Abordari ale procesului de invatare

ABORDARI ALE PROCESULUI DE INVATARE

Abordarea prin Memorare

A turna cunostinte "cu tolcerul" intr-un cap gol

Profesorul / formatorul este perceput ca expert, detinand toate informatiile utile

Cursantul este perceput ca un 'vas gol'.

Profesorul / formatorul vorbeste, iar cursantii asculta / isi insusesc cunostintele.

Cunostintele sunt percepute ca un set apriori stabilit de informatii de incredere

Abordarea prin rezolvarea problemelor

Formatorul/ facilitatorul furnizeaza cadrul in care membrii grupului pot sa faca propriile descoperiri, sa caute cauzele problemelor si sa gaseasca solutii.

Formatorul pune intrebari de genul: ce ? cum ? de ce ?

Participantii dezvolta in mod activ solutii, plecand de la propria experienta si propriile probleme.

Cum invatam

Oamenii isi amintesc

Invatarea participativa inseamna

Ciclul invatarii lui Kolb

Este in general binecunoscut faptul ca oamenii invata din propria experienta. Putem intelege mai usor niste informatii noi, daca le raportam la ceea ce stim deja.

Kolb a identificat un model al acestei invatari si l-a transpus intr-o diagrama simpla. (Kolb D. (1984) invatarea experientiala

Stiluri de invatare

Oamenii tind sa prefere anumite moduri de invatare, cunoscute sub numele de stiluri de invatare. Formatorii ar trebuie sa fie constienti de faptul ca in orice moment al formarii, in sala exista o serie de stiluri de invatare.

Doi psihologi britanici, Dr. Peter Honey si Profesor Alan Mumford au identificat patru stiluri principale de invatare care corespund cu fiecare etapa din ciclul de invatare experientiala al lui Kolb

Activistii Ganditorii   TeoreticieniiPragmaticii

Activistii

Activistii se implica pe deplin si obiectiv in noi experiente. Le place sa traiasca aici si acum si sa se lase condusi de experientele imediate. Sunt deschisi, lipsiti de scepticism, lucru care ii determina sa devina entuziasti oricand se intalnesc cu un lucru nou. Traiesc dupa filozofia: "Voi incerca orice o data".

Au un program zilnic foarte incarcat si incearca sa atace diverse probleme prin brainstorming. De indata ce entuziasmul provocat de o activitate se epuizeaza, se grabesc sa caute o alta experienta.

Tind sa fie atrasi de experientele noi dar se plictisesc in momentul implementarii si consolidarii pe termen lung. De obicei, sunt viata si sufletul petrecerilor si cauta sa faca acele activitati care au o legatura directa cu ei insisi.

Ganditorii

Ganditorilor le place sa stea si sa mediteze la experiente dar si sa le observe din diferite unghiuri. Ei aduna informatii, prima data direct de la sursa, apoi si de la altii si prefera sa le "rumege" bine inainte de a formula orice concluzie. Cel mai mult conteaza adunarea si analiza riguroasa a datelor si evenimentelor, deci tind sa amane cat mai mult posibil formularea unor concluzii definitive.

Filozofia lor spune ca trebuie sa fii precaut si sa nu lasi nici un lucru necercetat. "Uita-te inainte sa sari", "Gandeste-te mult la ceea ce faci". Sunt oameni ganditori carora le place sa analizeze toate perspectivele si implicatiile posibile inainte de a face orice miscare.

Prefera sa ocupe un loc in spate, la intalniri si discutii. Le place sa observe modul de actiune al oamenilor. Ii asculta pe altii si asteapta sa vada directia discutiilor inainte sa faca orice observatie. Atunci cand spun sau fac ceva, se bazeaza pe o imagine de ansamblu care include trecutul dar si prezentul, observatiilor altora dar si ale lor.

Teoreticienii

Teoreticienii adapteaza si integreaza observatiile in teorii complexe dar foarte logice. Ei analizeaza problemele pe o linie verticala logica, pas cu pas si asimileaza lucruri disparate in teorii coerente.

Tind sa fie perfectionisti si nu se opresc pana cand lucrurile nu sunt aranjate bine si se incadreaza intr-o schema rationala.

Le place sa analizeze si sintetizeze. Le place sa emita prezumtii, principii, teorii de baza, modele si sisteme de gandire; "daca sunt logice, sunt bune".

Intrebarile pe care si le pun cel mai frecvent sunt: "Are sens?", "Cum se potriveste acest lucru cu celalalt?", "Ce prezumtii de baza pot formula?".

Teoreticienii au tendinta de a fi detasati, analitici si dedicati unei obiectivitati rationale mai degraba decat oricarui lucru subiectiv sau ambiguu. Prefera sa extinda orice certitudine si se simt inconfortabil cand se confrunta cu judecati subiective, gandire laterala si cu orice lucru care nu este fix.

Pragmaticii

Pragmaticilor le place sa incerce idei si tehnici pentru a verifica daca functioneaza practic. Ei cauta, in mod pozitiv, idei noi si profita de prima ocazie pentru a experimenta practic respectivele lucruri.

Le place sa faca diverse lucruri si actioneaza rapid si cu incredere cand este vorba de idei care ii atrag. Nu le place "vorba in gol" si tind sa-si piarda rabdarea in cadrul discutiilor deschise.

Sunt oameni de esenta practica si cu picioarele pe pamant si le place sa ia decizii practice si sa rezolve probleme. Pragmaticii considera ca problemele si oportunitatile sunt "provocari".

Filozofia lor este: "intotdeauna exista o cale mai buna" si "daca functioneaza, atunci acel lucru este bun".

Aspecte cheie

Nu depuneti eforturi pentru a va aminti aceste etichetari. In primul rand, sunt doar un ghid - o persoana poate detine o combinatie de stiluri care se pot schimba, in functie de activitatile in care este implicata la un moment dat. In al doilea rand, etichetele nu sunt atat de importante incat sa permita recunoasterea caracteristicilor fiecarui stil, pe baza careia sa modificari apoi formarea si posibil, chiar propriile preferinte de invatare.

Pe scurt:

Cand oamenii trebuie sa invete, ei trebuie incurajati sa se schimbe. Cel mai eficient mod de a realiza acest lucru este sa ii ajutati sa inteleaga ce beneficii vor obtine.

Oamenii invata cel mai bine cand pot desavarsi ciclul de invatare.

Oamenii pot fi ajutati sa invete atunci cand formatorul este constient ca atat stilurile de invatare ale formatorului cat si ale cursantului pot facilita invatarea sau o pot bloca. Prin urmare, este esential sa se conceapa un curs de formare care raspunde diferitelor stiluri de invatare.

