Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica




Didactica


Qdidactic » didactica & scoala » didactica
Metode active si interactive utilizate in procesul instructiv – educativ



Metode active si interactive utilizate in procesul instructiv – educativ





-REFERAT-



GRADINITA P.P. Nr.4 – DEVA

GRUPA: MIJLOCIE




CUPRINS



Introducere


Termenul de metoda


Taxonomia metodelor de invatamant


-clasificarea dupa C.Cucos


-clasificarea dupa M.Bocos


-clasificarea dupa L.Hanches


Aplicarea metodelor active si interactive in cadrul

unei activitati de cunoastere a mediului desfasurata



cu copiii grupei mijlocii


Concluzii




BIBLIOGRAFIE






1. C. Cucos – “Pedagogie” 1998


2. M. Bocos – “Instruire interactiva” 2002


3. L. Hanches – “Instruirea diferentiata. Aspecte moderne in elaborarea strategiilor didactice” 2003 (la sfarsit)


M.E.C. – “Programul activitatilor instructiv – educative in gradinita de copii” Bucuresti 2000




Motto: “ Mai mult decat a preda, tehnica didactica inseamna a invata pentru sine si a facilita invatarea altora.”

Bernat S( 2003 p.15-19)


INTRODUCERE


Anii ’90 au adus cu sine, prin intermediul Reformei invatamantului, o reconsiderare a sistemului de invatamant romanesc, si implicit, noi perspective in ceea ce priveste rolurile si relatiile existente intre actorii campului educational.

Asistam in prezent la trecerea de la paradigma traditionala – pedagogia traditionala – pedagogia ascultarii – in care predomina discursul magistral si strategiile expozitive, la paradigma moderna, in care discursul magistral este inlocuit de proiectarea unor experiente de invatare, cracterizate de flexibilitate, dinamism, creativitate, accesibilitate si adaptabilitate la nevoile si interesele elevului ( V.Chis, 2002, p.9-37).

Asadar, actualmente are loc o trecere de la pedagogia ascultarii la pedagogia activa si interactiva.

Consideram ca redefinirea rolurilor cadrelor didactice trebuie sa porneasca de la “cei patru piloni ai educatiei” ce pot constitui principii in proiectarea, organizarea si demersului didactic. Deci are loc o deplasare a accentului de pe “CE-ul” cunoasterii, pe “DE CE-ul” si “ CUM-ul” cunoasterii, altfel spus, o trecere de la invatamantul traditional la cel formativ.

M.Bocos ( 2002, p.72-78 ) , atrage atentia asupra necesitatii unor “ practici de predare interactive ” si deplasate spre un rol mai mult factitiv decat activ: im general, profesorul actioneaza si intervine la cererea elevilor, in scopul de a facilita invatarea, de a-i implica in activitate si de a-i determina sa invete si sa devina activi, autori si actori ai propriilor cunoasteri declarative, procedurale si strategice.

Cadrul didactic “ provoaca ” invatarea, facilitand insusirea unor tehnici de munca intelectuala, elevul devenind co-participant activ al propriei formari.

O astfel de predare este activizata, presupunand “nu doar realizarea de activitati, actiuni si interactiuni in cadrul secventelor didactice, ci si activitati in amonte, prin mecanismul de feed-forward si prin proiectarea didactica si activitati in areal, prin mecanismul feed-back, prin reglarea , ameliorarea si chiar inovarea instruirii ” ( M. Bocos , 2002, p.75 ).

Daca, pana nu demult rolurile cadrelor didactice se rezuma in mare masura la cel de transmitator si evaluator, astazi vorbim de o multitudine de roluri , toate venind in sprijinul ideii “ a invata sa inveti”.

Cadrul didactic nu mai este “ depozitar ” de informatii , ci mediator intre copil si diversele surse de informatii.



TERMENUL DE METODA



Deriva etimologic din doua cuvinte grecesti, ( odos = cale ; metha = spre, catre ) si are intelesul de drum ( catre ), cale ( spre ). In didactica, metoda se refera la calea care e urmata, drumul ce duce la atingerea obiectivelor educationale.

