Materiale didactice bilingve

RUGIMOS / RUGACIUNE

Dadea amarea

Dadea amarea

savo san and-o devel,

t-avel sumnal tio anav,

t-avel tio thagarimos,

te jal tio lav,

sarkai p-o devel, kadia vi p-i phuv.

Amaro manro e divesko

de les amenge ages

ai mukh amenge amare bezeha,

sar vi amen mukhas amare bezehalenge,

ai na lingar amen and-o zumavimos

ai mestiar amen e nasulestar.

Amin!

Tatal nostru

Tatal nostru

care esti in ceruri,

sfinteasca-se numele tau,

fie imparatia ta,

faca-se voia ta,

precum in cer asa si pe pamint.

Piinea noastra cea de toate zilele

da-ne-o noua astazi

si ne iarta noua greselile noastre,

precum si noi iertam gresitilor nostri,

si nu ne duce pe noi in ispita

si ne izbaveste de cel rau.

Amin!

I BUZNI AJ AL TRIN BUZNORRE

"Sas kaj sas . Sas jekh data jekh buzni, kaj sas la trin buznorre. Anθ-n jekh dĕs, voj telardas anθ-o veś te anel lenqe ćar. Anglal te telarel anθar-o kher, phendas lenqe te na putren o udar зi kana na avel voj te gilabel lenqe k-o udar:

"Trin śingorra!len, buznorra!len

E dajaqe o udar putaren!

Kaj i daj anel tumenqe

Lonesqo drobo anθ-äl zäja."

Pala so telardas anθ-o veś, avilas o ruv k-o udar thaj gilabadas lenqe sar gilabelas lenqe i buzni. O baro buznorro kamlas te putrel lesqe o udar, o tikno buznorro ći kamlas te putrel. Kana diklas o ruv so äl buznorre na kamen te putren lesqe o udar, gelas k-o kovaći (sastrari) te skucovel pesqe äl danda. Pala so o kovać skucosardas lesqe äl danda, o ruv avilas thaj gilabadas k-o udar maj sanes sar gilabelas anglal. O tikno buznorro na kamlas te putrel o udar, ta o baro buznorro na kerdas so phendas o tikno buznorro thaj putardas o udar. Kana putardas o udar, dikhlas e bare buznorres pala-o udar thaj xalas les. Arakhlas vi e maśkarutne buznorres telal-i balani thaj xalas vi les. E tikne buznorres ći arakhlas les. Palal so xalas o ruv le buznoren, thovdas äl śere anθ-i felastra. Kana avilas i buzni khere anθar-o veś, o tikno buznorro avilas anglal laθe thaj phendas laqe so o ruv xalas e phralorren.

I buzni kerdas jekh bari xϊv thaj kerdas jag anθ-e laθe. Opre thovdas jekh rogoźina thaj opral-i rogoźina thovdas jekh momelaqi sinia. P-i sinia thovdas but xaben thaj akhardas e ruves te xal. Kana sas lesqe i luma maj drago, atunć o ruv pelo anθ-i jag. O ruv baśelas: "Xastrav man, kirvi!e. Xastrav man!", thaj i buzni phendas: "Ći xastrav tut! Te thabarel o ilo anθ-e tuθe sar thabardas anθar manθe kana tu xalan e buznorren!"

CAPRA CU TREI IEZI

A fost odata ca niciodata. A fost odata o capra, care avea trei iezi. Intr-o zi ea a plecat in padure sa aduca iarba. Inainte sa plece din casa, le-a spus iezilor sa nu deschida usa pana nu vine ea sa cante la usa:

"Trei iezi cucuieti,

Usa mamei descuieti!

Ca mama va aduce voua

Drob de sare in spinare."