Opinii ale expertilor privind stilurile de invatare

Introducere

Expertii educationali recunosc din ce in ce mai mult ca oamenii invata in moduri diferite, ca au diferite stiluri de invatare. Pentru formatori, dar si pentru cadre didactice, constientizarea existentei diferitelor stiluri de invatare poate avea un impact substantial asupra pedagogiei, conducandu-i spre o mai buna intelegere a nevoilor de invatare si spre constientizarea necesitatii de a utiliza materiale diferite, functie de stilul de invatare si de complexitate.

Ce sunt stilurile de invatare?

Exista multe definitii pentru termenul "stiluri de invatare". Din punct de vedere pedagogic, stilurile de invatare sunt recunoasterea faptului ca oamenii invata diferit; ca in timp ce unii oameni invata mai repede citind carti, altii invata mai rapid prin imagini si diagrame; ca in timp ce unii oameni prefera sa invete in grup, altor oameni le place sa lucreze singuri.

Exista un studiu din literatura de specialitate, bazat pe teoria doctorului Howard Gardner privind conceptul "inteligentelor multiple". Gardner este cel care a descoperit conceptul de inteligente multiple si a identificat intial sapte, apoi opt tipuri de inteligenta.

Din punct de vedere lingvistic, termenii de "Inteligente multiple" si "Stiluri de invatare" sunt diferiti. Totusi, de indata ce citesti cateva materiale, descoperi ca elementele descriptive ale fiecaruia sunt similare, cei doi termeni fiind deseori utilizati intr-o maniera intersanjabila. De multe ori confuzia apare pe fondul unei distinctii lingvistice intre cei doi termeni dar al lipsei unei distinctii logice sau metodologice.

In multe cazuri, se pare ca diverse persoane au considerat taxonomia lui Gardner ca punct de plecare, au modificat-o pentru a raspunde propriilor cerinte si au denumit rezultatul din nou, sub forma unei scheme a stilurilor de invatare.

Stilurile de invatare identificate in majoritatea schemelor tind sa se bazeze pe factori senzoriali si sociali.

Oamenii au mai multe stiluri de invatare, nu doar unul. Majoritatea schemelor cu stilurile diferite identificate, vor contine preferinte masurabile. Stilul de invatare final va lua forma unui profil care va indica preferintele existente din toate acele stiluri.

Stilurile de invatare par sa se schimbe cu trecerea timpului si exista indicii puternice ca sunt afectate de contextul social al celui care invata. Unii cercetatori sustin ca stilurile de invatare sunt determinate social.

Din perspectiva pedagogica, nu are sens sa verifici cate stiluri de invatare poti identifica si nici sa te angajezi intr-o dezbatere despre aspecte mai subtile ale definitiei; important este sa constientizezi atat cadrele didactice cat si pe cei care invata ca oamenii invata in moduri diferite si ca acele diferente sunt nevoi ce trebuie intampinate in procesul de predare si invatare.

Stiluri de invatare in functie de context

Chestionar pentru stilurile de invatare

Chestionarul va va ajuta sa identificati preferintele dumneavoastra de invatare si sa intelegeti modul in care stilul de invatare pe care il aveti poate afecta modul in care formati alte persoane.

Acest chestionar se bazeaza pe unul dezvoltat de Honey si Mumford. A fost conceput pentru a va ajuta sa aflasi stilul(urile) de invasare pe care il (le) preferati. Nu exista nici o limita de timp pentru completarea chestionarului, dar probabil va va lua intre 5si 10 minute.

Nu exista raspunsuri corecte sau gresite, iar acuratetea rezultatelor depinde de precizia cu care puteti raspunde. Bifati enuntul daca mai mult sunteti in acord decat in dezacord cu el. Fiti atenti sa nu pierdeti din vedere nici o intrebare pentru ca acest lucru va afecta rezultatul

1.         Imi place sa stiu exact cum stau lucrurile.

2.         Imi place destul de mult sa-mi asum riscuri.

3.         Prefer sa rezolv problemele printr-o abordare "pas cu pas" decat sa ghicesc rezolvarea.

4.         Imi plac lucrurile simple si directe mai mult decat cele mai complicate.

5.         Deseori fac diverse lucruri "doar din placere" - nu ma prea gandesc inainte la ele.

6.         Deseori nu iau lucrurile drept bune, ci imi place sa le verific singur.

7.         Cand inveti, cel mai mult conteaza daca lucrurile invatate functioneaza in practica.

8.         Caut in mod activ sa fac lucruri noi.

9.         Cand aud o idee noua, imediat incep sa vad cum o pot incerca practic.

10.      Imi place sa urmez o rutina fixa si sa respect orarele etc.

11.      Am mare grija cand incerc sa fac ceva. Nu-mi place sa ma grabesc sa formulez concluzii.

12.      Imi place sa fiu foarte atent cand iau decizii si prefer sa cantaresc toate posibilitatile mai intai.

13.      Nu-mi plac lucrurile "imprecise"; prefer sa vad ca lucrurile se incadreaza intr-un anumit tipar.

14.      Imi place sa pun punctul pe "i" in timpul discutiilor.

15.     Imi place sa incerc ceva nou si diferit si consider ca este o provocare.

16.     Prefer sa analizez in detaliu orice lucru inainte de a ajunge la o concluzie.

17.     De obicei imi este mai greu sa vin cu idei "pe moment"

18.     Prefer sa am cat mai multe informatii posibile despre subiectul care ma intereseaza. Cu cat am mai multe de analizat, cu atat mai bine

19.     Prefer sa fac lucrurile spontan, pe masura ce apar, decat sa planific dinainte.

20.     Tind sa judec ideile altora in functie de cum lucreaza acele persoane.

21.     Nu cred ca poti lua o decizie doar pentru ca ceva iti spune ca este bine asa. Trebuie sa analizezi totul.

22.   Sunt destul de minutios cand fac ceva - un pic perfectionist.

23.   De obicei, in timpul discutiilor intervin cu multe idei nastrusnice

24.   In timpul discutiilor, propun idei care functioneaza.

24.       Prefer sa abordez problemele din cat mai multe unghiuri diferite, inainte sa le rezolv.

25.       De obicei, vorbesc mai mult decat ascult.

26.       Destul de des mi se intampla sa gasesc mai multe modalitati realiste de a rezolva lucrurile.

27.       Cred ca o gandire atenta si logica este cheia de rezolvare a multor lucruri.

28.       Daca trebuie sa scriu o scrisoare oficiala, prefer sa incerc mai multe ciorne inainte de scrisoarea finala.

30.      Imi place sa iau in calcul toate alternativele inainte sa ma decid.

31.       Nu-mi plac ideile nastrusnice. Nu sunt foarte practice.

32.       Cel mai bine este sa te uiti atent inainte sa sari.

33.       De obicei, mai mult ascult decat vorbesc.

34.       Nu conteaza cum faci un lucru, atata timp cat functioneaza.

35.       Nu ma deranjez sa respect sau sa fac reguli si planuri pentru ca elimina orice aspect distractiv al lucrurilor.