Metodele de instruire se aseamana cu metodele de cercetare, in sensul ca ambele sunt cai care duc la conturarea unor fapte, legalitati, descrieri, interpretari cat mai aproape de realitate.

Ion Cerghit considera ca metoda “ este o cale eficienta de organizare si conducere a invatarii , un mod comun de a proceda care reuneste intr-un tot familiar eforturile profesorilor si ale elevilor sai.”

Metodele de invatamant sunt selectate de institutor in functie de finalitatile educationale , particularitatile individuale si de varsta ale elevilor, continutul procesului de predare – invatare, natura mijloacelor de invatamant, specificitatea grupului scolar si bineinteles, competenta si experienta lor didactica. Datorita caracterului lor polifunctionar, ele pot realiza mai multe obiective instructionale simultan sau succesiv, insotind actiunea instructiva, dar niciodata identificandu-se cu ea.

In didactica moderna, calitatea pedagogica a unei metode didactice /de invatamant , presupune transformarea acesteia dintr-o cale de cunostere propusa de cadrul didactic, intr-o cale de invatare , parcursa de cel care se instruieste ( prin instruire formala si nonformala ), cu deschideri spre educatia permanenta.

Metoda reprezinta un anumit mod de a proceda, care tinde sa plaseze elevul intr-o situatie de invatare, mai mult sau mai putin dirijata, mergandu-se pana la una similara aceleia de cercetare stiintifica, de urmarire si descoperire a adevarului si de raportare a lui la aspectele practice ale vietii.


Metodologia didactica moderna, presupune folosirea mai multor metode si procedee, inbinate in moduri diferite: proiecte de cercetare si descoperire, expunerea sistematica si continua, modelarea, lectura dirijata, problematizarea, munca in grup, dezbaterea, simularea, studiul individual,etc.






TAXONOMIA METODELOR DE INVATAMANT



Clasificarea metodelor didactice reprezinta inca o problema controversata care alimenteaza noi discutii si experimentari.

Atat in legatura cu stabilirea criteriilor clasificarii cat si in raport cu apartenenta metodelor la anumite clase, problematica taxonomiei ramane inca deschisa.




1. Clasificarea metodelor dupa C.Cucos, Pedagogie 1998 :


Din punct de vedere istoric:


metode traditionale, clasice - expunerea

- conversatia

- exercitiul,etc.

metode moderne, de data recenta : - algoritmizarea

- problematizarea

- brainstorming-ul

- instruirea programata,etc.




In literatura de specialitate se opereaza cu diverse criterii de clasificare a metodelor de invatamant.


V.Chis, 2001, face o analiza diacronica a evolutiei metodelor didactice si stabileste trei momente principale in evolutia lor, fiecare etapa imprimand caracteristici specifice metodelor didactice.


Caracteristici ale metodelor traditionale:

Exemplu( povestirea,expunerea, explicatia,etc)

  • pasive, verbale
  • permit transmiterea unor cunostiinte “gata facute”
  • elevul este simplu receptor de informatii
  • mecanismul predilect al invatarii este memorarea
  • in centrul procesului instructiv-educativ se afla educatoarea

Caracteristici ale metodelor moderne:

Exemplu ( problematizarea, studiul de caz, modelarea,etc.)

  • activ-participative –au capacitatea de a mobiliza energiile elevului in directia concentrarii atentiei, a interesului si curiozitatii pentru activitate)
  • cunostiintele sunt redescoperite, elaborate
  • elevul dobandeste cunostiinte prin efort propriu
  • invatarea angajeaza operatiile gandirii si rezolvarii de probleme.

Caracteristici ale metodelor interactive:

Exemplu ( sistemele metodologice integrate )

  • integreaza in sistemele didactice variate, metode verbale, iconice, active
  • stimuleaza participarea activa ( personala ) si interactiunea cu colegii si educatoarea
  • invatarea presupune documentare, evaluare, schimb de opinii, rezolvari de probleme.




