Scientometria - indicatori de evaluare a cercetarii stiintifice

indicatori de evaluare a cercetarii stiintifice-SCIENTOMETRIA

Scientometria este o disciplina a carui scop principal este acela de a evalua statistic pe baze stiintifice calitatea lucrarilor de cercetare stiintifica:articole,lucrari stiintifice prezentate la conferinte,simpozioane,brevete de inventie,rapoarte de cercetare aferente proiectelor de cercetare,in scopul elaborarii unei politici a stiintei corecte si alocarii eficiente a banilor pentru cercetare.

In Romania aceasta activitate de evaluare este incredintata CNCSIS,in cadrul caruia functioneaza Departamentul:Centrul National pentru Politica Stiintei si Scientometrie,care se ocupa cu evaluarea revistelor stiintifice si editurilor.Primele evaluari scientometrice ale cunoasterii stiintifice au fost realizate in SUA,in anii '70,cind s-au elaborate si primii indicatori care stau la baza elaborarii politicii stiintei si alocarii banilor publici cercetarii.

Indicatorii pot da raspunsuri la intrebari de genul:ce institutii(tara) produce cele mai citate lucrari intr-un anumit domeniu alstiintei? Unde este locul unei institutii(tara) intr-o anumita ierarhie ainstitutiilor(tarii) la nivel national,global sau regional? Unde se plaseaza un cercetator intr-un anumit domeniu la nivelul unei institutii sau la nivel national(international)?Metodologia scientometrica folosita de SUA,este adoptata si ca instrument de lucru pentru evaluarea starii statelor de catre Banca Mondiala,Fondul Monetar International, Comisia Europeana.La nivel mondial acesti indicatori(%PIBalocat stiintei la nivel national,nr.de cercetatori la mia de locuitori la nivel national,nr.brevete de inventii inregistrate la numarul de locuitori,nr. de articole publicate in periodice internationale de prestigiu, nr.citarilor stiintifice la mia de locuitori la nivel national,nr.lauriatilor premiului Nobel la nivelul national,) sunt publicati in fiecare an in Raportul Dezvoltarii Umane,unde statele sunt ierarhizate functie de o serie si de alti indicatori privind:,PIB/locuitor,accesul la sanatate,cultura,utilitati,consum alimente,medicamente/locuitor, natalitate,mortalitate,subnutritie,boli incurabile,etc.Evaluarea se face de catre experti in domeniu, peer review -adica judecata celor egali in competenta.

Actualmente, cea mai importanta baza de date scientometrica este detinuta de catre prestigioasa organizatie ISI Thomson - Institute of Scientific Information (Institutul pentru procesarea informatiei stiintifice), cu sediul in SUA, la Philadelphia. ISI indexeaza astazi circa 13.000 de reviste periodice din toate domeniile stiintei, considerate ca fiind cele mai valoroase si reprezentand fluxul principal de publicatii (mainstream journals).Se apreciazaca aceste reviste indexate comunica circa 90% din noutatile cu adevarat valoroase, careinfluenteaza direct progresul stiintific si tehnologic al societatii globale. Se estimeaza la circa150.000 numarul revistelor stiintifice care apar la nivel mondial. ISI proceseaza referintele tuturor lucrarilor oferind deci posibilitatea urmaririi propagarii informatiei stiintifice .

Un indicator scientometric important este asa-numitul index de activitate (activity index,abreviat AI). Prin definitie, AI = F1/F2, unde F1 = procentajul lucrarilor stiintifice publicate,elaborate intr-o tara si focalizate pe un anumit domeniu (D), raportat la numarul total al lucrarilor stiintifice elaborate si publicate in acea tara, iar F2 = procentajul de lucrari publicate intr-un anumit domeniu (D) la nivel mondial, raportat la numarul total al lucrarilor stiintifice publicate la nivel mondial. In aceste conditii se defineste asa-numitul indicator de specializare relativa (Relative Specialisation Index, RSI) ca fiind: RSI = (AI-1) AI+1), semnificand gradul de acoperire la nivel national a tendintei mondiale care caracterizeaza cercetarea intrun domeniu dat (D). In acest sens s-au definit 8 domenii tari ale cercetarii stiintifice, caracterizate de maturitate stiintifica si metodologica: medicina clinica, biomedicina, biologie,chimie, fizica, matematica, inginerie si respectiv stiintele pamantului si ale spatiului cosmic.

