor introduse in tara;
  • Controlul plantatiilor noi de catre Unitatile Fitosanitare Judetene.


BACTERIOZE


Arsura(bacteriana) a frunzelor

Xanthomonas fragariae Kennedy et King


Simptome

Pe fata inferioara a frunzelor de capsun si de-a lungul nervurilor principale si secundare apar pete neregulate, translucide de un verde deschis. In stadiul evoluat simptomele apar si pe fata superioara a frunzelor: pete galbene care devin apoi rosiatice sau brune. La umiditate se formeaza o scurgere lichida, caracteristica, de exudat bacterian. In ultimele stadii de dezvoltare tesuturile necrozate se distrug si apar perforatii pe frunza.

Se raspandeste prin plantele bolnave, apa de irigat prin aspersiune, frunze purtate de vant, iar de la un an la altul prin frunzele bolnave cazute pe sol.


Protectia fitosanitara

a) Metode culturale

Folosirea de plante sanatoase la plantat;

Respectarea rotatiei culturilor;


Irigarea prin picurare acolo unde s-a semnalat bacteria;

Curatirea suprafetelor de frunze uscate in primavara.


b) Metode chimice

Se pot face tratamente cu antibiotice care sunt scumpe, iar folosirea lor tot mai mult restrictionata in UE.

Una-doua tratamente cu produse cuprice poate asigura un control bun asupra bacteriei.



CIUPERCILE LA CAPSUN


Exista un numar mare de boli la capsun produse de ciuperci care ataca toate organele plantelor: radacini, colet, frunze, flori si fructe. Aceste boli s-au raspandit mai ales in plantatiile multianuale, iar de aici, din cauza rezervei mari de agenti patogeni care s-au acumulat, se raspandesc cu usurinta si in plantatiile noi.

In ultimii 15 ani s-au infiintat relativ putine plantatii noi cu plante provenite din pepiniere autorizate in care se respecta toate verigile tehnologice, incepand cu inmultirea „in vitro”.

Cele mai grave probleme pe plan mondial le reprezinta atacul de Verticillium dahliae Kreb care provoaca vestejirea plantelor si Phytophtora cactorum (L. et C.) Schroet. Aceste boli nu au fost semnalate pana in ultimii 5-6 ani in zonele din centrul Transilvaniei, dar au fost prezente in sudul Romaniei (Teodorescu, 1999).



Mana capsunului produsa de ciuperca Phytophtora fragariae C.J. Hickman.


Simptome

La plantele de capsun atacate de Ph. fragariae simptomele apar prima data primavara tarziu sau vara devreme. Plantele atacate nu se mai dezvolta si nu mai produc stoloni sau produc foarte putini. Frunzele tinere sunt de o culoare verde albastrui iar cele batrane: rosiatice, galbene sau portocali. Plantele atacate puternic de Ph. fragariae produc putine fructe sau nu mai produc deloc si adeseori se vestejesc si mor in lunile de vara. In primele stadii radacinile tinere incep sa putrezeasca de la varf. Pe masura ce putrezirea avanseaza sunt distruse radacinile laterale. Una din cele mai caracteristice simptome este decolorarea radacinilor, iar cilindrul central ramane roscat.

Ciuperca se conserva in sol cel putin 10 ani sub forma de oospori, iar penetrarea se face datorita zoosporilor prin extremitatile radacinilor.


Protectia fitosanitara

a)     Metode culturale:

  • Irigarea prin picurare (irigarea prin aspersiune favorizeaza raspandirea zoosporilor)
  • Eliminarea plantelor bolnave
  • Dezinfectia solului inainte de plantare (unde s-a semnalat ciuperca)
  • Cultura anuala in zonele de risc
  • Folosirea de plante sanatoase la plantare

b) Metode chimice

  • Dezinfectia solului (cloropicrina, dazomet, bromura de metil, metan sodium, abur, etc.)
  • Fosetil de aluminiu (Aliette 80 WG), se fac 2-3 tratamente cu 2 kg/ha la doua, respectiv trei luni de la plantare;
  • Metalaxyl (Apron) una sau doua tratamente din care unul primavara dupa indepartarea frunzelor uscate, dar cu cel putin o luna inainte de inflorit.