36.       De obicei sunt "viata si sufletul petrecerilor".

37.       Fac orice este nevoie pentru a-mi termina munca.

38.       Imi place sa descopar cum functioneaza anumite lucruri.

39.       Imi place ca intalnirile si discutiile sa respecte un anumit tipar si sa se incadreze in timp.

40.       Nu ma enervez deloc daca lucrurile scapa putin de sub control

SCORUL DUMNEAVOASTRA

Notati cate un "1" , in dreptul numarului fiecarei intrebari de mai jos, pe care ati bifat-o, apoi adunati toate cifrele de "1" din fiecare coloana

2

5

8

15

19

23

26

35

36

40

11

12

16

18

21

25

29

30

32

33

1

3

6

10

13

17

22

28

38

39

4

7

9

14

20

24

27

31

34

37

Activist

Ganditor

Teoretician

Pragmatic

Dispuneti scorurile obtinute in fiecare coloana pe bratele crucii de mai jos, apoi legati punctele de pe axele adiacente precum in exemplul de mai jos. Veti obtine o reprezentare grafica a punctelor tari pe care le aveti in procesul de invatare si veti vedea unde va situati.

Ciclul formarii sistematice

Cei patru pasi asa cum sunt prezentati in diagrama furnizeaza un cadru extins si sistematic

Indicii pentru o buna facilitare

Pentru a incuraja o participare completa

Asumati-va responsabilitatea de a ajuta participantii sa treaca peste tendinta fireasca de a nu comunica deschis in cadrul unui grup.

Convingeti participantii sa va vorbeasca si ajutati-i sa se simta auziti.  Atragti in discutie si persoanele mai tacute.

Sprijiniti participantii, incurajandu-i sa gandeasca.

Asumati-va responsabilitatea de a gasi modalitati de atingere a obiectivelor propuse.

Ajutati participantii sa se im plice.

Pentru a promova intelegerea mutuala:

Ajutati participantii sa constientizeze ca parteneriatele solide se construiesc pe baza unei inntelegeri mutuale.

Ajutati participantii sa constientizeze ca perceperea lucrurilor dintr-o perspectiva diferita fata de cea proprie este vitala pentru intelegerea mutuala.

Acceptati faptul ca neintelegerile sunt inevitabile, fiind un factor de stres pentru toate persoanele implicate.

Acordati sprijin participantilor care au probleme.

Ramaneti complet impartiali, ascultati cu atentie toate punctele de vedere, astfel incat fiecare participant sa aiba increderea ca exista cineva care il intelege.

Promovarea solutiilor incluzive:

Ajutati participantii in cautarea ideilor si solutiilor care sa reflecte punctele de vedere ale tuturora.

Acordati sprijin participantilor pentru a se elibera de discutii restrictive gen   'chestiuni de serviciu'

Ajutati grupurile sa treaca peste perioadele dificile de construire a unui cadru comun.

Ajutati grupurile sa formuleze propuneri creative care sa cuprinda mai multe perspective, deseori divergente.

Exemple de Abilitati de Prezentare

Stabilirea regulilor de desfasurare potrivite grupului si asigurarea respectarii acestora de catre grup

Ascultarea activa, incluzand:

- mentinerea contactului vizual;

- intrebuintarea corespunzatoare a limbajului trupului;

- identificarea cu perspectivele si sentimentele participantilor, dar in acelasi timp mentinerea privirii de ansamblu si constientizarea procesului

Parafrazarea, contribuind la condensarea materialului si rezumarea contributiilor repetitive

Validarea/clarificarea scopului principal al unei exagerari/distorsiuni, fara a insista asupra corectitudinii sale

Tratarea cu fermitate, dar si cu respect, a intreruperilor.

Recunoasterea emotiei, atunci cand este exprimata cu sinceritate, dar si asigurarea faptului ca mesajul transmis de vorbitor nu se pierde din cauza acestei emotii.

Ordonarea - sprijin pentru a stabili o ordine atunci cand mai multe persoane doresc sa exprime o idee in acelasi timp (probabil ca raspuns la un anumit aspect sau sugestie).

Inregistrarea - urmarirea diferitelor directii de gandire ce se manifesta simultan in cadrul aceleiasi discutii.

Incurajarea/crearea unui climat deschis, care faciliteaza participarea tuturor persoanelor, fara a pune accentul pe manifestari individuale.

Echilibrarea - sprijin acordat grupurilor sa "echilibreze" discutia chestionand alte puncte de vedere care pot fi prezente dar neexprimate.

Pastrarea intentionata a tacerii - planificarea unor pauze, pentru a da posibilitatea vorbitorilor de a se gandi in liniste la ceea ce vor sa spuna.

Accent pe baza comuna - validarea dezacordurilor care conduc la polaritati in interiorul unui grup si focalizarea asupra aspectelor unde exista

CEI 5 F ai Facilitarii

Facilitatorii au o influenta considerabila asupra tonului general si atmosferei imprimate unei intalniri/ formari. La inceput, oamenii se uita mai mult la propriile scaune decat unii la altii !

O atitudine prietenoasa ofera participantilor un sentiment de relaxare care contribuie la imbunatatirea calitatii contributiei lor. Aceasta atitudine este si contagioasa - un zambet atrage dupa sine alt zambet.

Dar trebuie de asemenea sa fie si

Intotdeauna vor exista limite de timp. Facilitatorul are responsabilitatea de a duce discutia mai departe, desi unii participanti se vor impotrivi.

Fiecare sesiune de curs necesita o focalizare - proiectarea obiectivelor de invatare asigura acest lucru. Fiecare sesiune trebuie sa respecte, mai mult sau mai putin, proiectul/ planul initial. A ramane focalizat poate insemna si a fi ferm.

Unele discutii pot devia de la programul initial. Facilitatorul trebuie sa hotarasca situatiile in care acestea pot fi continuate sau in care acestea necesita redirectionare

Toti participantii trebuie tratati in acelasi fel si tuturora trebuie sa le fie oferite ocazii de implicare. Facilitatorul are responsabilitatea ca toata lumea sa invete

Bariere de invatare

Orice sesiune sau curs este un proces bidirectional, necesitand implicare activa atat din partea facilitatorului cat si din partea participantilor. Lipsa participarii totale a membrilor grupului se poate datora unui numar de factori, multi dintre ei putand fi evitati daca ar fi fost luati in considerare in stadiul de planificare a sesiunii. Mai jos sunt descrise cateva bariere de invatare de care un facilitator trebuie sa fie constient

Participantii simt ca materialul nu este relevant

Aceasta bariera nu ar trebui sa existe daca obiectivele sesiunii sunt explicate/stabilite de comun acord de la bun inceput si afisate de-a lungul intregii sesiuni.