Din definirea indicatorului RSI, se observa ca acesta apartine intervalului [-1, 1). Un RSI = -1(AI=0) indica faptul ca domeniul respectiv nu este cercetat pe plan national, in timp ce un RSI1 (AI + ) indica faptul ca respectivul domeniu este cercetat extrem de activ in acea tara, practic "infinit" mai mult decat pe plan mondial. RSI>0 indica o preocupare sub nivelul mondial mediu pe un anumit domeniu, in timp ce RSI<0, una peste nivelul mondial mediu.

Desigur ca, fiecare tara, sau, mai nou, uniune statala, isi elaboreaza o strategie proprie de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI), functie de conditiile si interesele specifice. Aceste strategii pe termen lung in domeniul CDI au la baza asa-numitele exercitii de foresight.

Eseu: Fise de desenat - lumea acvatica Proiect: Evaluare semestriala - toamna - iarna - grupa pregatitoare

Termenul de foresight desemneaza o investigatie prospectiva care are in vedere o perioada mai mare de 10 ani, depasind deci orizontul mai determinist al planificarii. Printr-o asemenea cercetare, multidisciplinara in general, se analizeaza tendintele stiintifice si tehnologice,identificandu-se acele domenii care ar putea produce cele mai mari beneficii sociale si economice pentru tara respectiva. In consecinta, se creeaza posibilitatea de a se lua decizii mai eficiente pentru viitorul dezvoltarii cercetarii stiintifice In acest sens spre exemplu, Uniunea Europeana utilizand astfel de metodologii, si-a definit domeniile predilecte de cercetare, finantate prioritar prin programele cadru FP6 respectiv FP7, care asigura bugete consistente pe baza de competitie la nivel european Analog se intampla lucrurile si in SUA, unde organisme guvernamentale puternice finanteaza pe baza unor competitii extrem de dure din punct de vedere stiintific, creatia si cunoasterea (National Scientifical Foundation, NASA, DARPA - Departamentul de Cercetare Avansata al Apararii etc.)

Un alt indicator clasic, foarte utilizat, destinat masurarii impactului unei publicatii stiintifice periodice este rata medie de citare (Mean Citation Rate, MCR), masurata in [numarul de citari / numarul de lucrari publicate]. Daca, in particular, se considera numarul de lucrari publicate intr-o revista stiintifica pe o perioada de 2 ani si respectiv numarul de citari al acestora pe anul imediat urmator, MCR devine asanumitul

factor de impact al revistei respective (Impact Factor, IF). Altfel spus, IF reprezinta

numarul mediu de citari / articol, fiind utilizat si ca indicator a fertilitatii stiintifice pentru acea revista. Indicatorul IF este utilizat in masurarea fertilitatii stiintifice si, evident, difera de la caz la caz, functie de domeniile la care se refera, de calitatea globala a revistei etc. Nu permite comparari directe intre domenii,acestea avand factori de impact foarte diferiti. ISI calculeaza pentru fiecare revista un indicator IF mediu, reprezentand media aritmetica a IF-urilor pe toti anii anterior monitorizati.Un alt indicator utilizat in evaluarea revistelor este gradul relativ de calitate al revistei care se calculeaza cu formula JRK = 1-(n-1)/N,( unde  N-numarul de publicatii stiintifice ISI dintr-un anumit domeniu si n -locul pe care il ocupa respective publicatie in ierarhia celor N Un JRK=1 (n=1) semnifica o revista de top in timp ce un JRK=1/N (n=N) semnifica o revista situata la coada clasamentului. In concluzie, IF mediu si JRK sunt indicatori extrem de folositi in estimarea calitatii unei publicatii stiintifice.

In Romania - exista doar 6 publicatii

acreditate ISI). In ciuda acestor aspecte negatice exista totusi preocupari in domeniul

ierarhizarii literaturii stiintifice romanesti in vederea implementarii unui sistem national de indexare a publicatiilor. Astfel spre exemplu, Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior (CNCSIS) a dezvoltat un proiect de clasificare a revistelor stiintifice din Romania in 4 categorii dupa cum urmeaza:

Categoria A, reprezentand reviste deja incluse in baza de date ISI (sub 1% din totalul

revistelor evaluate)

Categoria B, reprezentand reviste care detin potential de a fi recunoscute pe plan

international, inclusiv de catre ISI (14% din totalul revistelor evaluate)

Categoria C, reviste de importanta internationala (25% din totalul revistelor evaluate)

Categoria D, publicatii aflate in evidenta si monitorizarea CNCSIS (41% din totalul

revistelor evaluate)

Tot CNCSIS a initiat si un proiect de recunoastere si clasificare a editurilor care publica lucrari stiintifice .