Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica




Botanica


Qdidactic » didactica & scoala » botanica
Dezvoltarea ontogenetica a elementelor florale: sepala, petala, stamina, pistilul



Dezvoltarea ontogenetica a elementelor florale: sepala, petala, stamina, pistilul



n      Aparitia elementelor florale in varful mugurilor florali sau micsti sub forma primordiilor (asem. cu primordiile foliar e ce genereaza frunzele)

n      Elementele florale se dezvolta (acropetal) intr-o anumita ordine, asa cum sunt situate in alcatuirea florii

n      Primordiile de la baza mugurelui genereaza sepalele, urmeaza primordii ce genereaza petalele, apoi cele ale staminelor, iar varful mugurelui genereaza elemente componente ale carpelelor

n      La florile actinomorfe, primordiile elementelor florale apar in mod simetric si au o crestere uniforma

n      La florile zigomorfe sau cele asimetrice simetria si cresterea uniforma a primordiilor elemetelor florale nu sunt respectate

n      Concresterea elementelor florale intre ele se realizeaza de asemenea din stadiul de mugure, in legatura cu pozitia pe care o ocupa meristemul de crestere al acestor elemente



n      Cand meristemul este localizat in primordiul fiecarui element floral fiecare va creste independent => un cerc de elemente libere intre ele (caliciu dialisepal, corola dialipetala)

n      Cand meristemul e situat sub nivelul primordiilor, elementele vor creste deodata si vor fi unite intre ele sau concrescute

Structura anatomica a elementelor florale


n      In general aminteste de structura anatomica a frunzei ceea ce dovedeste si prin aceasta originea elementelor florale

SEPALA

n      structura foarte apropiata de cea a frunzei

n      in sectiune transversala

n      epiderma superioara si inferioara cu stomate

n      mezofil parenchim asimilator verde (cloroplaste) contine nervuri cu fascicule libero-lemnoase la care orientarea lemnului si liberului se face ca la frunza

n      de multe ori nervura mediana e mai dezvoltata si mai vizibila ca si la frunza pe fata inferioara

PETALA

n      afara de unele abateri, seamana cu structura anatomica a frunzei

n      frecventa stomatelor e mult mai redusa

n      mezofilul nu are parenchim asimilator si nici cloroplaste

n      culoare se datoreaza pigmentilor de natura glicozidica (in principal)

n      dependenta culorii de pH → antociani, flavone

n      in afara acestor pigmenti se gasesc si caroteni dau culoarea galbena orange


n      culoarea alba aer incorporat in mezofil (intre celulele parenchimului lacune)

n      nervuri foarte fine prezente in mezofil

n      frecventa tesuturilor secretoare sau a celulelor izolate nectar, ulei volatil

n      uneori formatiuni epidermice papile (Rosa centifolia)

STAMINA

n      Filamentul staminal asemanator cu petiolul frunzei

n      Antera are o structura mai complicata, ca de altfel si morfologia ei

n      In sectiune transversala prin antera 2 loje separate printr-un sant mai profund pe fata interna a acesteia

n      Fiecare loja polenica la randul ei e formata din 2 saci polenici, separati la suprafata anterei, prin alt sand lateral, mult mai putin profund decat cel ce delimiteaza lojile polenice

n      La maturitatea anterei sacii polenici fuzioneaza prin resorbtia peretilor despartitori in fiecare loja se gaseste cate o singura lacuna mare cu graunciori de polen

n      Legatura dintre lojile polenice si filamentul staminal prin intermediul unui tesut parenchimatic = conectiv; prin mijlocul acestuia trece fasc. conducator libero-lemnos, ce se continua din filamentul staminal si se termina aici in conectiv

n      Peretele lojii polenice din tesut epidermal la suprafata, apoi tesut mecanic cu celule cu peretii neuniform ingrosati (numai partea externa neingrosata) cu rol in deschiderea anterei

