CATEGORII ALE OBIECTIVELOR EDUCATIONALE

Obiectivele educationale sunt definite ca finalitati organizate in context scolar si vizeaza proiectarea activitatilor de instruire/ educatie organizate in context scolar si extrascolar.

A. Functiile obiectivelor

A)    Functia axiologica: consta in translarea valorilor din plan universal in plan individual.  Continutul oricarui obiectiv are o dimensiune valorica, rezultata din conceptia despre societate, cunoastere si om (bine moral, adevar stiintific, frumos estetic, sanatate psihofizica, egalitate, solidaritate, competitivitate, creativitate, deschidere).

B)     Functia evaluativa: aprecierea activitatii elevului presupune raportarea la  anumite criterii, intre care obiectivele detin ponderea cea mai importanta.

C)     Functia de reglare a procesului de invatamant: metodele, strategiile, continuturile sau practicile de evaluare didactica sunt si trebuie sa fie astfel alese de catre cadrul didactic incat sa conduca la realizarea obiectivelor propuse. Orice activitate didactica, planificarea si programarea sa debuteze cu formularea obiectivelor. Schimbarea obiectivului solicita modificari in toate celelalte componente ale procesului de invatamant. Nerealizarea unui obiectiv va afecta actiunea celorlalte, dar si functionalitatea procesului de invatamant in ansamblul sau.

D)    Functia de anticipare a rezultatelor scolare: in continutul oricarui obiectiv se prefigureaza rezultatul ce se asteapta sa se obtina la sfarsitul unei perioade de desfasurare a activitatii instructiv-educative. Anticipand rezultatele scolare, obiectivele mobilizeaza intr-o directie clara atat eforturile cadrului didactic, cat si ale elevului.

B. Clasificarea obiectivelor educationale

Criteriul generalitatii:

v    Obiective generale, cu ajutorul carora se precizeaza finalitatile sistemului si ale diferitelor sale subsisteme, domeniile si tipurile de schimbari preconizate pentru intreaga durata a studiilor (ciclul scolar, tipul de scoli si profiluri de scoli).

v    Obiective intermediare, care constituie o punte intre obiectivele generale si cele concrete. Sunt urmarite pe ansamblul fiecarei materii de invatamant iar in cadrul ei al fiecarui capitol. (include obiectivele cadru si de referinta)

v    Obiective specifice, concrete, (operationale) - au caracter concret si sunt realizate in diferite situatii de invatare, la nivelul fiecarei lectii.

In programele scolare pentru invatamantul primar, se precizeaza:

A)    Obiectivele cadru - obiective cu un cadru mai mare de generalitate si complexitate, centrate pe formarea unor capacitati si atitudini specifice unei discipline de invatamint intr-un ciclu scolar.

B)     Obiectivele de referinta- obiective ale activitatii de predare - invatare la sfirsitul fiecarui an de studiu si urmaresc progresul in formarea de competente si insusirea cunostintelor de la un an de studiu la altul, urmarind achizitiile de competente si cunostinte.

Dupa domeniul activitatii comportamentale:

Cognitive (vizeaza asimilarea de cunostinte si formarea unor deprinderi si capacitati intelectuale).

v    Cunoastere: sa defineasca, sa descrie, sa identifice, sa reproduca, sa enumere;

v    Intelegere: sa transforme, sa diferentieze, sa estimeze, sa explice, sa rescrie, sa rezume;

v    Aplicare: sa calculeze, sa demonstreze, sa modifice, sa prepare, sa rezolve, sa utilizeze;

v    Analiza: sa discrimineze, sa diferentieze, sa ilustreze, sa identifice, sa compare;

v    Sinteza: sa compuna, sa combine, sa elaboreze, sa creeze, sa reconstruiasca;

v    Evaluare: sa aprecieze, sa compare, sa argumenteze, sa explice.

Afective (formarea convingerilor, sentimentelor si atitudinilor):

v    Receptarea;

v    Raspunsul;

v    Valorizarea;

v    Angajarea;

v    Organizarea;

v    Caracterizarea.

Analiza: Toamna - fisa de activitate - toamna frumoasa, toamna bogata Referat: PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA - grupa mare-pregatitoare "Stelutele" - cum planificam / organizam o activitate ?

Psihomotorii (operatiile manuale, conduitele motrice):

v    Perceptia;

v    Dispozitia;

v    Raspunsul ghidat;

v    Raspunsul automatizat;

v    Raspunsul manifest complex;

v    Adaptarea;

v    Creatia.

C. Operationalizarea obiectivelor pedagogice

Este o activitate de proiectare ce consta in:

Actiunea de deducere a obiectivelor concrete realizabile pe parcursul unei activitati didactice din obiective cu grad mai mare de generalitate;

Actiunea de adaptare a obiectivelor deduse la conditiile de realizare ale activitatii prin raportare la procesul de invatamant;

Actiunea de formulare a obiectivelor in termeni de comportament observabil si evaluabil pe baza unor criterii explicite, urmarite pe parcursul activitatii didactice.

