Etape si niveluri ale proiectarii didactice. Particularitati pentru invatamantul prescolar si primar

In functie de perioada de timp luata ca referinta se cunosc doua niveluri ale proiectarii didactice (Cucos, C-tin., 2000, p.119):

proiectarea globala;

proiectarea esalonata.

I. Proiectarea globala prefigureaza activitatea instructiv-educativa pe un ciclu de instruire sau ani de studiu. Obiectivele, continuturile si criteriile de evaluare au un grad ridicat de generalitate.

Se materializeaza in elaborarea planurilor de invatamant si a programelor scolare, ceea ce inseamna ca este o activitate ce tine de competenta organelor de decizie in probleme de politica scolara. Asigura cadrul necesar pentru proiectarea esalonata.

II. Proiectarea esalonata se materializeaza in elaborarea programelor de instruire specifice unei activitati/discipline, unei lectii, fiind aplicabila la o clasa de elevi.

Se concretizeaza in:

planificarea calendaristica;

proiectul unei unitati de invatare;

proiectul fiecarei lectii/activitati in parte.

Aceasta esalonare a proiectarii didactice este determinata de nevoia de a imprima procesului instructiv-educativ unitate si coerenta, prin punerea in relatie a obiectivelor, continuturilor si a activitatilor intreprinse pentru realizarea acestora.

a) Planificarea calendaristica

Ofera o perspectiva mai indelungata asupra predarii, asigurand parcurgerea ritmica a materiei prevazute de programa scolara. Realizarea planificarii presupune o viziune de ansamblu asupra tipului de activitate/obiectului de studiu, cunoasterea temeinica a continuturilor si a obiectivelor de referinta.

In realizarea planificarii calendaristice se realizeaza mai multe:

Lectura personalizata a programelor scolare - are rolul de a-l ajuta pe cadrul didactic sa ia decizii in privinta modalitatilor pe care le considera optime in cresterea calitatii procesului de invatamant, sa-si asume raspunderea de a asigura copiilor/elevilor un parcurs scolar individualizat, in functie de conditiile si cerintele concrete.

Aceasta operatie permite elaborarea unor documente de proiectare didactica ce asociaza intr-un mod personalizat elementele programei (obiective de referinta, continuturi, activitati de invatare, resurse metodologice, materiale, temporale) considerate optime de catre profesor pe parcursul unui an scolar.

In invatamantul primar planificarea calendaristica ar putea fi intocmita dupa modelul de mai jos.

Scoala .     Invatator..

Disciplina..     Clasa/nr.ore pe saptamana.

Anul scolar.

Planificarea calendaristica (orientativa)

In acest tabel:

unitatile de invatare - reprezinta temele/capitolele stabilite de cadrul didactic din lista de continuturi prevazute in programa scolara;

obiectivele de referinta sunt preluate din programa scolara (se trec doar numerele de ordine cu care sunt inscrise in acest document);

continuturile sunt selectate pentru fiecare unitate de continut din programa scolara;

numarul de ore alocat pentru fiecare unitate de invatare este stabilit de fiecare cadru didactic in parte, in functie de potentialul clasei si de experienta sa;

la rubrica Observatii se vor consemna eventualele modificari ce se impun in aplicarea sa efectiva la clasa.

In invatamantul preprimar planificarea reprezinta o activitate laborioasa desfasurata de fiecare educator pentru aplicarea curriculumului, pentru desfasurarea coerenta si eficienta a procesului de invatamant si prezinta cateva particularitati. Documentul care sta la baza planificarii este Curriculumul pentru invatamant prescolar care prezinta finalitatile, continuturile, timpul de instruire si ofera sugestii in ceea ce priveste strategiile de instruire si evaluare pentru fiecare nivel de varsta, iar in cazul gradinitelor care aplica alternativele educationale se adauga si elementele specifice.