n      Sub acest tesut mecanic stratul tranzitoriu zona de celule care pe parcurs degenereaza

n      Stratul tapet captuseste fata interna a sacilor polenici cu existenta efemera

n      In interiorul sacilor polenici = graunciorii de polen


Graunciorii de polen

n      Au forme diferite dupa care se pot recunoaste usor

n      In general dimensiuni microscopice 15-50 microni



n      Cei mai mari la Cucurbitaceae 200 microni

n      Pot apare izolati sau grupati in tetrade

Structura graunciorului de polen

n      Exina membrana externa groasa cu pori, cu compozitie chimica diferita, functie de gradul de maturizare al graunciorului de polen (pectine, polenina, cutina)

n      Intina o a 2 a membrana subtire si celulozica, captuseste fata interna a exinei

n      ambele membrane prezinta pori

n      La interior graunciorul de polen are o masa abundenta de citoplasma in care se acumuleaza materii de rezerva foarte diferite din punct de vedere chimic

n      2 sinergide nucleul vegetativ si nucleul generativ (spermatogen)

PISTILUL

n      Ovarul fiind o frunza metamorfozata are o structura asemanatoare cu cea a limbului foliar

n      2 epiderme externa provine din cea inferioara a frunzei metamorfozate si una interna captuseste camera ovariana

n      Cele 2 epiderme vin in contact pe linia de sutura a marginilor carpelei care alcatuieste ovarul aici ia nastere un tesut special, trofic cu rol de dirijarea traiectului tubului polenic = tesut conducator

n      Intre cele 2 epiderme mezofil fara clorofila ce cuprinde si fascicule conducatoare libero-lemnoase cu orientarea lemnului spre interior si a liberului spre exterior prin aceasta se dovedeste indoirea spre fata superioara a frunzei carpelare din care s-a format ovarul

n      Se intalnesc intotdeauna 2 tipuri de fascicule libero-lemnoase:

q     mediane situate opus liniei de sutura a carpelelor

q     placentare in vecinatatea liniei de sutura a carpelelor sau a tesutului trofic conducator

n      In camera ovariana dispuse ovulele se fixeaza de tesutul placentar prin intermediul unui pedicel = funicul

n      Legatura dintre funicul si ovul se realizeaza prin intermediul hilului


n      Ovulul 2 invelisuri = integumente ce se acopera unul pe celalalt

n      Aceste 2 invelisuri lasa la extremitatea ovulului un mic orificiu intre ele = micropil

n      Tesutul cuprins intre integumente (din interioul ovulului) tesut parenchimatic = nucela in acesta situat in vecinatatea micropilului se afla sacul embrionar partea cea mai importanta a ovulului care are in componenta 7 celule:

n      2 sinergide + oosfera la partea superioara situat in vecinatatea micropilului

n      3 antipode la polul opus al micropilului

n      Nucleul secundar al sacului embrionar

n      Functie de raportul pozitional dintre funicul, chalaza si micropil se deosebesc 3 tipuri de ovule:

n      Ortotrope cele 3 elemente situate in linie dreapta

n      Anatrope chalaza si micropilul situate pe o dreapta, iar funiculul pe o alta paralele cu aceasta (ovulul pare rasturnat)

n      Campilotrope (ca un rinichi) cele 3 elemente structurale ale ovulului au pozitii diferite

STILUL

n      structura asemanatoare cu a petiolului


STIGMATUL

n      Structura asemanatoare cu a stilului numai ca aici se diferentiaza celulele epidermice formatiuni papiloase care secreta suc lipicios ce contine glucide cu rol in hranirea, retinerea si germinarea graunciorului de polen pe suprafata acestuia







Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2023 - Toate drepturile rezervate -|

Botanica




Referate pe aceeasi tema


Forma caliciului la flori
Dezvoltarea ontogenetica a elementelor florale: sepala, petala, stamina, pistilul



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.