Clasificarea mijloacelor de invatamant

Clasificarea mijloacelor de invatamant

Data fiind multitudinea si diversitatea mijloacelor de invatamant s-a simtit nevoia unei clasificari si ierarhizari a acestora, realizandu-se numeroase incercari taxonomice, fara a se ajunge la un acord unanim in aceasta privinta, problema fiind in continuare deschisa.

Dupa functia indeplinita cu precadere, dupa rolul dominant pe care-l indeplinesc in activitatea didactica, mijloacele de invatamant  se pot grupa in patru mari categorii.

1. Mijloace informativ-demonstrative. Reprezinta importante surse de informatie, servesc deci la transmiterea unor informatii, la ilustrarea, exemplificarea, concretizarea cunostintelor, indeplinind in principal functii in-formative si demonstrative. Se impart in doua grupe:

a)       Mijloace logico-intuitive din care fac parte:

q     Obiectele naturale, reale, originale, cum sunt: colectii de plante, de insecte, de minerale, mostre de metale, obiecte sau sisteme tehnice autentice, unelte, masini, dispozitive etc. care constituie obiectul de studiu propriu-zis.

Asemenea obiecte constituie mijloacele intuitive cele mai apropriate de natura, de realitate; perceperea lor constituie perceperea insasi a realitatii

q     Obiectele elaborate construite sau confectionate in scopuri didactice. Acestea sunt substitute ale realitatii, care imita, reproduc, reconstituie obiecte reale, cu scopul de a aduce in campul de observatie al elevilor realitati greu accesibile sau inaccesibile perceperii directe din cauza departarii in timp sau spatiu, sau a dimensiunii extrem de mari sau reduse etc. Sunt substitute tridimensionale ale realitatii.

Se recurge la asemenea substitute ale obiectelor (proceselor) reale cu intentia de supune unei analize mai profunde elementele fundamentale ale obiectului studiat. Din aceasta categorie fac parte: mulaje, machete, modele fizice (obiectuale) truse de piese demontabile, modele in sectiune. Fie ca redau cu fidelitate originalul, fie numai cu aproximatie, astfel de mijloace permit evidentierea esentialului si a datelor reprezentative. Mai ales modele in sectiune sau cu elemente detasabile sunt folosite cu succes in predare disciplinelor tehnice si tehnologice. Ele permit studierea a ceea ce este mai important in constructia de masini, instalatii, desfasurarea unui proces tehnologic etc.

q     Substitutele bidimensionale materiale sau reprezentarile figura-tive (picturale sau iconice) au o larga utilizare. Este vorba de: reprezentarile figurative-ilustratii, fotografii, desenul pe tabla (explicativ), tabele, planse, reprezentarile grafice: reprezentarile vizuale si proiectabile pe ecran (dia-pozitive, diafilme, folii transparente, filmul, inregistrari pe benzi, discuri etc.). Sunt foarte importante pentru ca perceperea lor este insotita de trairi afective favorabile receptarii cu mai mult interes a informatiei.

b) Mijloace logico-rationale, simboluri si complexe de simboluri. Acestea se refera la reprezentarile grafice, schemele pe tabla, simboluri ver-bale, formulele matematice, fizice, chimice etc. Concentreaza o mare cantitate de informatii esentiale si ii ajuta pe elevi sa se ridice de la concret-senzorial la abstract si logic.

Odata cu cresterea nivelului teoretic al invatamantului sporeste si rolul reprezentarilor simbolice, al formulelor si graficelor care permit prezentarea mai rapida, intr-o forma concentrata, esentializata a unei mari cantitati de infor-matii.

2. Mijloace de exersare si formare a deprinderilor. Aceasta categorie de mijloace asigura efectuarea experientelor si experimentelor, inva-tarea prin descoperire, efectuarea de exercitii necesare formarii priceperilor si deprinderilor (tehnice, artistice, de exprimare in limbi straine etc.), exersarea creatoare a unor aptitudini practice de munca productiva. In aceasta categorie sunt cuprinse:

aparate de experimentare, truse de laborator, colectii de instrumente pentru mecanica, optica, electrotehnica, etc. destinate automatizarii instruirii si autoinstruirii;

aparate, instrumente, accesorii si instalatii de laborator (microscoape, cronometre, ampermetre etc.);

echipament tehnic de atelier, truse de scule si unelte, masini unelte s.a;

jocuri didactice, jocuri de constructii tehnice, truse de piese demon-tabile, truse de construit aparate (de radio, de exemplu);

dispozitive sau masini de instruit, masini electronice de calcul;

instalatii de antrenament si simulatoare didactice;

aparate de educatie fizica si sport, instrumente muzicale etc.

3. Mijloace de rationalizare a timpului in orele de curs. Includ: masini de multiplicat, sabloane, stampile, harti de contur etc.

4. Mijloace de evaluare a rezultatelor invatarii. Pentru evaluarea rezultatelor invatarii se folosesc: seturi de teste, aparate sau instalatii de testare, dispozitive de verificare a deprinderilor, masini de verificare, calculatoarele electronice.

O parte din mijloacele prezentate mai sus devin utilizabile prin intermediul unei aparaturi tehnice deosebite. Acestea alcatuiesc asa numitele mijloace tehnice audio-vizuale.

5. Mijloacele tehnice audio-vizuale. Mijloacele tehnice audio-vizuale includ acele dispozitive electrice si electronice care se folosesc de ima-gini, cuvinte si sunete sau combinatii ale acestora in scopul transmiterii si re-ceptionarii unor continuturi /mesaje si stimularii invatarii prin solicitarea ana-lizatorului vizual si auditiv. Presupun asocierea unor materiale purtatoare de in-formatii (Software) si aparate speciale (Hardware) concepute pentru a se asigura vizionarea sau comunicarea continuturilor fixate in materialele res-pective (dupa cum rezulta din urmatoarea figura):

Fig. 4.7. Mijloace si materiale audio-vizuale (Dupa Valentin Emil Vasileiv)

Retinem ca mijloacele de invatamant reprezinta auxiliare care faci-liteaza realizarea obiectivelor instructiv-educative. Folosirea lor prezinta avan-taje si dezavantaje care trebuie sa fie bine cunoscute de toate cadrele didactice. Sunt utile si eficiente in masura in care integrarea lor in lectii se face din perspectiva unei finalitati pedagogice clare si este precedata de pregatirea clasei pentru perceperea mesajului pe care-l transmit. Nu trebuie pierdut din vedere ca, desi invatamantul contemporan nu se poate dispensa de mijloacele de invatamant, folosirea lor abuziva si insuficient gandita in raport de obiectivele urmarite, poate sa aiba efecte negative.

Eficienta utilizarii mijloacelor de invatamant este conditionata de experienta cadrului didactic, de priceperea lui in a alege si a valorifica la momentul potrivit acele mijloace care servesc cel mai bine obiectivelor pe care le urmareste.