Dupa ce a plecat capra la padure, a venit lupul la usa si le-a cantat cum le-a cantat capra. Iedul mare a vrut sa deschida usa, iar iedul mic nu a vrut sa deschida. Cand a vazut lupul ca iezisorul nu vrea sa-i deschida usa, a plecat la fierar sa-si ascuta dintii. Dupa ce fierarul i-a ascutit dintii, lupul a venit si a cantat la usa mai subtire decat cantase mai inainte. Iedul cel mic nu a vrut sa deschida usa, dar iedul cel mare nu a facut ce a spus iedul cel mic si a deschis usa. Cand i s-a deschis usa, lupul l-a vazut pe iedul cel mare dupa usa si l-a mancat. L-a gasit si pe iedul cel mijlociu sub albie si l-a mancat si pe el. Dupa ce i-a mancat pe iezisori, le-a asezat capetele la fereastra. Cand a venit capra acasa din padure, iedul cel mic a venit inaintea ei si i-a spus ca lupul
i-a mancat fratiorii.

Capra a facut o groapa mare si a facut foc in ea. Deasupra a pus o rogojina si deasupra rogojinei a asezat o masa din ceara. Pe masa a pus multa mancare si l-a chemat pe lup sa manance. Cand ii era lumea mai draga, lupul a cazut in foc. A inceput sa strige: "Scapa-ma, cumatra.
Scapa-ma!", atunci capra i-a raspuns: "Nu te scap! Sa arda inima in tine cum a ars in mine cand
mi-ai mancat iezisorii!"

I ŹAMBA    

Sas kaj sas jekh phuro aj jekh phuri, save n-as len ni jekh xurdorro. Anθ-o jekh dĕs, i phuri tradel e phures te arakhel jekh xurdorro vaś te morel lenqe phuripen. O phuro telardas anθ-o veś te anel penqe kaśta thaj te arakhel jekh xurdorro. Arakhlas jekh źamba. Las i źamba, ćhudas la anθ-i posoki aj andas la khere, k-i phuri. Kana dikhlas la i phuri, sas but xolariko aj phendas e phures so te kerel laça. Las la o phuro, thovdas la p-i sinia, anθ-jekh ćaro, te beśel kothe. Kana le phure telarden kheresθar, i źamba inklas anθar-o ćaro aj kerdas pes anθ-jekh ćhaj te kerel buti зi kana aven e phure khere, aj te thovel pes palpale anθ-o ćaro, te na dikhel la khonik vaj te phabarel laqe morci, ke atunć merel. I ćhaj kerdas but buti: das e khajnanqe, e balenqe thaj grastenqe te xan, sulavdas i bar, kerdas xamos, palal ćhudas pes palpale anθ-o ćaro, p-i sinia. Tha' kana avile khere o phuro i phuraça, aćhile opralazbajle pućhindor pen: "Sanki kon kerdas kadi buti anθ-i bar? Sanki kerdas la i źamba?" O dujto dĕs, le phure kerde pen so зan pale anθ-i diz, ta von garavden pen anθ-i bar te dikhen so kerela i źamba. I źamba das pes trin var opral-o śero thaj kerdas la ćhaj. Das pes tele aj inklas avri anθ-i bar te kerel buti. Kana o phuro aj i phuri dikhlen, dine penqe duma le duj зene sar te keren ta te thabaren laqi morci te keren la te beśel ćhaj aj te na maj kerel pes źamba. Gele ćoral anθre, line laqi morci opral-i sinia, anθar-o ćaro, aj ćhude la anθ-i jag. Atunć i źamba das laqe mus, avili anθre thaj phedas lenqe so ći trebul te ćhudel laqe morci anθ-i jag vaś ke akana merela anθ-e biś thaj śtar ćasura. O phuro aj i phuri astarde te roven opral laθe, kaj nana źanglas so voj merela, pakilen so aćhel ćhaj savaxt. Thaj kadja, i ćhaj maj źivdas biś thaj śtar ćasura aj muli mekhindoj le phures ćore thaj źalisarindoj pesqe fakto.