Putregaiul cenusiu

Botrytis cinerea Pers.


Este una din cele mai raspandite boli la capsun si care poate cauza pierderi importante in anii cu precipitatii bogate. Sunt atacate partile aeriene ale plantei: frunzele, florile, pedunculii florali, dar mai ales, fructele.


Simptome

Primele semne de atac apar, in general, in perioada infloritului. Apar pete brune care se dezvolta destul de rapid pe organele atacate. In conditii umede apare un invelis cenusiu format din conidioforii si conidiile ciupercii. Fructele atacate putrezesc rapid si nu sunt comestibile.

Infectia are loc mai ales in perioadele umede si cu temperaturi ridicate, cu frecventa mai mare in sere si solarii. Diseminarea sporilor se face prin ploaie, vant, actiunea umana etc.


Protectia fitosanitara

a)     Metode culturale

  • Eliminarea frunzelor uscate primavara si a celor bolnave in timpul verii
  • Folosirea de paie sanatoase (cele mucegaite favorizeaza raspandirea ciupercii) sau a mulciului de plastic negru
  • Fertilizarea echilibrata NPK
  • Asigurarea unei densitati optime (densitatile mari asigura un mediu propice pentru putregai)
  • Aerarea corespunzatoare a serelor si solariilor.

b)     Metode chimice

Exista o paleta larga de fungicide pe baza de fenarimol, procimidon, iprodion, clorotalonil, etc., care pot fi folosite in controlul putregaiului cenusiu. Se fac in general doua-trei tratamente, din care, unul inainte de inflorit si unul dupa inflorit. In anii ploiosi si in cazul culturilor protejate se fac trei-patru tratamente.


Patarile la capsun


Patarea alba produsa de Mycospheraella fragariae (Tull) Lindau foma conidiana Ramularia tulasnei Sacc.

Patarea rosie (purpurie) produsa de Diplocarpon erliana (Ell. et Ev.) Wolf

Patarea bruna produsa de Dendrophoma obscurans (Ell. et Ev.) Sutton.


Primele doua patari sunt cele mai raspandite in Romania si apar mai ales in zona Satu-Mare datorita practicii de cultura multianuala la capsun.

Patarile se manifesta prin aparitia unor pete circulare de 2-3 mm (M. fragariae) pana la 3-5 mm (D. erliana, D. obscurans) pe limbul frunzelor si uneori pe petiol si pedunculi unde apar pete alungite pana la 1 cm. Uneori, la un atac puternic, petele se unesc si acopera o buna parte din limbul frunzei, care se usuca. Petele sunt de culoare rosie-violacee (M. fragariae, D. obscurans) sau brun-roscata (D. earliana).

Raspandirea ascosporilor si infectiile sunt favorizate de caldura si umiditate. Un atac puternic se manifesta in verile umede, dupa recoltat.


Protectia fitosanitara

a)     Metode culturale

Cele prezentate anterior la mana capsunului si putregaiul cenusiu.


b)     Metode chimice

Exista un spectru larg de pesticide care pot fi utilizate. Se pot face tratamente cu produse pe baza de cupru, maneb, mancozeb, carbendazim, tiofanat metilic, iprodion, diclofluamid, etc.


Fainarea produsa de ciuperca Shaerotheca macularis (Wallroth et Fries) Magnus forma conidiana Oidium fragariae Harz.

Boala se recunoaste usor prin pasla albicioasa care apare vara pe frunze care se deformeaza. Cand atacul este sever, timpuriu, poate aparea si pe fructe, care nu se mai dezvolta. In toamna apar, pe fata inferioara, puncte mici negre, periteciile, ca forma de rezistenta. Boala apare in verile calduroase, cu nopti umede sau dimineti cu ceata prelungita.