Participantii nu stiu cu siguranta ce sa faca

Un facilitator trebuie sa explice cu claritate grupului cerintele fiecarei activitati, si sa verifice ca toti participantii au inteles, furnizandu-le ocazii de a pune intrebari. Este necesar de asemenea ca facilitatorul sa observe grupul pentru a acorda sprijin celor inca nesiguri.

Participantii se simt prost / nu au incredere in ei

Unele persoane pot intampina dificultati atunci cand doresc sa ceara explicatii suplimentare pentru clarificare si au sentimentul ca toata lumea, cu exceptia lor, stie ce sa faca. Lucrul in grupuri restranse ii pune in situatia de a participa cu o constiinta de sine diminuata. Este necesar ca facilitatorul sa modifice componenta grupurilor pentru a oferi fiecaruia in parte ocazia de a contribui.

Incapere lipsita de confort / zgomot / distragerea atentiei

Este necesar ca facilitatorul sa verifice locatia inainte de inceperea sesiunii, pentru a se asigura ca este confortabila si dotata cu facilitati corespunzatoare pentru participanti; de exemplu: existenta unor toalete dezafectate, zgomotul sistemului de ventilatie, etc.

Facilitatorul ar trebui de asemenea sa intrebe managerul locatiei respective daca anumite activitati ce se desfasoara acolo in timpul seminarului ar putea distrage atentia participantilor. Repetam, pregatirea si planificarea sunt esentiale.

Participantii se simt presati / simt ca se merge prea repede

In timpul sesiunii, facilitatorul trebuie sa verifice daca ritmul cursului este potrivit pentru toti participantii. Oamenii isi pierd interesul daca simt ca nu pot face fata ori au pierdut firul discutiei. Ca atare, planul sesiunii trebuie sa permita timp pentru reflectii, observatii sau intrebari.

Se vorbeste prea mult

Facilitatorul trebuie sa furnizeze o combinatie de activitatissi informatii, pentru a veni in intampinarea diferitelor stiluri de invatare existente in cadrul unui grup. Unii participanti prefera sa se concentreze pe teorie si sa ia notite, in timp ce altii prefera sa se implice activ si sa colaboreze cu ceilalti in indeplinirea sarcinilor.

Expirarea   timpului

Daca sesiunea se incheie inainte ca participantii sa fi atins toate obiectivele stabilite pentru acea sesiune, ei ar putea pleca cu un sentiment de frustrare si insatisfactie. De asemenea, este improbabil sa existe timp pentru a evalua sesiunea impreuna cu participantii. Pentru a evita aceste lucruri, facilitatorul trebuie sa proiecteze in prealabil un ghid sau plan al sesiunii, cuprinzand timpul alocat fiecarui exercitiu / subiect, si sa conduca sesiunea astfel incat limitele de timp sa fie respectate.

Lista de verificare pentru formarea in echipa / facilitarea in echipa

Petreceti timp pentru a va cunoaste cu ceilalti si a intelege mai bine :

- punctele tari si slabe ale fiecaruia

- perspectivele fiecaruia

- stilurile de formare ale fiecaruia

nivelurilor de cunostinte, abilitati si experienta ale fiecaruia.

Planificati un timp de pregatire in echipa - va dura mai mult sa lucrati cu altcineva.

Stabiliti de comun acord scopurile si obiectivele formarii.

Negociati stilul, abordarea si modul de prezentare.

Discutati cunoasterea grupului.

Clarificati aspectele cu privire la cine, ce va face, si cand.

Discutati modalitati de abordare a unor situatii dificile, de exemplu: declansarea unui conflict in interiorul grupului sau a unui conflict intre un membru al grupului si unul dintre dvs.

Stabiliti de comun acord abordarea concluziilor pe scurt si a feedback-ului primit de la fiecare.

Avantaje

Programul de formare poate fi obositor si extenuant emotional - este bine sa impartiti munca cu altcineva.

Feedback , recapitulare si concluzii - este bine sa aveti un coleg cu care sa faceti toate acestea. .

Formatorii isi pot exploata punctele tari - prin distribuirea rolurilor ssi a sarcinilor.

Asigura flexibilitate si jocu la doua roluri in acelasi timp; de exemplu o persoana conduce sesiunea, alta noteaza pe flipchart,etc.

Dezavantaje

Duce la cresterea duratei si a costurilor, luand in considerare planificarea prealabila, facilitarea cursului si evaluarea finala.

Lipsa flex ibilitatii - deseori formatorii trebuie sa-si adapteze programul planificat in prealabil, pentru a veni in intampinarea nevoilor participantilor; acest lucru este mult mai dificil de realizat cand nu exista doar o singura persoana care sa controleze intregul proces.

Exista cazuri in care formatorii / facilitatorii nu se inteleg intre ei, au niveluri diferite de abilitati si experienta sau au stiluri de lucru total diferite - toate aceste aspecte duc la crearea unei tensiuni

Alegerea metodelor si tehnicilor corespunzatoare de formare

Intr-o situatie data, intrebuintarea unei metode poate fi mai inspirata decat a alteia. Nu este o stiinta exacta , in schimb se pot oferi unele linii directoare generale

Tehnici de formare

Forma de instruire reprezinta modul de organizare a cursantilor in timpul activitatilor de instruire.

Metoda de instruire este calea urmata de catre formator si cursanti pentru atingerea obiectivelor si obtinerea rezultatelor dorite, in mod organizat, sistematic. In procesul de invatare metoda de instruire aleasa are o tripla semnificatie:

pentru formator, metoda este o tehnica de predare, un mod de organizare a invatarii si de evaluare;

pentru cursanti, metoda este o tehnica de invatare;

pentru ambii, metoda este un mod comun de lucru, pentru realizarea obiectivelor propuse.

Metodele de instruire se pot clasifica in mai multe feluri.

Dintre clasificarile metodelor de instruire, o mentionam aici doar pe aceea care le imparte in:

1.     Centrate pe formator:

q Prelegerea (prezentarea)

q Demonstratia

q Lista de control

q Metoda puzzle

q Studiul de caz

q Simularea

2.     Centrate pe grup:

q Brainstorming

q Lucru in grupe mici

q Piramida (bulgarele de zapada)

q Discutia in grup mare

q Dezbateri pro / contra

q Acvariul

q Jocul de rol

Prelegerea

Descriere

Prezentarea este o activitate condusa de un specialist - resursa pentru a aduce informatii, teorii si principii. Formele de prezentare pot fi diferite: de la conferinte pana la prelegeri interactive (ce presupun implicarea auditoriului prin intrebari si discutii). Este una din tehnicile de formare care depind in foarte mare masura de formator.

Utilizare

Introduce participantii intr-o tema noua

Ofera o privire de ansamblu sau o sinteza

Aduce fapte, statistici

Se adreseaza unui grup mare de cursanti

Avantaje

Acopera mult material in timp scurt . Utila pentru grupuri mari

Poate fi adaptata la diferite tipuri de cursanti

Poate preceda tehnici de formare cu caracter practic/aplicativ

Formatorul are mai mult control decat in orice alta situatie

Lucruri la care sa va ganditi inainte de a va decide sa utilizati o prelegere

Este o comunicare cu sens unic.