2. Taxonomia metodelor didactice specifice instruirii interactive ( dupa M.Bocos, 2002, instruire interactiva )


A. Metode de dezvoltare a spiritului activ


A1. Reflectia personala:


Reflectia     

individuala                       

colectiva                                

Reflexia

eursitica

critica

bazata pe experimentare mintala

Reflexia

spontana/ocazionala

sistematica/ metodica


Reflexia

dirijata din interior

autodirijata


A2. Metode de activitate independenta:


o       studiul independent cu carti

o       observarea sistematica si independenta

o       invatarea cu ajutorul fiselor de lucru

o       efectuarea de lucrari practice si lucrari experimentale



A3.Conversatia:

o       introductiva

o       de dobandire si descoperire

o       de recapitulare si sistematizare

o       de fixare si consolidare

o       finala

A4. Invatarea prin cooperare

A5. Invatarea prin problematizare

A6. Invatarea prin descoperire

-descoperirea poate fi:

introductiva,

deductiva,

transductiva,

analogica

A7. Invatarea cu ajutorul modelelor:

- modelele pot fi:

materiale

ideale

obiective

figurative

semiholice

explicative

predicative



A8. Invatarea bazata pe experiment:


Experimente:

cu caracter de descoperire

demonstrativ/ilustrativ

destinat formarii abilitatilor practice

aplicativ




Experimente :

individuale

frontale

efectuate pe grupe

combinate


Experimente:

reproductive

productiv-creative

de cercetare


Experimente:

pentru dezvoltarea unor deprinderi intelectuale

destinate stimularii interesului fata de noile achizitii

destinate aprofundarii , fixarii, evaluarii


Experimente:

directe, efectuate in plan material

mentale


A9. Invatarea prin intermediul lucrarilor experimentale si lucrarilor practice:


Lucrari experimentale si practice:

frontale

individuale

de grup

Lucrari experimentale si practice:

bazate pe crearea de produse intelectuale

bazate pe scriere


A10. Invatarea bazata pe studii de caz:


A11. Invatarea bazata pe jocuri didactice:


Jocuri didactice:

de sensibilitate

de pregatire ptr.intelegerea unor noi notiuni


Jocuri didactice:

bazate pe modele naturale

bazate pe completare de rebusuri


Jocuri didactice:



colective

in perechi

pe echipe


A12. Invatarea bazata pe joc de rol:


Jocuri de rol:

structurale

de modelare a structurilor organizatorice din institutii

de decizie

de competitie

de previziune

strategice

de negociere in relatii umane

de-a educatoarea si copiii,etc.


A13.Invatarea cu ajutorul calculatorului si multimedia.






B.Metode si tehnici de dezvoltare a spiritului critic:

metoda “Cubului”

tehnica “Cuvintelului”

tehnica “ Stiu / Vreau sa stiu / Am invatat”

metoda predarii reciproce

metoda “ Mozaicului Jigsaw ”

tehnica “ Ciorchinelui ”

tehnica “turul Galeriei ”

metoda “ Sineling ”

metoda “ Jurnalului cu dubla intrare ”


C.Metoda de dezvoltare a spiritului creativ:


    • Brainstorming / Asaltul de idei
    • Brainstorming cu scimb de roluri
    • Metoda Frisco
    • Metoda Brainwriting
    • Sinectica / Metoda Gordon


3.Taxonomia metodelor de invatamant: “Instruirea diferentiata. Aspecte moderne in elaborarea strategiilor didactice”, Letitia Hanches, Editura Eurostampa, Timisoara 2003.

Clasificarea metodelor de instruire dupa criteriul sursei cunoasterii , care poate fi:

x experienta social istorica a umanitatii

xx experienta dedusa din contactul direct cu realitatea

xxx experienta bazata pe actiunea practica,

pune in evidente existente a trei mari categorii de metode:


A. Metode de comunicare: acestea utilizand un registru foarte convingator , se pot distribui , luand drept subcriteriu suportul purtator de informatie ( care poate sa fie imaginea si sunetul-limbajul oral-vizual si limbajul interior ), in urmatoarele tipuri de metode:


Metode de comunicare orala: subclasificate in:


  • metode expozitive, din care fac parte: povestirea, descrierea, explicatia, demonstratia teoretica, prelegerea scolara, prelegerea universitara ( cursul magistral ), conferinta, expunerea cu oponent, prelegerea – discutie, conferinta-dezbatere, informarea, micro-simpozionul, instructajul,etc.
  • metode interogative ( conversative, dialogate ), precum: conversatia euristica , discutiile in grup, dezbaterea, discutia - dialog, consultatia in grup, preseminarul, seminarul , dezbaterea de tip masa rotunda, dezbaterea “Philips-66”, brainstorming-ul( asaltul de idei )
  • metoda problematizarii - de instruire prin rezolvari de situatii – problema.

