Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica




Botanica


Qdidactic » didactica & scoala » botanica
Plante melifere din pasuni si pajisti



Plante melifere din pasuni si pajisti


Plante melifere din pasuni si pajisti

 Prin pajisti se inteleg suprafetele de teren ocupate cu ve­getatie ierboasa, anuala si perena, destinate productiei de nu­tret care poate fi folosit prin pasunat, iarba verde cosita si fan. Tot in cadrul pajistilor intra si pasunile impadurite unde in afara de o patura densa de plante erbacee se mai gasesc si arbori si arbusti razleti formand desisuri si cranguri, precum si pajistile alpine care se gasesc in depresiuni situate la altitu­dini de la 600 pana la 800 m. Ultima categorie o formeaza pa­jistile inundabile din luncile raurilor, zavoaie, mlastini si Delta.

Pajistile, care de cele mai multe ori sunt folosite ca fanete naturale, constituie de asemenea o sursa importanta melifera.

.In tara noastra, pasunile si fanetele reprezinta peste 4 milioane hectare. Vegetatia unei pajisti este reprezentata prin asociatii de plante foarte variate, alcatuite din cateva sute de specii, unele dintre ele cu o valoare melifera apreciabila. Culesurile de nectar si polen oferite de pajisti sunt mai putin legate de schimbarile timpului. Pajistile asigura un cules de intensitate mica sau mijlocie, insa de lunga durata si cu un maxim de dezvoltare tarzie de vara, dupa inflorirea teiului si a florii-soarelui timpurie, cand in majoritatea regiunilor din tara noastra lipsesc alte culesuri.
.Pajistile bune pot produce anual pana la 80 kg miere la ha, cele mijlocii pana la 50 kg la ha, iar cele slabe (de mlastini) 20 kg la ha.


.Compozitia floristica a pajistii, din punct de vedere botanic, se poate imparti in 4 grupe mari si anume:



a) graminee;

b) leguminoasa;

c) rogozuri;

d) plante din alte familii botanice.


.Din punct de vedere apicol intereseaza in primul rand plantele din grupa leguminoaselor si apoi din celelalte grupe.
.Pentru apicultura sunt mai importante pajistile situate pe terenul cu relieful neregulat, care prezinta vai mai inguste si mai adanci, rape, terase naturale, teren accidentat etc., intrucat infloritul plantelor se face la diferite intervale care se succed unele dupa altele, iar cositul ierbii de asemenea se face la date diferite, ceea ce permite sa se foloseasca culesul un timp mai indelungat.
.Aproape in toate amestecurile de ierburi folosite pentru insamantari pe pajisti participa leguminoasele furajere valoroase,care poseda si calitati melifere superioare: trifoiul alb, trifoiul roz, trifoiul rosu, sparceta, lucerna, ghizdeiul si sulfina.
.Trifoiul alb (tarator) este o planta perena cu aria de raspandire incepand din campie pana in golurile de munte. Exista foarte multe varietati spontane si cultivate atat in pasuni si fanete naturale cat si in cele cultivate, prin miristi etc. De asemenea, el creste bine in zonele forestiere, silvostepa si montane.


trifoi albEste pretentios fata de umiditatea atmosferica. Suporta stagnarea temporara a apelor. Este rezistent la ger. Nu-i prieste seceta. Este rustic si se raspandeste prin seminte si pe cale vegetativa, inradacinandu-se prin tulpinile taratoare aderente. Este o planta melifera de mare valoare prin cantitatea de nectar secretata, numarul mare de plante raspandit aproape pretutindeni in tara, durata foarte lunga de inflorire - din mai pana in octombrie -usurinta cu care albinele culeg nectarul din flori (fata de celelalte trifoliene). Florile trifoiului alb ofera nectar si in perioadele lipsite de cules. Dupa datele din literatura de specialitate, productia de miere variaza intre 100 si 150 kg/ha, ajungand chiar la 500 kg. Acolo unde este raspandit pe suprafete mari este rentabil sa se practice stuparitul pastoral. Umiditatea moderata este prielnica secretiei de nectar. Florile secreta cel mai abundent nectar in regiunile cu temperatura medie anuala de 7-10°. Cea mai mare cantitate se produce la temperatura de 25-32° indeosebi in solurile calcaroase. Ca planta de nutret, trifoiul alb se foloseste indeosebi pentru pasune, suportand bine calcatul animalelor si lastareste repede si puternic dupa pasunat sau cosit. Se poate folosi pentru amestecul de ierburi in proportie de 10-20%. Pentru crearea de trifoisti semanatul se face primavara in cultura, de obicei sub o cereala de toamna (secara, orz), dandu-se 7-10 kg seminte la ha.
.Jalesul este un subarbust inalt pana la 70 cm si infloreste din iunie si pana in august.
.Corobatica este o planta perena rezistenta la seceta, buna melifera oferind albinelor nectar si polen. Perioada de inflorire incepe din luna iunie pana la sfarsitul lunii august. Secretia de nectar mai abundenta este in zilele calde (25-30°) cu umiditatea aerului moderata. In conditii prielnice productia de nectar ajunge la 900 kg la ha, iar in anii secetosi se reduce la jumatate. Mierea este de culoare deschis aurie (chihlimbarie), cu gust usor de menta; se solidifica in cristale mici.
.Rachitanul infloreste din iunie pana la inceputul lunii august. Ofera albinelor nectar mult si polen.
.Dioc (pisma) este o planta vivace care infloreste in mijlocul verii si ofera albinelor nectar si polen.
.Muscata dracului este o planta vivace. Iinfloreste din iunie pana in septembrie. Secreta nectar chiar pe seceta.
.Sorbestrea este o planta perena care se intalneste in locurile pietroase si abrupte. Are o valoare deosebita, intrucat infloreste in a doua jumatate a lunii mai, cand sunt putine plante melifere.
.Coada racului este o planta perena cu tulpini taratoare. Infloreste incepand de la sfarsitul lunii mai pana in septembrie si este bine cercetata de albine pentru nectar si polen.
.Galbenusa este o planta bianuala. Infloreste in iunie-iulie si ofera albinelor nectar si polen. Se gaseste pretutindeni in pajisti si tufisuri.
.Sovirnul este o planta perena care creste pretutindeni pe versantii muntilor, pe dealuri, pe locurile uscate si insorite, intre tufisuri, in paduri. Infloreste incepand din luna iulie pana in august timp de 30 zile. Ofera albinelor nectar. Productia este de 100 kg miere la ha.
.Rostogolul este o planta perena inalta de 0 -1,5 m. Uneori secretia de nectar este atat de abundenta incat nectarul se varsa in petalele florii si inunda intreaga inflorescenta. Cea
mai mare productie de nectar se obtine cand temperatura este de 25-30° si umiditatea aerului este potrivita. Pe timp secetos secretia de nectar scade la jumatate. Productia de nectar a desisurilor acestei plante este foarte ridicata, pana la 1000 kg la hectar. 
.Steluta saraturilor este o planta bianuala, care creste in terenurile saraturoase. Infloreste incepand din a doua decada a lunii iulie si pana in septembrie. Mierea este de culoare deschisa si aromata.










Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2022 - Toate drepturile rezervate -|

Botanica




Referate pe aceeasi tema


Membranele plasmatice: plasmalema, tonoplastul
Plante legumicole
Amestecuri de plante melifere
Forma caliciului la flori
Inflorescente simple si compuse
Tipuri de inflorescente cimoase
Dezvoltarea ontogenetica a elementelor florale: sepala, petala, stamina, pistilul
Plante melifere speciale
Plante erbacee din paduri
Plante tehnice si furajere



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.