Planificarea trebuie sa raspunda unor noi cerinte:

a) aplicarea noii clasificarii a activitatilor (activitati pe domenii experientiale, jocuri si activitati didactice alese, activitati de dezvoltare personala);

b) organizarea continuturilor in jurul celor sase teme ("Cine sunt/suntem?", "Cand, cum si de ce se intampla?", "Cum este, a fost si va fi aici pe pamant?", "Cum planificam organizam o activitate?", "Cu ce si cum exprimam ceea ce simtim?", "Ce si cum vreau sa fiu?");

c) diversificarea planificarii in functie de complexitatea temei abordate si de interesul copiilor pentru tema respectiva, pe durate diferite de timp, de exemplu:

planificarea anuala a maximum 7 proiecte cu o durata de maximum 5 saptamani pe proiect;

planificarea anuala a unui numar mai mare de proiecte cu o durata de 1-3 saptamani;

planificarea saptamanala a unor teme de interes pentru copii;

planificarea unor proiecte de durata foarte scurta, respectiv de o zi.

transsemestriale.

d) planificarea zilnica a cel putin o activitate sau un moment/secventa de miscare care se poate face sub diverse forme: gimnastica de inviorare, educatie fizica, jocuri de miscare, intreceri sau trasee sportive, plimbare in are liber etc.).

Pentru intocmirea planificarii documentele curriculare din ciclul prescolar insista pe

acordarea unei importante deosebite dezvoltarii globale a copilului. Indiferent daca activitatile se desfasoara integrat, sub forma de activitati tematice/ proiect tematic sau pe discipline, activitatile pe care ni le propunem trebuie sa stimuleze copilul din toate punctele de vedere.

In acest sens, activitatile pe domenii experientiale se pot desfasura ca activitati integrate (maximum 5 pe saptamana), indiferent de nivelul de varsta al copiilor, sau pe discipline ca activitati de sine statatoare (educarea limbajului, activitate matematica, de cunoasterea mediului, de educatie pentru societate, de educatie fizica, activitate practica, educatie muzicala sau activitate artistico-plastica). Proiectul tematic este un exemplu de activitate integrata, ce se poate desfasura simultan in mai multe centre de interes/activitate cu sarcini diferite.

Jocurile si activitatile didactice alese se desfasoara pe grupuri mici, in perechi si individual si se pot planifica in etapa I, inainte de inceperea activitatilor, in etapa a III-a (inainte de masa de pranz sau de plecarea copiilor acasa in cazul gradinitelor cu program normal iar), in cazul gradinitelor cu orar prelungit, si in etapa IV inainte de plecarea acasa a copiilor.

Activitatile de dezvoltare personala cuprind rutinele, tranzitiile si activitatile optionale iar in cazul gradinitelor cu orar prelungit se adauga si activitatile de dupa-amiaza care constau in activitati recuperatorii pe domenii experientiale si activitati recreative.

Datorita unor evenimente neasteptate, planificarile pot suferi modificari in programul zilnic iar educatorul trebuie sa se gandeasca la:

un plan al rutinelor;

un plan al tranzitiilor de la o activitate la alta;

un plan al activitatilor in aer liber in cazul schimbarii vremii.

Din aceste considerente, planificarea pe termen scurt (o zi, o saptamana) are implicatii imediate in ameliorarea si perfectionarea activitatii de invatare si se face in functie de progresul inregistrat de copii.

O planificare pe termen scurt ar putea fi realizata dupa modelul de mai jos.

Indiferent de ciclul de invatamant, planificarea trebuie sa raspunda intereselor, punctelor tari, nevoilor, temperamentelor, stilurilor de invatare si dificultatilor reale ale copiilor. O activitate didactica eficienta are la baza o proiectare pe masura.