BROASCA

A fost odata un mos si o baba, care nu aveau nici un copil. Intr-o zi baba il trimite pe mos sa gaseasca un copil pentru a le mangaia batranetea. Mosul pleca in padure sa aduca lemne si sa gaseasca un copil. A gasit o broasca. A luat broasca, a pus-o in buzunar si a adus-o acasa la baba. Cand a vazut baba ca mosul a adus acasa o broasca s-a suparat spunandu-i ca n-are ce face cu ea. A luat mosul broasca a pus-o pe masa, intr-un castron, sa stea acolo. Cand au plecat de acasa, mosul si baba, broasca a iesit din castron si s-a prefacut in fata, ca sa faca treaba pana vin batranii acasa, dupa care sa se aseze iar inapoi, sa nu o vada ei, pentru ca nimeni nu trebuia sa-i arda pielea, ca atunci murea. Fata a facut multa treaba: a dat gainilor, porcilor si cailor sa manance, a maturat curtea, a facut mancare, apoi s-a asezat iarasi in castron, pe masa. Iar cand au venit acasa, mosul si cu baba, si au gasit treaba facuta, au ramas mirati intrebandu-se: "Oare cine a facut aceste treburi in curte? Oare le-a facut broasca?" A doua zi s-au facut ca pleaca iarasi in oras, dar ei s-au ascuns in curte sa vada ce face broasca. Broasca s-a dat de trei ori peste cap si a devenit fata. A coborat si a iesit afara in curte sa faca treaba. Cand mosul si baba au vazut, s-au vorbit amandoi cum sa faca sa-i arda pielea, ca sa ramana fata asa si sa nu mai devina broasca Au mers pe furis inauntru, i-au luat pielea de pe masa, din castron, si au aruncat-o in foc. Atunci broastei i-a mirosit si a venit inauntru si le-a spus ca nu trebuia sa-i arunce pielea in foc pentu ca acum va muri in douazeci si patru de ceasuri. Mosul si baba au inceput sa planga pentru ca n-au stiut ca moare, ei au crezut ca va ramane fata mereu. Si astfel, fata a mai trait douazeci si patru de ore, lasandu-i pe batrani amarati si regretandu-si fapta.

O KHELIPEN E NAJENQO

Ame khelas, ame khelas,

E bare najeça khelas,

Kana o baro naj khino,

O sikavno naj avilo.

Ame khelas, ame khelas,

E sikavne najeça khelas,

Kana o sikavno naj khino,

O maśkarutno naj avilo.

Ame khelas, ame khelas,

E maśkarutne najeça khelas,

Kana o maśkarutno naj khino,

O angrustikano naj avilo.

Ame khelas, ame khelas,

E angrustikane najeça khelas,

Kana o angrustikano naj khino,

O tiknorro naj avilo.

Ame khelas, ame khelas,

E tiknorre najeça khelas,

Kana o tiknorro naj khino,

Le ćhamidina avile.

Ame khelas, ame khelas,

Le ćhamidinança khelas,

Kana le ćhamidina khine,

Le dumuka avile.

Ame khelas, ame khelas,

E dumukorrança khelas,

Kana le dumukorra khine,

E punrorre avile.

Ame khelas, ame khelas,

E punrorrença khelas,

Kana e punrorre khine,

Le xurdorre sovlarde.

JOCUL DEGETELOR

Ne jucam, ne jucam,

Noi cu degetul mare ne jucam,

Cand degetul mare a obosit,

Aratatorul a si sosit.

Ne jucam, ne jucam,

Noi cu aratatorul ne jucam,

Cand aratatorul a obosit,

Mijlociul a si sosit.

Ne jucam, ne jucam,

Noi cu mijlociul ne jucam,

Cand mijlociul a obosit,

Inelarul a si sosit.

Ne jucam, ne jucam,

Noi cu inelarul ne jucam,

Cand inelarul a obosit,

Degetul mic a si sosit.