Nu este experientiala in abordare

Rolul cursantului este pasiv

Formatorul are nevoie de abilitati "speciale" pentru a fi un prezentator efectiv

Nu este o metoda potrivita pentru schimbarea comportamentului si dobandirea de abilitati

Cursantul retine foarte putin daca aceasta tehnica nu este urmata de o tehnica cu caracter practic/aplicativ

Prezentarea este o tehnica des utilizata in situatii formale

Proces:

1.          Introduceti tema - spuneti cursantilor despre ce veti vorbi

2.        Spuneti ceea ce doriti sa le spuneti- prezentati materialul utilizand mijloace vizuale

3.           Rezumati punctele cheie ale prezentarii - spuneti cursantilor ceea ce le-ati prezentat

4.        Invitati participantii sa adreseze intrebari

Abilitati de prezentare

Pregatiti,  pregatiti, pregatiti

Un studiu celebru arata ca frica de a vorbi in public este frica numarul 1 a oamenilor; frica de a muri este abia pe locul 7! Mai mult de 41% din oameni manifesta frica sau anxietate la ideea unui discurs in fata unui grup.

Toata lumea, chiar prezentatorii cu experienta, au emotii atunci cand se adreseaza unui auditoriu. Acest lucru este firesc.

Cea mai buna modalitate de a infrunta anxietatea este in primul rand recunoasterea faptului ca aceasta frica este perfect normala si ca nu esti singur. Pentru a-ti reduce frica, trebuie sa te pregatesti indelung si corespunzator inainte de a vorbi.

Pregatirea corespunzatoare si repetitia pot ajuta la o diminuare a fricii cu aproape 75%. Tehnicile de respiratie corespunzatoare reduc frica cu inca 15%. Starea mentala proprie este raspunzatoare pentru cele 10 procente ramase. Unele sugestii pentru surmontarea anxietatii de a vorbi in public sunt prezentate ma i jos.

Cunoasteti spatiul - familiarizati-va cu locul in care veti vorbi. Sositi devreme si plimbati-va prin incapere, inclusiv prin zona de unde veti sustine prezentarea. In cazul in care folositi echipamente, verificati-le.

Plimbati-va prin locul unde va fi asezat auditoriul. Mergeti din locul unde vei fi asezat dvs. pana la locul unde veti vorbi.

Cunoasteti auditoriul - Pe cat posibil, salutati persoanele din auditoriu cand sosesc si vorbiti cu ele. Este mai usor sa vorbesti unui grup de persoane prietenoase decat unui grup de straini.

Cunoasteti materialul - Daca nu sunteti in largul dvs. si familiarizati cu materialul pe care il veti utiliza, nervozitatea va va creste. Exersati-va discursul sau prezentarea si recapitulati-le pana cand le prezentati cu usurinta.

Invatati sa va relaxati - Puteti diminua tensiunea prin exercitii. Asezati-va confortabil cu spatele drept. Inspirati incet, tineti-va respiratia 4 sau 5 secunde, apoi expirati incet. Pentru a va relaxa muschii fetei, deschideti larg gura si ochii, apoi inchideti-i strans.

Vizualizati-va vorbind - Imaginati-va vorbind, cu voce tare, clara si sigura, in timp ce auditoriul aplauda. Daca vizualizati ca aveti succes veti si avea succes.

Constientizati ca oamenii vor sa reusiti - Toti ascultatorii doresc ca vorbitorii sa fie interesanti si stimulativi aducand informatii captivante. Ei doresc ca dvs. sa reusiti - nu sa aveti un esec.

Nu va scuzati nervozitatea - In cea mai mare parte a timpului, nervozitatea dvs. nu este manifesta. Daca nu spuneti nimic despre acest lucru, nimeni nu va observa. Daca va scuzati nervozitatea sau problemele pe care credeti ca le aveti cu discursul dvs., nu veti face nimic altceva decat sa atrageti atentia asupra lor. Daca le-ati fi trecut sub tacere, ascultatorii poate nu ar fi remarcat nimic.

Concentrati-va asupra mesajului - nu asupra propriei persoane - Nervozitatea dvs. se va disipa daca va veti concentra atentia asupra auditoriului si asupra mesajului transmis si nu asupra anxietatii si propriei persoane.

Transformati nervozitatea in energie pozitiva - Aceeasi energie nervoasa care declanseaza frica de scena poate fi si un veritabil atu. Controlati-o si transformati-o in vitalitate si entuziasm.

Castigati experienta - Experienta duce la cresterea increderii - cheia unei prezentari eficiente. Majoritatea vorbitorilor aflati la inceput au experienta diminuarii anxietatii dupa fiecare discurs pe care il livreaza

Sase tehnici utile pentru prezentari in fata ORICARUI auditoriu

1. Vizualizati-va auditoriul ca persoane individuale, nu ca o masa de oameni.

Imaginati-va ca singura persoana care asculta este cel mai bun prieten al dvs. Fiecare persoana in parte din auditoriu va asculta, asa ca adresati-va lor ca indivizi, nu ca grup compact. Creati un prototip al membrilor auditoriului, si inventati o poveste despre viata, problemele si nevoile lor. Prin practica, veti putea invata sa transpuneti imaginea prototipului asupra unui intreg auditoriu real.

2.Vizualizati-va auditoriul la cina.

Imaginea cinei creeaza un sentiment de intimitate si incredere. Daca veti reusi sa vizualizati o ambianta placuta, va veti simti confortabil si relaxati.

3 Fiti constienti de fetele, mainile, hainele si limbajul trupului persoanelor din   auditoriu

Veti realiza o legatura cu atat mai stransa cu ascultatorii dvs. cu cat va veti adresa lor in mod cat mai specific. Puteti sa spuneti culoarea ochilor lor? Ce haine poarta? Unde locuiesc? Mainile spun multe despre o persoana. Ce dezvaluie ele?

4.Expresia faciala si vocea dvs., in timp ce vorbiti, trebuie sa fie acelea ale unui  bun prieten

Tonul vocii dvs. este in stransa legatura cu expresia fetei dvs. Daca va incruntati, vocea dvs. va suna aspra si rece. In schimb un zambet va va incalzi vocea, care va deveni placuta si imbietoare.

5. Cand vorbiti, faceti gesturi simple, firesti, cu mainile sau capul !

Majoritatea oamenilor considera zona gurii ca fiind centrul unei bune comunicari. Nimic mai departe de adevar ! Pentru a fi persoane ce comunica convingator, trebuie sa va folositi intregul corp. Discursul dvs. castiga in energie si entuziasm prin gesturi si limbajul trupului.