Realizarea planificarilor calendaristice prezinta numeroase avantaje:

ofera o imagine de ansamblu asupra modului de parcurgere a continuturilor si de realizare a obiectivelor prin intermediul unor continuturi bine precizate;

permite o organizare riguroasa a continuturilor pe teme/unitati de invatare si raportarea la obiectivele specifice ce trebuie formate;

ofera cadrului didactic posibilitatea de a stabili cum asociaza obiectivele cu anumite teme/unitati de invatare si de a personaliza actul instructiv-educativ;

prezinta suficienta flexibilitate ca pe parcursul realizarii sa se poata interveni cu corectiile impuse de conditiile concrete ale desfasurarii activitatii;

permite renuntarea la planificarile semestriale, diminuandu-se astfel timpul afectat proiectarii, fara sa afecteze calitatea si eficienta acestui proces.

b) Proiectarea temelor/unitatii de invatare

Daca in invatamantul prescolar operam cu o lista de sase teme majore, incepand cu ciclul primar vorbim despre unitati de invatare. Unitatea de invatare reprezinta o structura didactica flexibila, unitara din punct de vedere tematic, a carei parcurgere conduce la realizarea unor obiective de referinta sau competente specifice. Identificarea unitatii de invatare se face prin precizarea temei acesteia. Temele pot fi luate din lista de continuturi prevazute de programe si se coreleaza cu manualul scolar. Parcurgerea sa se realizeaza sistematic si continuu pe o perioada delimitata de timp si se finalizeaza prin evaluare.

In invatamantul primar proiectarea unitatilor de invatare se realizeaza pe parcursul anului scolar, inaintea abordarii lor la clasa. Ghidurile metodologice indica realizarea sa dupa urmatoarea rubricatie:

Scoala.. Clasa/nr. ore saptamanal.

Disciplina       Saptamana/anul

Proiectul unitatii de invatare

Unitatea de invatare

Nr. ore alocate (cf. planificarii)

In acest tabel:

La rubrica Continuturi se vor preciza detaliat toate continuturile ce vor fi abordate in respectiva unitate de invatare, esalonate in ordinea parcurgerii lor. In stabilirea acestora cadrul didactic nu trebuie sa urmeze obligatoriu programa sau manualul, ci are libertatea de a proceda la operarea unor adaptari, constand in renuntarea la unele elemente si inlocuirea cu altele sau la adaugarea unor noi elemente de continut;

Obiectivele de referinta se inscriu cu numerele lor (din programa);

Activitatile de invatare promovate pot fi cele prevazute de programa scolara, dar si alte activitati pe care invatatorul le considera eficiente din perspectiva realizarii obiectivelor;

La rubrica Resurse se trec formele de organizare, timpul, locul de desfasurare, metode, mijloace, tipurile de interactiuni profesor-elevi, elevi-elevi etc.

La rubrica Evaluare se vor consemna modalitatile de evaluare folosite pentru a stabili in ce masura obiectivele prevazute au fost indeplinite.

In invatamantul prescolar vorbim despre proiectarea tematica, realizata pe cele doua niveluri de varsta (3-5 ani si 5-7 ani) si pentru toate cele sase teme majore.

Aceasta proiectare este prevazuta deja in documentele curriculare pentru gradinita si se realizeaza dupa modelul de mai jos.

O alta particularitate pentru invatamantul prescolar o constituie proiectarea activitatilor de invatare pe baza de proiecte tematice. In realizarea acestor proiecte se parcurg trei etapte:

1. Selectarea si conturarea subiectului care va fi investigat. In acest sens, se vor avea in vedere cateva criterii:

sa fie strans legat de experienta cotidiana a copiilor;

sa fie suficient de familiar cel putin catorva copii pentru a fi capabili sa formuleze intrebari relevante;

sa permita exersarea deprinderilor din toate domeniile de dezvoltare: limba si comunicare, domeniul cognitiv, socioemotional, al dezvoltarii fizice si al atitudinilor si capacitatilor in invatare;

sa fie suficient de bogat pentru a fi studiat cel putin o zi, cel mult cinci saptamani;

sa poata fi cercetat si acasa si la gradinita.

Tot in aceasta etapa se poate intocmi o harta conceptuala, pe baza de brainstorming impreuna cu copiii, harta care poate fi completata si pe masura ce proiectul se desfasoara. In timpul discutiilor preliminare, educatorul si copiii propun intrebari la care vor cauta sa raspunda prin investigatia pe care o vor face, in acest fel valorificandu-se experianta lor trecuta referitoare la subiect.