Protectia fitosanitara

Se folosesc practicile culturale de prevenire prezentate la bolile anterioare si se fac tratamente preventive sau de combatere cu unul din fungicidele recomandate pentru fainari, cum sunt cele pe baza de sulf, procimidon, triforin, triadimeton, propiconazol, fenarimol etc.


Vestejirea plantelor produsa de Verticillium dahliae Kleb.

Este o boala mai putin raspandita in Romania, dar aparitia ei, poate determina pierderi importate in plantatiile de capsun.


Simptome

Incepe o ofilire a frunzelor mai batrane la periferia plantei. Treptat ofilirea se extinde si la frunzele din centrul plantei. Acest proces poate dura cateva saptamani. Unele plante se ofilesc total. In anul doi dezvoltarea plantelor atacate este foarte lenta si apare o mare neuniformitate in cultura. Radacinile se brunifica progresiv fapt ce duce la vestejirea plantei (V. dahliae este in special o ciuperca de rizom si radacina).

Ciuperca are numeroase plante gazda si se transmite prin sol si plantele bolnave.


Protectia fitosanitara

a)     Metode culturale

Rotatia culturilor si evitarea in asolament a solanaceelor care sunt gazde pentru V. dahliae;

Dezinfectarea solului in cazul monoculturii sau, in zonele de risc, folosirea solurilor „virgine”, necultivate unu sau doi ani;

Cultura anuala sau bianuala;

Folosirea de plante sanatoase.


b)     Metode chimice:

Dezinfectia solurilor infestate cu bromura de metil + cloropicrina (2/3 + 1/3) cu 80 g/m2 ;

In timpul vegetatiei la irigare se poate folosi 125 mg benomyl s.a. per planta, la udare. Se pot face doua trei tratamente.





Mana coletului produsa de Phytophtora cactorum (L. et C.) Schroet

Este o boala care s-a raspandit foarte mult in Europa de vest si SUA distrugand, in unii ani, suprafete mari cultivate cu capsuni sau reducand productia in parcelele infectate. Este o boala specifica de radacina dar ataca toate organele plantei. In Romania, nu s-a raspandit deoarece in deceniul trecut, in cultura, a fost raspandit soiul Redgauntlet, soi care are o buna rezistenta la aceasta ciuperca. Soiul Premial, care este raspandit in prezent, este mai sensibil dar nu s-au semnalat focare de infectii decat in cateva centre unde au fost aduse plante infectate, din Vest, din plantatii comerciale.


Simptome

Se manifesta o ofilire si uscare a frunzelor tinere, necrozarea rizomului care poate duce la uscarea plantei. Pe fructe pot aparea pete necrotice, brun-ciocolatii, de marimi si forme diferite. La un atac puternic fructele se usuca, se zbarcesc, raman tari si cu un gust amar. Pe timp ploios pe suprafata fructelor se dezvolta un miceliu alb care duce la inmuierea fructelor.


Protectia fitosanitara

Metodele culturale si chimice sunt cele prezentate la mana capsunului cu accent pe folosirea de plante sanatoase.


Am prezentat si metodele culturale fiindca, in anii urmatori, va urma o restrictionare puternica, in Uniunea Europeana, a numarului de pesticide folosite in agricultura. Aceasta va impune implementarea unui sistem complex de prevenire si combatere integrata a bolilor si daunatorilor.






Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2020 - Toate drepturile rezervate -|

Botanica




Esee pe aceeasi tema


Vulturica de stanci - creste pe stanci calcaroase, in locuri uscate, insorite
Cornut de munte (Cerastium aroense)
Costrei-Sorghum halepense
Hrisca urcatoare-Polygonum convolvulus - frunzele adevarate
Plante polinifere
Luceafar - planta ce creste prin pasuni, pe brane, locuri ierboase si pietroase
Matasea broastei si combaterea algelor filamentare
Fecundarea la Angiosperme - situatii deosebite legate de fecundare si in special de formarea embrionului
In de munte - planta firava ce creste prin pasuni, locuri ierboase
Plante aromatice si medicinale



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.