Corn - arbust indigen frecvent la campie si deal

Denumire stiintifica:              CORNUS MAS L.

Denumire populara:              Corn

Arbust indigen, uneori ia forma de arboras, putand atinge 6-7 m inaltime si 40 cm diametru (figura b).

Tulpina este scurta, coroana rara, luminoasa, iar scoarta formeaza de timpuriu un ritidom cenusiu-roscat, ce se exfoliaza in solzi neregulati.

Lujeri relativ muchiati, verzi-cenusii pana la rosii-purpurii, fin cenusiu-parosi.

Muguri opusi, cei foliacei alungit conici, putin departati de lujer, cu 2 solzi fin pubescenti; mugurii floriferi sunt mari sferici, pedicelati, tomentosi.

Frunze lat-eliptice, acuminate, de 4-10 cm, cu 3-4 perechi de nervuri arcuite, pubescente pe ambele fete, cu smocuri de peri albiciosi in axila nervurilor si cu petiol de 5-10 mm; toamna se inrosesc.

Flori mici, galbene, grupate cate 6-10 in umbele, la baza cu un involucru de 4 bractei galben-verzui; apar primavara devreme prin martie-aprilie, inainte de infrunzire.

Fructele sunt drupe elipsoidale, purpurii, de 12-15 mm, comestibile, acrisoare si se coc prin august-septembrie.

Lastareste si nu drajoneaza.

Cornul este un element pontic-mediteranean, la noi fiind frecvent la campie si deal (sub 700-800 m). Ecologic, aceasta specie este mai termofila, rezista bine la uscaciune. In subzona stejarului se instaleaza pe soluri brun-roscate, uneori pseudogleizate, iar la deal pe coastele uscate, insorite, pietroase, calcaroase; evita luncile si terasele.