2. Activitatea de teren, consta intr-o cercetare directa care se poate realiza si prin excursii pentru a investiga locurile, obiectele sau evenimentele. In aceasta etapa copiii cerceteaza, deseneaza in urma observatiei, construiesc modele, observa atent si inregistreaza datele, exploreaza, formuleaza predictii, discuta si dramatizeaza noile semnificatii ale subiectului analizat.

3. Finalizarea si detalierea evenimentelor. Se poate realiza sub forma unor discutii, descrieri a ceea ce au descoperit si a prezentarii unor produse, a unor prezentari dramatice, spectacole sau prin realizarea unor excursii.

Proiectele tematice prezinta avantaje multiple. Astfel, copilul:

dobandeste cunostinte profunde si solide;

identifica mai usor relatiile dintre idei si concepte;

face corelatii intre temele abordate in gradinita si cele din afara ei;

parcurge teme care-l intereseaza si le studiaza mai mult timp;

se incurajeaza comunicarea;

invata sa rezolve sarcini prin cooperare;

se formeaza sentimentul de apartenenta la grup;

devine mai responsabil in procesul invatarii.

La randul lor, parintii:

sunt implicati in activitatea clasei ca voluntari;

se simt eficienti impartasind din experienta lor;

inteleg modul de abordare a invatarii la copii si-i pot sprijini mai bine.

De asemenea, educatorii:

stimuleaza interesul pentru abordarea unor noi continuturi si metode;

isi organizeaza mai bine planificarea;

utilizeaza o varietate de activitati pentru a prezenta tema in profunzime;

incurajeaza copiii sa produca idei originale pentru activitati.

Proiectele tematice pot avea ca puncte de plecare o intamplare, o jucarie, o carte, o idee, un eveniment din familie sau din cadrul comunitatii. In planificare e important sa existe proiecte tematice initiate de copii si de educator, e necesar un echilibru intre sursele de provenienta ale subiectelor abordate.

Exemple de teme:

Aceste exemple de teme trebuie subsumate celor sase teme din noul curriculum revizuit. Durata realizarii acestor proiecte difera in functie de interesul copiilor pentru tema, de anotimp si evenimentele specifice (sarbatorile religioase, istorice).

c) Proiectul de lectie/de activitate

In invatamantul primar, lectia apare ca o componenta operationala a unitatii de invatare. Proiectul lectiei este un plan anticipat al modului de stabilire si realizare in timp a interactiunilor dintre obiective, unitati de continut si strategii pedagogice in cadrul unei unitati didactic determinate. Elaborarea proiectului didactic al unei lectii are ca punct de plecare proiectul unitatii didactice din care deriva. In realizarea sa se disting mai multe etape:

Precizarea obiectivelor operationale ale lectiei, conditie fundamentala pentru o proiectare corecta. Sunt vizate rezultatele concrete, imediate cu care se va finaliza lectia respectiva, care sunt achizitiile educative pe care le vor realiza elevii la incheierea activitatii. Aceste obiective trebuie sa decurga logic din obiectivele de referinta ale unitatii de invatare si sa respecte cerintele operationalizarii.

Stabilirea resurselor educationale ce pot fi valorificate in indeplinirea obiectivelor. Include operatii de detaliere a continutului invatarii (informatii, abilitati, atitudini, valori), de identificare a resurselor psihologice pe care se bazeaza invatarea (nivel de pregatire anterioara a elevilor, potentialul de invatare, motivatie), si a resurselor materiale care pot fi utilizate in buna desfasurare a activitatii (conditii de spatiu si timp, mijloace de invatamant aflate in dotarea scolii sau confectionate de educator).