Eseu: Fise de desenat - lumea acvatica Proiect: Evaluare semestriala - toamna - iarna - grupa pregatitoare

Ne jucam, ne jucam,

Noi cu degetul mic ne jucam,

Cand degetul mic a obosit

Palmele au si sosit.

Ne jucam, ne jucam,

Noi cu palmele ne jucam,

Cand palmele au obosit

Pumnisorii au si sosit.

Ne jucam, ne jucam,

Noi cu pumnisori ne jucam,

Cand pumnisori au obosit,

Piciorusele au si sosit.

Ne jucam, ne jucam,

Noi cu piciorusele ne jucam,

Cand piciorusele au obosit,

Copilasii au adormit.

XARNO VAKARIPEN PALAL-O RROMANO ЗIVIPEN

But berśa angle, palal so avile anθar-i India, äl rroma anθar-i Rumunia sas robura. Von kerenas buti le raśajenqe, le bare rajenqe thaj le barvale manuśenqe. Lenqe xulaja ingerenas le rromen anθ-i diz thaj bikinenas len othe.

Palal so sas mekhle slobodo, äl rroma gele anθ-äl forura thaj gava thaj kerenas but buti t-aśti зivel. Al sastrara kerenas sastrutne buta, äl kϊkavara kerenas kϊkava, aver sas rupunara thaj kerenas rupune angrusta, äl rićhinara khelavenas le rićhinen anθ-äl gava, aver bikinenas luluda: avdives on bućhon luludara. Na trebal te bistras le baśavnen so baśavenas thaj gilabenas k-al bava. But anθar-äl rroma den duma rromanes, sar si äl rićhinara, äl kϊkavara, äl xoraxane rroma, tha' si vi aver so xaśavden i ćhib thaj den duma numa' gaзikanes, sar si äl rudara / kaśtale.

Anθar-o rromano namo inkliste bare gilavne, bare aktora, xramosarne, politikane manuśa thaj aver bare manuśa.

SCURTA POVESTIRE DESPRE VIATA RROMILOR

Cu multi ani in urma, dupa ce au venit din India, rromii din Romania au fost robi. Ei munceau domnitorilor, domnilor mari si oamenilor bogati. Boierii ii duceau in targ si ii vindeau.

Dupa ce au devenit liberi, rromii au plecat in orase si sate si munceau mult pentru a putea supravietui. Fierarii prelucrau fierul, caldararii faceau caldari, altii erau argintari si faceau inele din argint, ursarii jucau ursul prin sate, altii vindeau flori: astazi se numesc florarese. Nu trebuie sa uitam lautarii ce cantau la instrumente si din gura la nunti. Multi dintre rromi vorbesc limba rromani, precum sunt rromii ursari, caldarari, spoitori, dar sunt si altii care nu cunosc limba si vorbesc numai romana, ca de exemplu rudarii. Din neamul rrom au iesit mari cantareti, mari actori, scriitori, oameni politici si alte personalitati.

STUDIU DE OPORTUNITATE PRIVIND EXTINDEREA PROGRAMULUI GRADINITA BILINGVA

1. Contextul realizarii studiului

Scopul studiului este acela de pune in evidenta factorii care favorizeaza dezvoltarea programului privind gradinita bilingva.

Obiectivele evaluarii:

a) Analiza contextului institutional in care se dezvolta gradinita bilingva.

b) Identificarea principalilor factori care au contribuit la dezvoltarea programului.

c) Analiza de oportunitate privind extinderea programului.

In relatie cu principalele obiective au fost formulate cateva intrebari studiu.

Analiza de context local din perspectiva institutionala

Cum au evoluat relatiile la nivel local?

Ce actori au adus contributii relevante?

Care sunt tendintele actuale?

Relevanta, sustenabilitate si replicabilitate

In ce context este relevant un astfel de program?

Care sunt factorii care asigura sustenabilitatea?

