Didactica
Modalitati de evaluare si prevenire a insuccesului scolar - devianta comportamentalaIn evaluarea corecta a esecului scolar trebuie luate in considerare persistenta si amploarea cu care el se manifesta: esecul poate avea un caracter episodic limitat la o situatie conflictuala, sau din contra, poate imbraca forma unui fenomen de durata atunci cand se fundamenteaza pe un handicap social sever. Cand esecul scolar vizeaza toate aspectele vietii scolare, toate materiile de invatamant, el dobandeste un caracter generalizat si se poate manifesta prin grave lacune in cunostinte, absenteism nemotivat, aversiune fata de invatatura, dispret fata de autoritatea scolara in general, realizarea unor bufonerii sau glume de prost gust, etc. O evaluare corecta a factorilor care determina insuccesul scolar va determina si alegerea unor modalitati de prevenire a insuccesului scolar eficiente, printre care: cunoasterea copilului si adaptarea instruirii scolare la nivelul acestuia; proiectarea moderna a activitatii didactice; utilizarea unor strategii didactice activ-participative; tratarea diferentiata a elevilor prin adecvarea nivelului instruirii la posibilitatile acestora; temeinica pregatire profesionala a cadrelor didactice; sporirea rolului invatamantului prescolar considerat ca baza pentru dobandirea principalelor norme si reguli de comportare; stabilirea unor relatii stranse de parteneriat intre scoala si familie; proiectarea unor actiuni de orientare scolara si profesionala adecvate care sa se desfasoare pe tot parcursul scolaritatii, dar mai ales la sfarsituri de cicluri scolare si la trecerea in viata activa. Activitatea de inlaturare a esecului scolar este mult mai dificila decat cea de prevenire, presupunand in special elaborarea unor strategii de tratare diferentiata si individualizata a elevilor aflati in situatia de esec scolar. DEVIANTA COMPORTAMENTALA - SOLUTII EDUCATIVEDevianta comportamentala este conceputa ca rezultat al mecanismelor psihosociale sau ca expresie a unei divergente normative de catre unul sau mai multi membri ai unui grup de apartenenta, manifestata fie prin incapacitate personala sau sociala de a realiza o activitate, fie prin razvratire si refuz de participare sau de implicare intr-o situatie. Ea apare ca urmare a inadaptarii individului la un sistem de cerinte impuse de institutii, comunitati sau chiar de societate. O forma accentuata a deviantei o reprezinta delincventa. Ea presupune un grad mai mare de vinovatie si este prevazuta si sanctionata de legea penala. Devianta scolara poate fi considerata un aspect al deviantei sociale si intervine atunci cand intre obiectivele instructiv-educative fixate initial si raspunsul comportamental al elevului sunt neconcordante. Adaptarea scolara vizeaza doua aspecte: adaptarea pedagogica sau instructionala, respectiv comportamentul de raspuns al elevului la exigentele impuse de activitatea didactica si receptivitatea acestuia in insusirea informatiilor transmise; adaptarea relationala (capacitatea elevului de a stabili relatii cu profesorii si cu ceilalti elevi, la interiorizarea normelor si valorilor sociale acceptate. Inadaptarea comportamentala a unor elevi poate fi remarcata prin tulburarile de relationare ale acestora cu parintii, profesorii, colegii, prietenii, ea cuprinzand modificari comportamentale diverse: minciuna, inconsecventa comportamentala, violenta verbala, fumatul ostentativ, copiatul, bruscarea celorlalti colegi, refuzul de a saluta, diferite atitudini nonconformiste, cat si abateri mai grave de la normele morale, ce intra in domeniul legislatiei penale: furtul repetat, talharia, vagabondajul, spargerea unor locuinte, prostitutia, consumul de alcool sau de droguri, etc.
START I. Cutremure de pamant. Calamitatile naturale si catastrofele de mari proportii, sunt fenomene ale naturii sau accidente( defectiuni) de ordin tehnic care se declanseaza brusc, uneori fara avertisment si imposibil de detectat in timp, cu urmari grave si uneori dezastruoase asupra oamenilor, animalelor si bunurilor materiale. Calamitatile naturale sunt acele fenomene dezastruoase de origine geofizica, geologica sau meteorologica ce se produc, in marea lor majoritate, prin surprindere, ca manifestari naturale. Din categoria acestora fac parte Cutremurele de pamant. Alunecarile de pamant. Inundatiile. Inzapezirile. Avalansele. Eruptiile vulcanice. Cicloanele si uraganele. Tornadele. Descarcarile electrice. Caderile de meteoriti. Seceta. Catastrofele sunt evenimente tragice, de mari proportii, provocate indeosebi de anumite defectiuni sau accidente cu caracter tehnic. a) Cauze ale producerii cutremurelor de pamant : cele 12 placi pe care se afla dispuse continentele si oceanele, au o usoara miscare laterala, datorita plutirii lor pe stratul de magma. Miscarea este constanta si este provocata de forte interne; in locurile de intalnire se produce o frecare a placilor(care sunt blocate temporar), iar cand fractura rocilor elibereaza placile, permitandu-le sa-si reia miscarea, se produce acea uriasa energie care sta la baza cutremurelor; producerea cutremurelor in cadrul aceleiasi placi, in locurile unde structura ei a fost slabita in timpul unei perioade mai vechi; atunci cand esantioanele de roca, supuse unor forte de frecare, se afla pe punctul de a ceda si isi maresc volumul datorita numarului mare de rupturi anterioare. Gradul de intensitate seismica este stabilit pe baza scarii MSK-76. Numarul victimelor in randul populatiei este conditionat de : ora producerii seismului; densitatea populatiei; gradul de rezistenta al constructiei( coeficientul antiseismic) densitatea constructiilor conditiile meteorologice. Replicile sunt cutremure mai mici, care au loc in momentul in care placile tectonice se re-asaza intr-o noua pozitie. Replicile pot avea loc din cand in cand, dupa socul initial. Odata cu trecerea timpului, ele sunt tot mai slabe. b) Tipuri de cutremure
|