6. Zambiti mereu!

Un zambet reprezinta unul dintre cele mai puternice instrumente pe care le aveti de a crea o relatie cu ascultatorii dvs., chiar si atunci cand nu va pot vedea ! Zambiti cand vorbiti. Zambiti in timp ce formati numarul de telefon. Zambiti chiar si atunci cand nu aveti dispozitia necesara. Descatusati puterea ascunsa a vocii dvs.

Tabel de feed-back pentru o prezentare verbala

Vorbitor.

Subiect .

Demonstratia

Descriere

Demonstratia este prezentarea modului in care se" poate face" ceva.

Utilizare

A invata cursantii anumite deprinderi/abilitati sau

A demonstra o abordare pas-cu-pas.

Avantaje

Atrage usor atentia cursantilor

Arata aplicatia practica a unei metode/ tehnici

Implica cursantii atunci cand acestia incearca metoda/tehnica

Lucruri la care sa va ganditi inainte de a va decide sa utilizati o demonstratie

Necesita planificare si exercitiu pra tic inainte

Formatorul are nevoie de material suficient pentru ca toti cursantii sa poata incerca metoda/tehnica demonstrata

Nu este utila cand grupul cursantilor este mare

Este necesara oferirea de feed-back atunci cand cursantii incearca metoda/tehnica demonstrata

Proces:

1.          Introduceti "demonstratia" - care este scopul demonstratiei?

2.        Prezentati materialul pe care il veti utiliza

3.           Demonstrati

4.        Demonstrati din nou, explicand fiecare pas

5.        Invitati cursantii sa adreseze intrebari

6.        Invitati cursantii sa practice metoda/tehnica prezentata

7.        Discutati despre cat de usor/dificil a fost pentru ei sa exerseze metoda/tehnica demonstrata - concluzionati

Metoda puzzle

Metoda care presupune invatarea prin cooperare la nivelul unui grup si predarea achizitiilor dobandite de catre fiecare membru al grupului unui alt grup

Este utila de folosit in cazul in care participantii au de stabilit impreuna o lista de control, ai caror pasi sunt dati deja de catre formator  sau identificati prin braistorming de catre participanti; grupul va aranja aceste etape in succesiune logica, sau in secventa lor cronologica, intr-o anumita limita de timp. Ulterior se discuta in grup procedura si concluziile.

Studiul de caz

Descriere

Studiul de caz este o descriere scrisa a unei situatii ipotetice care este utilizata pentru analiza si discutie

Utilizare

Se discuta probleme obisnuite in situatii tipice

Ofera oportunitatea de a dezvolta abilitati de rezolvare a problemelor

Promoveaza discutiile in grup si rezolvarea problemelor in grup

Avantaje

Cursantii se pot referi la situatia descrisa

Implica un element de mister

Situatiile ipotetice nu implica riscuri personale

Cursantii sunt implicati

Lucruri la care sa va ganditi inainte de a va decide sa utilizati studiul de caz

Cazul trebuie sa fie "aproape" de experienta cursantilor

Problemele sunt de multe ori complexe si pot fi abordate din mai multe perspective

De multe ori nu exista o singura solutie buna

Solicita mult timp de pregatire daca trebuie ca formatorul sa descrie cazul

Intrebarile din cadrul discutiei trebuie sa fie foarte bine planificate

Proces:

1.         Introduceti cazul

2.        Dati timp cursantilor sa se familiarizeze cu cazul

3.           Prezentati intrebarile pentru discutia ce conduce la rezolvarea problemei

4.        Dati timp cursantilor sa rezolve problema

5.        Solicitati cursantilor sa prezinte cateva din solutiile identificate

6.        Discutati toate solutiile posibile

7.           Intrebati cursantii ce au invatat din exercitiu

8.           Intrebati cursantii cum s-ar putea discuta despre caz intr-un mod care are relevanta pentru munca lor

9. Formulati concluziile

Simularea

Descriere

In domeniul psihopedagogiei prin "simulare" se definesc anumite situatii practice, elaborate dupa un anumit model structural, caracterizate prin reproducerea conditiilor de baza ale unei situatii reale. Cursantii invata pe parcursul simularii scheme comportamentale adaptate, corespunzatoare unui ansamblu de situatii reale asemanatoare

Utilizare

A invata cursantii rapid  unele cunostinte si abilitati

Proces

1. Se prezinta cursantilor un cadru general, un model al unei situatii ce este caracterizata prin faptul ca ii corespund o serie de situatii profesionale reale. Cursantii analizeaza constantele si configuratia dinamica a acestor situatii, cu scopul de a realiza o matrice a modelului respectiv
2. Se completeaza modelul absract cu date concrete si se solicita cursantilor sa le utilizeze sub forma unui "joc'.

Brainstorming

Brainstormingul este o metoda care ajuta la crearea unor idei si concepte creative si inovatoare.

Termenul poate fi inteles la modul generic ca o tehnica creativa de grup, menita sa dea nastere unor idei in vederea solutionarii unei probleme.

Mod de desfasurare

O sesiune de brainstorming ar trebui sa se desfasoare in general in urmatorii parametri:

1. Este necesara existenta unui moderator. Participantilor le sunt aduse la cunostinta regulile si sunt incurajati sa dea frau liber ideilor, fara sa analizeze critic ceea ce spun.

2. Moderatorul enunta si explica problema asupra careia se vor concentra ideile. In cazul dezbaterilor, este anuntata motiunea si sunt oferite explicatii de baza pentru termenii cheie.

3. Se incepe procesul de brainstorming.

4. Daca nu apar idei in primele secunde, moderatorul trebuie sa gaseasca o varianta de a da un imbold creativ.

5. Fiecare participant isi prezinta idea, urmand ca toate ideile sa fie inregistrata de o persoana special numita in acest sens.

6. Participantii trebuie incurajati sa completeze si sa modifice idei deja exprimate.

7. La expirarea timpului, moderatorul va organiza ideile in functie de modul in care se raporteaza la motiune si va incuraja discutii.

8. Ideile vor fi impartite in categorii (ex.: pro, contra, probleme de definitie etc.).

9. Intrega lista este revazuta pentru a se asigura ca toata lumea a inteles ideile. 'Dublurile' si ideile lipsite de sens sunt inlaturate.

10. Moderatorul multumeste participantilor.

Evident, in cazul unui club de dezbateri, munca nu se opreste aici. Ideile obtinute in urma brainstormingului sunt doar o prima faza in elaborarea de argumente si construirea unui caz.

Reguli de urmat

In decursul procesului de brainstorming exista 5 reguli care trebuie urmate pentru ca tehnica sa fie eficienta. Acestea se refera la:

1. Abtinerea de la judecata critica

De multe ori ideile care par sa nu aiba noima sunt la un pas de o imbunatatire minora care le poate face utile. E important sa ii incurajati pe ceilalti sa fie cat mai originali si sa isi lase frau liber gandirii.