In ce masura un astfel de proiect poate fi replicat si in alte localitati?  

2. Organizarea studiului si metodologie

Studiul a fost realizat de o echipa formata din personal Amare Rromentza si Sorin Cace. Au fost utilizate: analiza documentatiei in domeniu, interviuri individuale si de grup cu actori cheie din localitatile Sarulesti (Calarasi) si Brateiu (Sibiu).

3. Structura raportului

Capitolul 1 prezinta o serie de elemente referitoare la educatia bilingva.

Capitolul 2 descrie modul in care s-a dezvoltat si a evoluat gradinita de la Sarulesti.

Capitolul 3 descrie modalitatile prin care se poate extinde programul gradinita bilingva.

Capitolul 1. Cateva consideratii privind educatia bilingva

Modele de educatie bilingva

• Modelul slab sau modelul de tranzitie prin care se furnizeaza educatie limitata in prima limba si se trece apoi la educatie aproape totala in limba a doua
• Modelul puternic prin care acorda aceeasi importanta celor doua limbi

Sinteza nivelelor de evaluare, obiective si metode

Capitolul 2. Crearea gradinitei bilingve in Sarulesti

Descrierea comunei Sarulesti

Comuna Sarulesti (jud Calarasi) are o populatie de 3.200 de locuitori dispersata in 7 sate Sarulesti Gara, Sarulesti-Sat, Sandulita, Solacolu, Polcesti, Magureni, Satucu. In comuna activeaza patru organizatii non-guvernamentale: MARTHA (ajutor si ocrotire sociala a familiilor defavorizate), AMARE RROMENTZA (consultanta si asistenta pentru rromi), THAN ROMANO (asociatia rromilor caldarari, integrarea rromilor in comunitate), ALEGRIA (Asociatia de tineret pentru dezvoltare comunitara si promovarea incluziunii sociale).

Descrierea comunitatii de rromi

La nivelul comunei sunt doua neamuri de romi: ursari (care sunt fosti robi de pe mosia unui boier localnic) si caldarari (meseriasi).

Ursarii au fost toti robi pe mosia boierului Andricu (compozitor, care datorita faptului ca a compus un imn dedicat lui Stalin a reusit sa reziste ca mosier pana tarziu, prin anii '50). Ursarii au fost eliberati si li s-a dat cate o bucata de pamant in satul Sandulescu. Unii dintre ei au achizitionat pamant si au prosperat. Ei nu au un lider, se descurca individual.

Rromii caldarari sau stabilit in comuna de aproximativ 30-40 de ani. Initial au fost o satra la marginea satului, dar intre timp au achizitionat imobile in interiorul satului "80% dintre rromi caldarari au numele de familie Mihai" (beneficiar).

Nedetinand teren "prin traditie nu sunt detinatori de teren"(reprezentant ONG) si fiind nomazi "ei au simtit nevoia sa-si tezaurizeze venitul in monede sau alte obiecte de aur". O parte din aurul detinut a fost confiscat in perioada comunista si revendicat dupa 1990. Din cauza faptului ca au fost detinatori de aur, in perioada comunista "venea politia si sub pretextul unor furturi cautau aurul. Si trei zile am stat intr-o mlastina ca sa nu ma prinda politia. Eram batuti pentru a marturisi unde am ascuns aurul. Fugeam prin paduri. De-aia noi nu vroiam sa avem acte de identitate, daca nu aveam, nu existam pentru politie" (beneficiar).

Modul lor de viata este traditional "traiesc dupa regulile satrei", au mai multi bulibasi "dar importanta lor in comunitate e in cadere libera" desi el gestioneaza cu succes unele conflicte din cadrul etniei, dar caldararii educati cu propriile lor afaceri "lupii tineri nu mai sunt foarte amatori in a-l asculta pe bulibasa". Comunitatea il recunoaste pe Regele Cioaba ca autoritate. Ei au regulile lor dupa care isi rezolva anumite situatii conflictuale.

