Chimia - Prieten sau dusman?

Chimia - Prieten sau dusman?

Chimia poate fi considerata in acelasi timp si prieten, deoarece fara chimie lumea nu ar fi ajuns niciodata la stadiul la care este in prezent, si dusman deoarece datorita chimiei se poate ajunge la catastrofe majore.

Prin studiul chimiei au fost descoperite majoritatea substantelor si metalelor, foarte importante in evolutia omenirii, dar si in viata de zi cu zi:

Fierul se foloseste cu precadere la: otel, fonta, medicamente, coloranti, apare si in compozitia hemoglobinei (o microparticula care transporta oxigenul in sange),etc.

Calciul este intrebuintat la indepartarea azotului si oxigenului din aer in scopul obtinerii gazelor rare.In cantitati mici intra in compozitia unor aliaje folosite la confectionarea lagarelor.
Are utilizare in tehnica vidului pentru indepartarea gazelor. Ionii de calciu au un rol hotarator in constitutia sistemului osos si nervos, in functiomarea inimii si in procesul de coagulare a sangelui. Compusii calciului au multiple utilizari in medicina, agricultura, constructii si tehnica, etc.

Cuprul este folosit la fabricarea conductelor de gaz si apa, a materialelor pentru acoperisuri, a ustensilelor si a unor obiecte ornamentale. Deoarece cuprul este un bun conducator de caldura, se utilizeaza la boilere si alte dispozitive ce implica transferul de caldura.
Cuprul este indispensabil organismului. Organismul uman adult contine 100-200mg de cupru, depozitat in ficat si rinichi. Necesarul zilnic este de 2mg, absorbtia facandu-se la nivelul intestinului. Cupru are rol esential in biosinteza hemoglobinei si in procesele de oxidare la nivel celular, facand parte din structura a numeroase enzime.

Aluminiul, cel mai raspandit element metalic din scoarta pamantului, a capatat, in secolul nostru, o importanta deosebita. Dupa fier, a devenit metalul cu cea mai larga intrebuintare. Datorita proprietatilor sale s-ar putea spune ca fara aluminiu progresul civilizatiei umane si chiar nasterea unor noi domenii de activitate tehnico - industriala, inclusiv zborurile cosmice, ar fi de neconceput
Este foarte folosit in industrie datorita rezitentei sale la oxidare, proprietatilor mecanice bune si densitatii sale mici.Aluminiul are multe intrebuintari de aceea astazi industria aerospatiala este de neconceput fara aluminiu si aliajele sale.
Si in mijloacele de transport terestre (automobile, vagoane de cale ferata, etc.) aluminiul isi aduce o importanta contributie.
De asemenea, vastele retele elctrice cu ajutorul carora energia electrica este transportata la mari distante nu s-ar fi putut realiza numai pe baza de cupru, fara aportul aluminiului.

Magneziul, ca si aluminiul, este rezistent si usor, deci este folosit la constructia autovehiculelor de mare volum.Combinat in aliaje, este esential in constructia avioanelor si rachetelor. Aliat cu aluminiul, ii imbunatateste acestuia caracteristicile mecanice, de prelucrare si de sudare. Este agent reducator pentru producerea uraniului pur si a altor metale din sarurile lor. Hidroxidul sau este folosit in laptele de magneziu, clorura si sulfatul de magneziu in saruri Epsom, iar citratii sai in medicina. Pudra de carbonat de magneziu este folosita de sportivi � gimnaste, halterofili. Stearatul de magneziu este o pudra alba, cu proprietati de ungere. In industria farmaceutica este folosit in procesul de fabricare a tabletelor. Este folosit de asemenea in pirotehnie si la fabricarea bombelor incendiare.

Oxizii de magneziu, sunt utilizati ca material refractar pentru cuptoarele din industria siderurgica - la producerea fontei si otelului, industria metalelor neferoase, a sticlei si a cimentului. Oxidul de magneziu si alti compusi sunt de asemenea utilizati in agricultura, chimie si industria constructiilor. Aliajul magneziu-aluminiu este utilizat in principal la conservarea bauturilor. Aliajele magneziului sunt de asemenea utilizate ca si componente ale structurii automobilelor. O alta utilizare o reprezinta indepartarea sulfurilor de pe fier si oteluri.
Magneziul este important atat in dezvoltarea animalelor cat si a plantelor. Clorofila consta in porfirine bazate pe magneziu. Necesarul zilnicde magneziu al unui adult este de 300-400 mg, in functie de sex, greutate si inaltime.