Metode de comunicare scrisa sau livresti: ( bazate pe lectura textului scris sau tiparit ), din care : munca utilizand manualul sau cartea, analiza ( investigatia ) de text, documentarea, etc.


Metode de comunicare oral-vizuala: - instruirea prin filme, instruirea cu ajutorul transmisiilor televizate, instruirea prin tehnicile video, instruirea bazata pe inregistrari sonore, etc.



Metode de comunicare interioara: reflectia personala ( meditatia profunda)   si experimentul mintal.




B. Metode de explorare a realitatii:


Metode de explorare directa a realitatii : observatia sistematica, experimental, cercetarea documentelor si relicvelor istorice, efectuarea de anchete, studiul de caz, studiile comparative, elaborarea de monografii, explorarea prin coparticipare la evenimentele vietii cotidiene, etc.


Metode de explorare indirecta a realitatii: din care fac parte metodele demonstrative si metoda modelarii.



C. Metode bazate pe actiune:


Metode de actiune reala: metoda exercitiului sau a exersarii, lucrarile practice, lucrarile de atelier, activitatile recreative, etc.


Metode de actiune simulata sau fictiva: jocurile didactice , jocurile de simulare, invatarea dramatizata, etc.


4. Prezentarea selectiva a unor metode de instruire :


A.Expunerea : consta in prezentarea orala a unei teme, intr-o organizare logica a ideilor , densa si fluenta.

Pot fi identificate:

expunerea cu oponent

expunerea – dezbatere

expunerea dialogata


B. Conversatia: este definita ca o modalitate de angajare a unui intreg sistem de interactiuni verbale profesor – elevi – profesor, interactiuni care pot contribui la clasificarea si precizarea noilor cunostiinte la aprofundarea intelegerii si integrarii acetora, la sistematizarea si verificarea lor.

Cel mai frecvent utilizata , cu cele mai mari beneficii pentru formatia elevilor, este conversatia euristica . Aceasta se prezinta ca o succesiune de intrebari, manevrate cu abilitate de profesor, in alternanta cu raspunsurile elevilor, care sunt stimulati sa intreprinda o investigatie in sfera informatiilor deja detinute.


C. Problematizarea: didactica moderna, concepe problematizarea nu doar ca metoda de invatamant, ci ca orientare didactica si ca principiu metodologic fundamental, care directioneaza atat predarea cat si invatarea.


D. Studiul de caz: in invatamant, studiul de caz reprezinta o metoda care presupune derularea activitatii didactice gratie analizarii si dezbaterii unor situatii reale, a unor “cazuri” , ca premise pentru formulare de concluzii, reguli, principii, legitati,etc.


E. Metode creative in grup-



E1. Metoda BRAINSTORMING-ului - este una din cele mai raspandite metode in formarea adultilor in educatie, in stimularea creativitatii , in domeniul afacerilor, al publicitatii, etc.

Etimologic , cuvantul provine din engleza, din:


“brain” = creier

+ desinenta “ ing”

“storm ” = furtuna


= “ furtuna de idei ” – efervescenta, aflux de idei, o stare de intensa activitate imaginativa, un asalt de idei.


Principiul brainstorming-ului : cantitatea genereaza calitate.

Prin folosirea acestei metode se provoaca si se solicita participarea activa a elevilor, se dezvolta capacitatea de a trai anumite situatii, de a le analiza, de a lua decizii in ceea ce priveste alegerea solutiilor optime si se exerseaza atitudinea creativa si exprimarea personalitatii.