"Aurul este pastrat din tata in fiu. Vindem aurul doar la nevoie, la un necaz de inmormantare, dar numai intre noi. Apoi facem tot posibilul sa-l cumparam inapoi. Nici un tigan nu-si vinde aurul pentru mancare sau haine" (beneficiar).

Exista inca un numar de 10-15 persoane care nu au acte de identitate "ei nu isi faceau buletin pentru ca un om fara buletin nu putea suferi consecinte legale, un om fara buletin nu poate fi arestat, nu poate plati amenda" (localnic).

Din punctul de vedere al surselor de venit rromii caldarari se impart in doua mari categorii: agenti economici, patroni instariti, care colecteaza fier vechi si beneficiari ai venitului minim garantat.

Situatia in cele doua comunitati:

Sandulita: comunitatea de rromi ursari

Populatia totala rromi :180 persoane, din care:

- barbati: 59

- femei: 53

- copii: 68, din care 33 de copii rromi frecventeaza scoala iar 17 gradinita

Analfabetism in randul persoanelor adulte - 80%

-10 copii au abandonat scoala din cauza lipsurilor materiale ;

Sarulesti Gara: 475 persoane

- barbati: 130

- femei: 142

- copii: 203 din care merg la scoala 7 si 20 care frecventeaza gradinita bilingva, nu frecventeaza scoala si gradinita : 60

- populatie adulta analfabeta: 100%

Sandulita: persoane ocupate in activitati permanente - 42 navetisti la Bucuresti - toti presteaza munci necalificate.

Ideea realizari gradinitei bilingve a pornit de la dorinta de a creste participarea copiilor rromi la invatamantul prescolar. Faptul ca multi dintre copii de varsta prescolara nu frecventeaza gradinita a determinat organizatia AMARE RROMENTZA sa initieze acest proiect.

Elemente importante in sustinerea initiativei la nivel local:

sprijinul autoritatilor locale;

implicarea parintilor;

receptivitatea institutiilor din domeniul educatiei;

realizarea in localitate a altor programe menite sa imbunatateasca situatia populatiei rroma;

Capitolul 3. Factori ce pot contribui la extinderea gradinitei bilingve

Comunitatea

Comunitate traditionala in care limba rromani se vorbeste frecvent. Copiii, in cele mai multe cazuri, vorbesc limba rromani in familie. Participarea la gradinita este relativ redusa.

Pentru parinti scoala nu constituie o valoare in sine. In localitatea Brateiu din judetul Sibiu foarte putini copii merg la gradinita.

Totusi parinti accepta ideea sa trimita copiii la gradinita pentru ca in viziunea lor si scoala poate ajuta in viata.

Autoritatile locale

Implicarea autoritatilor locale este foarte importanta deoarece contribuie la infrastructura educationala. Punerea la dispozitie a unui spatiu este esentiala pentru desfasurarea procesului de invatamant.

Inspectoratul scolar

Poate prelua din punct de vedere institutional activitatea gradinitei bilingve. Asa s-a intamplat cu gradinita din Sarulesti.

Organizatii neguvernamentale

De regula, sunt initiatoarele unor astfel de programe si furnizeaza lobby-ul necesar pentru institutionalizarea lor.

Anexa: Elemente importante pentru responsabili in domeniul educatiei si in domenii conexe

Responsabilitati:

Cum definim problema?

Ce solutii practice de rezolvare avem tinand cont de contextele diferite?

Care sunt exemplele din alte tari?

Analiza contextului:

Stereotipuri legate de limba in scoala si societate

Situatia actuala in tara referitoare la gradinitele bilingve

Ce alte exemple mai sunt de gradinite de acest tip

Posibile reactii ale altor actori ( parinti, media)

Intrebari ce au nevoie de raspuns:

Conditii necesare:

Profesori instruiti

Materiale educationale, resurse pedagogice

Timp

Acceptare politica