Document online: Componentele sangelui - forma si structura hematiilor Eseu: Jonctiunile celulare

De asemenea chimia a fost principalul factor care a ajutat la:

dezvoltarea industriei farmaceutice

creearea multor aliaje folosite in constructii

Majoritatea metalelor pe care le folosim sunt aliaje, amestecuri in care cel putin o substanta este un metal. Aceasta deoarece metalele pure au rareori proprietatile ideale pentru o anumita sarcina , dar pot fi imbunatatite prin adaugarea altor metale. (OTELURI ALIATE, BRONZURI DE PLUMB, ALAMA)

controlul analitic al calitatii apei

Substantele minerale din apa sunt elemente deosebit de importante in caracterizarea unei ape. Elementele minerale cxele mai frecvente sunt reprezentate de calciu, sodiu, potasiu, magneziu, la care se pot adauga in concentratii mai mici si variatii mai mari: manganul, cadmiul, nichelul, cobaltul, litiul, bariul si altele.

intelegerea multor fenomene cu care omul se confrunta (cum ar fi coroziunea)

Daca concentratia ionilor de hidrogen este mare si deci reactiile (a) si (b) sunt rapide, atomii de hidrogen care se formeaza se impreuna dand molecule de hidrogen; pe suprafata ferului apar broboane de hidrogen gazos (2H ---> H2). In mod normal atomii de hidrogen reactioneaza insa cu moleculele de oxigen, dizolvate in apa, dand apa

dezvoltarea industriei alimentare

Totusi, putem spune ca tot datorita acestei stiinte s-a ajuns la unele lucruri rele, dintre care probabil cel mai cunoscut este poluarea.

Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de carbon si alte gaze, mai ales dupa ce la sfarsitul secolului trecut a aparut automobilul. Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot in atmosfera.

Poluarea atmosferica implica emanarea de substante daunatoare organismelor vii, in atmosfera. Poluanti precum oxizii de sulf si dioxidul de carbon, monoxidul de carbon, si funinginea(carbunele) sunt pricipalii contribuitori la poluarea atmosferica. Poluarea atmosferica poate afecta de asemenea ecosistemele acvatice si terestre daca poluantii se dizolva in apa sau precipita sub forma de ploaie.

Poluantii primari sunt acei poluanti atmosferici emanati direct in atmosfera, de exemplu particulele de funingine, dioxidul de sulf si oxizii de azot. Poluantii secundari sunt produsi prin reactii intre poluantii primari. De exemplu, ozonul se formeaza deasupra arealelor urbane prin reactii dintre poluantii primari si componentii normali ai atmosferei.

Monoxidul de carbon si oxizii de azot sunt principalii poluanti emisi de arderile de combustibil. Funinginea si dioxidul de sulf sunt poluantii primari produsi in principal prin arderile de combustibili fosili in centralele energetice, precum petrolul si carbunele. In fiecare an peste 1 miliard de tone de astfel de materiale intra in compozitia atmosferei prin aceste procese. Poluantii au tendinta de a se gasi numai in anumite zone.

O semnificanta parte a industriei si a transporturilor se bazeaza pe combustibili fosili. Pe masura ce acesti combustibili sunt consumati, in atmosfera sunt eliminate particule chimicale de materii poluante. Cu toate ca un mare numar de astfel de chimicale contribuie la poluarea atmosferica, cele mai multe dintre ele contin carbon, sulf si azot.

Combustia carbonului, a petrolului si a benzinei este raspunzatoare pentru majoritatea poluantilor atmosferici. Mai mult de 80% din dioxidul de sulf, 50% din oxidul de azot, si intre 30 si 40% din materia poluanta emanata in atmosfera de catre SUA, sunt produse de combustibili fosili, centrale electrice, boilere industriale si furnale reziduale; 80% din monoxidul de carbon si 40% din oxidul de azot si hidrocarburi rezulta din arderea gazului si a combustibililor diesel.

Alte materiale poluante pot avea sursa de emitere industria metalelor (fier, zinc, plumb, cupru), rafinariile petrolifere, uzinele de ciment si cele in care se obtine acidul azotic si acidul sulfuric. Aceste chimicale interactionaza intre ele dar si cu razele ultraviolete din razele solare cu intensitati periculoase.

Tot prin studiul chimiei s-a ajuns la crearea bombelor atomice si nucleare, care au omorat foarte multi oameni in trecut si care prezinta o amenintare serioase in prezent, la fel ca si armele chimice.

Per ansamblu insa chimia poate fi considerata mai mult prieten decat dusman la ora actuala.