De asemenea , utilizarea brainstorming-ului optimizeaza dezvoltarea relatiilor interpersonale – se constata ca persoanele din jur pot fi bune, valoroase, importante.


E2. CIORCHINELE: - si aceasta metoda, la fel ca brainstorming-ul, stimuleaza realizarea unor asociatii noi de idei si permite cunoasterea propriului mod de a intelege o anumita tema.


E3. SINECTICA ( METODA GORDON): Mai este denumita si metoda asociatiilor de idei, care, cu toate ca este mai pretentioasa decat alte metode de stimulare a creativitatii, aplicata in grupurile secundare eterogene , da rezultate bune. Grupul de sinectica este mai restrans decat cel al brainstorming-ului, avand o componenta de 5 pana la 7 membri condusi de un lider. Liderul conduce sedinta si emite propriile idei in momentul in care ceilalti membrii nu o fac.


E4. Metoda PHILLIPS 6-6: se aplica atunci cand o situatie trebuie analizata din mai multe puncte de vedere , cand o problema are mai multe solutii posibile. Metoda ofera posibilitatea participarii la dezbateri, la gasirea solutiilor, la alegerea celei mai potrivite strategii, a unui numar cat mai mare de persoane , cu conceptii diferite asupra modului de solutionare a unei probleme. Metoda propusa de D.J.Phillips prevede divizarea grupului mare in mai multe grupuri mici , de cate 6 persoane, care sa discute timp de 6 minute in vederea rezolvarii problemei puse in discutie.


E5. Metoda Brainwriting sau 6-3-5 : este o metoda mai simpla , bazata pe tehnicile brainstorming-ului , dar cu precizarea ca toate ideile se scriu.

“ 6-3-5” – adica, 6 persoane sa scrie 3 idei in 5 minute.

Clasa va fi impartita in grupe de 6 persoane. Fiecare grupa va propune cate trei idei in maxim 5 minute. Cadrul didactic prezinta in fata clasei toate ideile, care vor fi discutate si se va alege varianta optima.


Mai sunt si alte metode care se folosesc in procesul de predare – invatare pentru copii cu varste mai mari si in special la scolari. Acestea sunt cuprinse in categoria de metode pentru dezvoltarea gandirii critice si presupun, fie scriere, fie elaborarea unor concepte si idei inaccesibile grupei mijlocii.



APLICAREA METODELOR ACTIVE+INTERACTIVE

IN LECTIE



Am sa prezint in continuare o activitate de cunoastere a mediului, pe care am desfasurat-o la inceputul anului scolar, respectiv in luna septembrie, cu grupa mijlocie.

Cateva zile la rand, am studiat detaliat toate colturile salii de grupa in care ne desfasuram activitatea. Am observat pe rand sectoarele organizate in sala, respectiv:


o       sectorul Biblioteca

o       sectorul Coltul Casutei

o       sectorul Constructii


pe urma am observat cum sunt asezate patuturile si ce culoare au, aranjarea peretilor cu planse si lucrari ale copiilor, pozitia geamurilor, locul catedrei, al Centrului Tematic, etc.

la sfarsit, am mutat copii intr-o alta sala de grupa ca sa putem desfasura activitatea pe care mi-am propus-o in conditii optime, fara a fi tentati sa arunce priviri in jur.


1.CIORCHINELE:


Am incercat apoi, sa refacem sala noastra de grupa.

Am impartit copiii in grupe de cate 4, dupa modelul “numara de la 1 la 4”, le-am cerul sa se gandeasca la aranjarea salii si sa deseneze:

Grupa nr.1 - sectorul Biblioteca

Grupa nr.2 – sectorul Coltul Casutei

Grupa nr.3 – sectorul Constructii

Grupa nr.4 – patuturile

Grupa nr.5 – Centrul tematic si catedra educatoarei


REGULI:

copii din aceasi grupa se consulta unii cu altii pentru a desena obiective diferite;

copii din grupe diferite nu au voie sa comunice intre ei.