2. Incurajati ideile trasnite

E mult mai usor sa modificati argumentele trasnite in asa fel incat sa devina rezonabile decat sa incercati sa transformati ideile banale in idei originale.

3. Conteaza cantitatea, nu calitatea

E mai usor sa alegeti ideile bune dintr-o lista mai mare decat sa incercati sa adaugati idei la o lista mica. Evaluarea ideilor in acest stadiu nu este o prioritate. Acestea pot fi imbunatatite ulterior.

4. Folositi ideile exprimate de ceilalti

Nu va sfiiti sa plecati de la o idee deja exprimata la care sa aduceti imbunatatiri, fie ele si minore. Prin modificari treptate se poate ajunge exact la ideea sau argumentul care mai tarziu va vor fi extrem de utile.

5. Fiecare persoana si fiecare idee sunt la fel de valoroase

In aceasta etapa nu exista idei bune si idei mai putin bune. Fiecare idee exprimata reprezinta potential fundamentul unui argument puternic. Incurajati pe toata lumea sa participe.

Riscuri

Exista doua mari riscuri in ce priveste aplicarea tehnicii.

Un prim risc apare in momentul utilizarii brainstormingului in lipsa unor cunostinte temeinice asupra tehnicii. Rezultatul final poate fi nu numai dezamagitor, ci totodata poate zdruncina increderea participantilor in utilitatea acestui instrument. Incercati asadar sa-l puneti in practica numai in momentul in care sunteti siguri ca puteti asigura cadrul propice desfasurarii si puteti respecta regulile pe tot parcursul sedintei.

Celalalt risc major in cazul unei nereusite este scaderea increderii participantilor in tehnicile creative si in exprimarea ideilor originale. Este important in acest moment sa se identifice motivele pentru care prima sedinta nu a mers bine si o noua incercare sa fie facuta in incercarea de a restabili credibilitatea tehnicii.

Lucru in grupe mici

Descriere

Discutia in grupuri mici este o activitate care permite participantilor sa-si impartaseasca experientele, ideile sau sa rezolve probleme.

Utilizare

Permite participantilor sa-si prezinte ideile in grupul mic

Imbunatateste abilitatile de rezolvare a problemelor

Ajuta participantii sa invete unul de la celalalt

Confera participantilor o responsabilitate mai mare in procesul de invatare

Promoveaza munca in echipa

Clarifica valorile personale

Avantaje

Paricipantii dezvolta un control mai mare asupra celor ce au de invatat

Participarea este incurajata

Cursantii sunt mai putin dependenti de formator

Produce o consolidare si clarificare a temei respective

De ce trebuie sa tinem cont atunci cand decidem sa utilizam discutiile in grup mic

Sarcinile date grupului trebuie sa fie foarte clare

Grupul trebuie sa fie constient de limitele de timp ale discutiei

Participantii trebuie sa fie capabili sa se asculte unii pe ceilalti, chiar daca nu sunt de acord cu ce spun ceilalti

Discutiile de grup nu trebuie sa fie dominate de o anumita persoana

Marimea grupului trebuie sa fie intre 4-7 persoane

Intrebarile permit ghidajul discutiei

Fiecare este incurajat sa participe

Piramida (ganditi-lucrati in perechi-comunicati )

Descriere

Tehnica prin care cursantii invata unul de la celalalt si incearca sa-si exprime propriile idei intr-un mediu prietenos inainte de a le face publice.

Utilizare

Da posibilitatea cursantilor de a se implica in identificarea raspunsului (raspunsurilor) la intrebare, de a se implica, de a participa

Ofera un mediu sigur in care c ursantii pot comunica

Ofera cursantilor posibilitatea de a explora solutii alternative

Avantaje

Usor de utilizat

Informatia livrata de formator este retinuta mai usor

Creste increderea cursantilor

Ofera posibilitatea tuturor cursantilor de a participa

Creste calitatea discutiilor

Cursantii si formatorii dobandesc o mai buna intelegere a asteptarilor fata de "atentie" si "participare" la discutii

Lucruri la care sa va ganditi inainte de a va decide sa utilizati tehnica

Evitati intrebarile usoare sau cu un singur raspuns corect

Toti pasii acestei tehnici trebuie sa se desfasoare intr-o limita de timp ce ar trebui planificata inainte

Cursantii trebuie sa inteleaga ca fiecare va trebui sa gaseasca raspuns (raspunsuri) la intrebarea adresata

Asigurati-va ca fiecare cursant are partener pentru discutia in perechi

Daca grupul este prea mare si sunt foarte multe perechi, solicitati, la intamplare, cateva perechi sa comunice raspunsurile identificate sau continuati cu grupuri de 4 si/ sau de 8 cursanti

Proces

1.         Formulati intrebarea

2.        Cursantii gandesc individual raspunsuri la intrebarea formulata

3.           Cursantii discuta in perechi raspunsurile identificate

4.        Monitorizati discutiile in perechi

5.        Fiecare pereche formuleaza propriile raspunsuri la intrebare (utilizand raspunsurile fiecarui cursant)

6.        Cursantii impartasesc raspunsurile lor cu intregul grup

7.           Intrebati cursantii ce au invatat

8.           Concluzionati

Acvariul

Scopul acestei metode este de a da posibilitatea cat mai multor membri ai grupului sa participe si sa discute opiniile lor fata de  un subiect dat.

Este o metoda deosebit de utila pentru un numar relativ mic de participanti (maxim 20), necesitand un spatiu mai mare.

Procedura:

Scaunele se dispun in doua cercuri concentrice, unul mai mic in interior (2-3 scaune) si restul in exterior.

Pe scaunele din cercul interior se aseaza 2-3 participanti care incep o discutie referitoare la subiectul dat. Odata inceputa discutia, orice membru din cercul exterior poate veni sa participe la discutie inlocuind unul din cei 2-3 protagonisti initiali.

Aceasta inlocuire se poate face numai atingand usor cu mana umarul unei persoane din cercul central, atunci cand aceasta tace. Se pot petrece oricat de multe miscari intre participantii din cercul exterior si cel interior, inlocuirea facandu-se numai cand unul dintre participantii din cercul interior tace.

Formatorul poate participa si el la discutii in acelasi mod. Aceasta interventie poate avea loc fie la inceput, pentru a incuraja participarea, fie mai tarziu, pentru a redirectiona discutia.

Este bine de a pune o limita de timp discutiei (1/2 de sesiune, de exemplu), pentru a da prilejul apoi grupului sa discute experienta.

Jocul de rol

Esenta unui joc de rol

Un joc de rol este o sesiune de formare in care facilitatorul, poate ajutat de unul sau doi asistenti, stabileste un scenariu in care participantilor le sunt atribuite diferite roluri si in care aceste roluri se regasesc in situatiile care vor fi intalnite de participanti in munca de pe teren.