Pentru ca un obiectiv sa fie corect operationalizat (modelul lui R. Mager), trebuie sa cuprinda precizari clare cu privire la:

Descrierea comportamentului final: sa recunoasca, sa descrie, sa modifice, sa argumenteze, sa compare, sa explice etc;

Precizarea conditiilor in care se realizeaza respectivul comportament;

Conditii materiale puse la dispozitia elevilor;

Conditii psihologice- cunostinte anterioare;

Nivelul performantei minime acceptabile timp de rezolvare, procentaj

O alta tehnica de operationalizare (V. Landsheere si Gilbert) stabileste cinci conditii de respectat:

v    Cine va produce comportamentul dorit?

v    Ce comportament observabil va dovedi ca obiectivul este atins?

v    Care va fi produsul acestui comportament (performanta)?

v    In ce conditii trebuie sa aiba loc comportamentul

v    Pe temeiul caror criterii ajungem la concluzia ca produsul este satisfacator?

Vlasceanu identifica normele ce trebuie respectate la definirea unui obiectiv:

a)     Normele pedagogice cu privire la continutul unui obiectiv operational:

v    Nu se formuleaza informatia, ideea, problema de rezolvat ci operatia logica sau/si abilitatea mentala activata in vederea definirii modului de raportare a elevului la continutul vehiculat;

v    Trebuie sa corespunda prin continutul lor nivelului de dezvoltare a inteligentei elevilor, experientelor anterioare;

v    Sa fie reale, adica sa descrie actiuni carora le sunt asoiciate experiente adecvate de invatare;

v    Operatiile, abilitatile sau comportamentelementale sa fie cat mai variate, sa se adreseze gandirii si creativitatii elevilor.

b)     Normele pedagogice cu privire la forma unui obiectiv operational:

v    Un obiectiv nu descrie activitatea profesorului, ci schimbarea care se asteapta la elev;

v    Sa fie operational, formulat in termeni comportamentali expliciti prin utilizarea unor verbe de actiune;

v    Fiecare obiectiv concret sa vizeze o operatie singulara pentru a facilita masurarea si evaluarea gradului sau de realizare;

v    Sa fie elaborat in cat mai putine cuvinte.

D. Rezultatele scolare

Predarea - invatarea - evaluarea este conceputa in lumina unor obiective in fruntea carora se afla asimilarea cunostintelor. Dominanta activitatii este parcurgerea programei, predarea si evaluarea cunostintelor dar si formarea priceperilor si atitudinilor.

Dupa Vaideanu, rezultatele scolare se regasesc prin: cunostinte; priceperi si obisnuinte; atitudini si capacitati intelectuale.

Tipurile de rezultate scolare pot fi clasificate astfel:

Cunostinte acumulate (date, fapte, concepte, definitii, formule, teoreme etc.). Mijlocul principal de evaluare sunt testele docimologice dar si examinarile orale sau scrise.

v    Volumul informatiei acumulate;

v    Nivelul de insusire a acestei informatii;

v    Caracterul structurat, precis si durabil al cunostintelor insusite;

v    Rapiditatea actualizarii informatiei.

Capacitatea de aplicare/ utilizare a cunostintelor (priceperi, deprinderi, stapanirea unor moduri de lucru);

v    Rezolvarea unor probleme sau sarcini teoretice pe baza cunostintelor asimilate;

v    Desfasurarea unei activitati materiale care solicita cunostinte teoretice sau operatii intelectuale

Capacitati intelectuale (rationamente logice, puterea de argumentare si interpretare, independenta in gandire, creativitatea, gandirea divergenta etc.); Capacitati cheie pe care profesorii trebuie sa le aiba in vedere la toate disciplinele si pe parcursul intregii scolaritati:

v    Capacitati comunicative;

v    Capacitati logico-matematice;

v    Capacitatea de rezolvare de probleme;

v    Capacitatea de interactiune sociala;

v    Capacitati fizice;

v    Capacitati generale de munca si activitate intelectuala.

Capacitatile intelectuale care trebuie dezvoltate si evaluate in procesul didactic:

v    Capacitatea de a analiza, sistematiza, de a compara, generaliza, abstractiza;

v    Creativitatea;

v    Rationamente logice (inductiv si deductiv);

v    Capacitatea de argumentare si interpretare;

v    Gandire divergenta

v    Independenta in gandire;

v    Capacitatea de observare.

Trasaturi de personalitate (atitudini, comportamente, conduite, opinii). Se stabilesc metode si procedee de examinare si apreciere a conduitei elevilor:

Metode directe:

v    Observarea activitatii si comportarii elevilor;

v    Convorbirea cu elevul, parintii;

v    Studiul documentelor scolare.

Metode indirecte:

v    Aprecierea conduitei elevului de profesorii clasei;

v    Ancheta cu privire la calitatile personale