Dupa expirarea timpului ( 15 minute ) , fiecare copil a prezentat, pe rand, desenul, a denumit ceea ce a reprezentat in desenul sau, desen pe care l-a asezat intr-un contur care reprezinta sala de grupa. Daca s-a realizat acelasi obiectiv de mai multe ori, acele desene s-au asezat unul peste altul. A fost cazul catorva masute din sectoare.

Am expus conturul salii de grupa cu desene si i-am intrebat pe copii: “Ce lipseste din sala de grupa reprezentata de voi, fata de cea adevarata ?” Copiii au raspuns:

o     plansele de pe pereti;

o     ferestrele clasei;

o     dulapul;

o     soba.

Am realizat impreuna cu copiii obiectivele denumite de ei si le-am asezat pe conturul salii de grupa, la locul potrivit.

Aceasta tehnica poate fi realizata cu succes si la etapa de generalizare a unui capitol ( ex. Anotimpuri, animale polare domestice/salbatice, mijloace de locomotie, activitati extrascolare, etc.).




2. BRAINSTORMING:


S-a facut un exercitiu de imaginatie care a constat in amintirea copiilor despre felul in care arata sala de grupa inainte de masa de pranz.

In cadrul acestei metode am impartit copiii in doua grupe:


o       grupa nr.1 – au expus ceea ce NU LE PLACE in legatura cu imaginea salii de grupa la amiaz ;

o       grupa nr.2 – au expus ceea ce LE PLACE in legatura cu imaginea salii de grupa la amiaz. 


Am notat toate parerile:


Grupa nr.1


  • dezordine in jucarii, mai precis la sectorul “Constructii” si Sectorul “Coltul Casutei”
  • dezordine in cartile si imaginile de la Sectorul “Biblioteca”
  • scaunelele nu sunt aranjate corect la mese
  • masutele sunt nealiniate si uneori murdare
  • unii copii arunca pe jos materiale didactice si servetele igienice

Grupa nr.2


lucrari noi si frumoase realizate de copii

panoul cu cele mai frumoase lucrari

au fost evidentiati si stimulati unii dintre copii, cu buline si alte feluri de stimulente.


Dau apoi posibilitatea celor doua grupe sa se completeze reciproc, apoi ii intreb:

Ce masuri si atitudini putem lua noi, pentru a avea in permanenta sala de grupa frumoasa si aranjata?


Aprob si notez toate parerile:


  • sa faca observatii atunci cand un coleg de-al lor nu-si aranjeaza frumos scaunul la masuta
  • sa lase in ordine sectoarele dupa terminarea activitatii
  • sa faca observatie celor care arunca pe jos materialele didactice sau servetelele igienice.


REZULTATE ALE INVATARII PRIN COOPERARE FOLOSIND “JURNALUL REFLEXIV”


Copiii au inteles ca pentru buna desfasurare a actvitatilor in gradinita, trebuie sa aiba o sala de grupa frumoasa, curata si ordonata, in care toate lucrurile sa fie la locul lor.

Majoritatea copiilor si-au schimbat comportamentul in diferite imprejurari.

In Jurnalul reflexiv, am notat opinii si interactiuni ale copiilor in situatii diferite:


Vlad P. – Eu nu am sa mai arunc niciodata hartii prin sala de grupa.Intotdeauna voi folosi cosul de gunoi.


Briana. - Am sa-mi asez frumos scaunelul la masuta cand ma voi ridica.


Radu – N-am sa mai imping masuta niciodata. Fratele meu, ieri a impins de masa cand mancam si mi-a rasturnat supa. Am sa ii spun astazi ca d-na educatoare ne-a explicat ca cei cuminti, ordonati si ascultatori, vor deveni mai isteti decat ceilalti.


CONCLUZIE


In conformitate cu didactica moderna, combinarea metodelor active si interactive in cadrul unei activitati duce la o mai mare intelegere si asimilare de noi cunostiinte, la o fixare si evaluare mai profunda si ii motiveaza mai eficient pe copii sa participe la activitatea desfasurata.

Cunostiintele asimilate sunt de lunga durata si opereaza constructiv in schimbarea sau formarea de noi aptitudini comportamentale.







Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2021 - Toate drepturile rezervate -|