Jocul ofera participantilor la formare oportunitatea de a juca diferite roluri alese pentru a reprezenta roluri efective intalnite in situatia de pe teren.

Un rezultat important este ca participantii la training au oportunitatea de a vedea situatia de pe teren din alte perspective decat acelea pe care le-ar avea in realitate. Aceasta oportunitate are ca rezultat o mai mare sensibilitate fata de experientele altor persoane in situatia de pe teren.

Sesiunea de follow up care urmeaza jocului ofera participantilor oportunitatea de a analiza o parte din dinamica sociala care s-a desfasurat. Aceasta obiectivitate este accesibila atat celor care isi asuma roluri intr-o sesiune de joc de rol, cat si celor care sunt observatori ai sesiunii de joc de rol.

Etapele jocului

Exista trei etape ale unei sesiuni standard de joc de rol: (1) pregatirea, (2) jocul, (3) discutia.

Pregatirea jocului

In etapa de pregatire, facilitatorul aranjeaza scena. Aceasta inseamna descrierea scenariului si atribuirea de roluri participantilor.

Daca un participant are un anumit rol in realitate, in situatia de pe teren, ar fi mai eficient ca acelui participant sa-i fie atribuit alt rol in timpul sesiunii de joc de rol.

O componenta optionala a etapei de pregatire este de a acorda ceva timp actorilor principali pentru a se intruni si a schita intriga generala a jocului lor. Ca facilitator, dumneavoastra trebuie sa decideti aceasta pe baza a ceea ce vreti sa accentuati, iar aceasta este o decizie pe care trebuie sa o luati cand concepeti atelierul in care se va desfasura jocul de rol.

O alta optiune este de a scrie pe o pagina o descriere a scenariului care va fi jucat de participanti.

Alta optiune ar fi de a scrie descrieri de cate un paragraf pentru fiecare rol principal. O descriere poate include principalele obiective si preocupari ale persoanei care joaca acel rol, eventual poate include unele dialoguri-cheie sau o declaratie care sa fie citita de persoana care interpreteaza rolul.

Sunt numeroase variatii posibile; folositi-le.

Alternativ, ar putea fi util ca persoanele care joaca rolurile sa fie spontane si sa isi gandeasca independent jocul in febra momentului. In acest caz nu va fi timp pentru ca actorii sa isi planuiasca intriga, si nu vor exista descrieri sau linii directoare scrise.

Etapa jocului

A doua etapa a acestei sesiuni, etapa jocului este aceea in care participantii la formare isi joaca rolurile iar piesa este interpretata.

Daca piesa devine prea lunga, facilitatorul poate da actorilor un avertisment de un minut sau doua, si apoi poate incheia jocul.

Alternativ, jocul ar putea fi prea scurt iar facilitatorul trebuie sa incurajeze actorii sa-si imbogateasca jocul, sa adauge discursuri, un monolog si actiuni care sa le faca piesa mai bogata.

Follow up

Etapa a treia este sesiunea de follow up. Ea este importanta si nu trebuie omisa.

Aceasta sesiune este importanta pentru ca acum participantii la formare discuta despre ceea ce s-a intamplat. Ei pot sa interpeleze actorii individuali pentru a-i intreba de ce au avut o anumita pozitie, de ce au spus ceva anume sau de ce au intreprins o anumita actiune. Explicatiile si discutiile rezultante sunt importante pentru ca participantii sa inteleaga mai bine dinamica sociala asociata cu o anumita situatie de pe teren.

In unele sesiuni de joc de rol situatia se poate infierbanta (furie, exasperare, dezacord), mai ales daca unii actori iau jocul prea in serios si adopta pozitii radicale. Discutiile din sesiunea de follow up ofera facilitatorului o deschidere pentru a 'raci' putin grupul si pentru a explica faptul ca infierbantarea a fost generata de structura situatiei si nu de incapatanarea (sau rautatea) persoanelor care au jucat rolurile.

Infierbantarea atmosferei nu este un lucru rau si de evitat; ea reprezinta oportunitatea de a revela natura unor situatii de pe teren si de a incuraja participantii sa fie sensibili la diferite premise, valori, scopuri si pozitii care pot fi asumate de diferite persoane pe teren.

Valoarea umorului

Atat in etapa de pregatire, cat si in cea de discutie, facilitatorul ar trebui sa incurajeze o abordare usoara. Tineti minte ca, prin definitie 'jocul' nu este realitate si nu ar trebui luat in serios. Se incurajeaza umorul.

Umorul poate dezamorsa o situatie anxioasa si permite participantilor o analiza de la mica distanta a situatiilor posibile de pe teren cu care s-ar putea intalni mai tarziu.

Participantii ar trebui incurajati sa se 'scuture' (sa se joace cu rolurile lor, sa exagereze partea de interpretare a rolului) si sa se simta bine in timpul interpretarii.

Cand sa folosim jocul de rol:

Asa cum am mentionat mai sus, jocurile de rol ar trebui folosite in formarea mobilizatorilor si facilitatorilor, si folosite de acestia in munca lor de pe teren. Jocul de rol nu ar trebui sa se limiteze la formarea initiala sau la sesiuni de constientizare.

Jocurile de rol sunt foarte utile la bilanturile anuale si semi-anuale ale diferitor programe. Ele sunt utile in follow up si in formarea continua a lucratorilor comunitari dupa ce au fost pe teren o vreme. Ele sunt utile pentru conducatorii de programe, pentru manageri, responsabili cu programarea si planificarea si sefi de personal si functionari, mai ales daca acestia pot fi implicati in astfel de sesiuni impreuna cu lucratori pe teren din programele pe care le administreaza.

Puteti decide sa pregatiti mai multe jocuri de rol intr-o singura sesiune de formare sau un atelier. Daca alegeti mai multe jocuri de rol, faceti-le diferite, folositi un scenariu diferit si o structura diferita (de exemplu, daca le dati sau nu instructiuni scrise; daca dati sau nu dati jucatorilor timp sa pregateasca intriga; daca folositi toti participantii sau doar pe unii dintre ei).

Avantaje

Stimulativa si distractiva

Atrage atentia grupului

Simuleaza lumea reala

Proces:

1.         Pregatiti actorii astfel incat sa inteleaga rolul lor si situatia

2.        Pregatiti atmosfera pentru ca observatorii sa cunoasca situatia implicata in jocul de rol

3.           Observati jocul de rol

4.        Multumiti actorilor si intrebati-i cum s-au simtit in timpul jocului de rol - fiti siguri ca ies din rolul pe care l-au jucat si redevin persoane reale

5.        Impartatiti reactiile si observatiile observatorilor

6.        Discutati diferitele reactii fata de ceea ce s-a intamplat

7.           Intrebati cursantii ce au invatat si ce principii au fost dezvoltate

8.           Intrebati cursantii cum se relationeaza situatia descrisa cu propria lor viata

9.      Concluzionati