Precizarea strategiilor didactice optime care sa conduca la indeplinirea obiectivelor. Presupune ca in functie de sarcina didactica fundamentala a lectiei, prin raportare permanenta la obiective, cadrul didactic sa stabileasca tipul de invatare in care vor fi implicati elevii si sa gandeasca un sistem coerent si eficient de imbinare a formelor de activitate, a metodelor si mijloacelor de invatamant, adecvat particularitatilor de varsta ale acestora.

Precizarea modalitatilor de evaluare a gradului de indeplinire obiectivelor operationale, a metodelor si tehnicilor de masurare si apreciere a rezultatelor invatarii. Pentru a oferi informatii pertinente despre gradul de realizare a obiectivelor propuse, despre raportul dintre rezultatele asteptate (obiective) si rezultatele efectiv obtinute, probele de evaluare trebuie elaborate pornind de la obiective (care la randul lor trebuie sa indice achizitii concrete, observabile si masurabile) si sa fie in concordanta cu continuturile fixate.

Parcurgerea acestor etape se finalizeaza cu elaborarea proiectului didactic propriu zis care reprezinta un instrument util pentru o activitate didactica eficienta. Proiectul didactic asigura rigoare activitatii, pune in valoare initiativa si creativitatea educatorului, in elaborarea sa spunandu-si cuvantul pregatirea de specialitate, psihopedagogica si metodica, experienta practica si, nu in ultimul rand, interesul, pasiunea pe care acesta le investeste in munca.

Proiectul de lectie este structurat pe doua parti: o parte introductiva si una ce vizeaza desfasurarea propriu zisa a evenimentelor/momentelor ce se vor derula pe parcursul lectiei.

In partea introductiva se precizeaza elementele care dau identitate lectiei respective, iar cea de a doua parte a proiectului prezinta "filmul" general al desfasurarii lectiei, un plan anticipativ al demersului didactic intreprins pe parcursul lectiei. Desi nu exista un tip absolut de proiectare a lectiei, in practica educationala curenta s-a incetatenit urmatorul model.

Data

Scoala

Clasa

Disciplina de invatamant:

Tema/subiectul

Tipul lectiei

Durata

Obiective de referinta/competente specifice (1, 2)

Obiective operationale:

Cognitive

Afective

Psihomotrice (numai daca este cazul)

Strategia didactica

Resurse procedurale:

- metode si procedee

- forme de organizare

Resurse materiale (mijloace de invatamant)

Bibliografie

de specialitate

psihopedagogica si metodica

Anexe (fise de lucru, chestionare, fise de evaluare, pliante, fotografii etc.)

In invatamantul prescolar noul curriculum promoveaza activitatile integrate care, spre deosebire de activitatile pe discipline sau de lectiile din ciclul primar, prezinta cateva particularitati ale proiectarii. Un proiect de activitate integrata ar putea fi realizat dupa modelul de mai jos.

Data

Gradinita

Grupa

Tema

Tema proiectului

Tema zilei

Tipul de activitate

Scopul activitatii

Forme de organizare

Durata

Inventar de activitati:

I. Activitati pe domenii experientiale (ADE)

De exemplu: Domeniul Limba si comunicare (DLC) si Domeniul Estetic si creativ (DEC)

Obiective de referinta (pentru fiecare domeniu in parte)

Obiective operationale (pentru fiecare domeniu in parte)

II. Activitati liber alese 1 (ALA1)

Obiective de referinta

Obiective operationale (pentru fiecare dintre centrele de interes vizate)

III. Activitati de dezvoltare personala (ADP)

Intalnirea de dimineata

Rutine

Tranzitii

IV. Activitati liber alese 2 (ALA2)

Separat se poate descrie scenariul zilei, insistand pe rutine si tranzitii. Dupa care se detaliaza sarcinile didactice ce se parcurg pe fiecare tip de activitate de invatare.

Indiferent de ciclul de invatamant, proiectul didactic trebuie sa fie adecvat situatiilor concrete de invatare, sa fie operational pentru a fi posibil de transpus in practica, sa prezinte un anumit grad de flexibilitate si adaptabilitate la conditiile noi si sa conduca la obtinerea celor mai bune rezultate.