Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica




Fizica


Qdidactic » didactica & scoala » fizica
Biodieselul - combustibilul viitorului - cultura algelor marine



Biodieselul - combustibilul viitorului - cultura algelor marine




Inca din anul 1900 Rudolf Diesel a folosit drept combustibil pentru alimentarea motorului cu aprindere prin compresie uleiul de alune, cu bune rezultate.


Desi aceasta alternativa ar fi contribuit la dezvoltarea agriculturii in multe tari, proiectul a fost abandonat.


Criza petroliera de la inceputul anilor 1970 a readus in discutie problema folosirii combustibililor alternativi, pe baza de uleiuri vegetale.


Dupa anul 1990 producerea biodieselului se realizeaza la scara industriala, in tari ca Germania, Franta, S U A, Suedia, Japonia, China etc.



Biodieselul se fabrica prin esterificarea grasimilor de tip uleiuri vegetale, (arahide, in, ricin, soia, floarea soarelui, rapita, palmier etc), a uleiurilor uzate din marile restaurante, bucatarii etc, cel mai frecvent, si a celor de origine animala, mai rar, cu alcooli (metanol) in cataliza bazica sau acida; procedeele in cataliza bazica (hidroxid de potasiu) sunt cele mai des intalnite, datorita unor avantaje certe fata de cele desfasurate in cataliza acida, cum sunt:


procesul se desfasoara in conditii de temperatura si presiune scazute;

se asigura conversii ridicate;



simplitatea procesului



Cultura algelor marine, cu o dezvoltare cantitativa spectaculoasa intr-un timp scurt, in mediu propice, poate constitui o modalitate de asigurare a biomasei necesare furnizarii de materii prime pentru procesele de fabricare a biodieselului in conditii economice avantajoase, mai males in conditiile actuale si cele de viitor apropiat, in care pretul petrolului este mare si se prognozeaza a atinge valori ridicate.


Biodieselul este un produs oxigenat, cu circa 11 % masa oxigen, lipsit de sulf, aromatice policiclice, netoxic, biodegradabil in sol si in apa.

Prezinta o buna lubricitate, superioara motorinei, ceea ce asigura o viata mai lunga motorului.


Tabelul 1 Caracteristicile biodieselului

Caracteristica

Valoarea

Densitatea la 15 oC


Distilarea, oC


Initial


10 % volum distilat


50 % volum distilat


90 % volum distilat


Final


Viscozitatea la 40 oC, mm2/s


Cifra cetanica


Continutul de carbon, % masa


Continutul de hidrogen, % masa


Continutul de apa si sedimente, % masa


Continutul de cenusa sulfat, % masa


Caldura de ardere superioara, MJ/kg


Caldura de ardere inferioara, MJ/kg


Temperatura de tulburare, oC


Indicele de aciditate, mg KOH/g



Este un produs stabil si nu da reactii de polimerizare in masa de lichid, lipsit practic de toxicitate.


Pentru a evita situatii dificile in conditii de temperatura joasa se recomanda folosirea biodieselului in amestec cu petrodieselul (motorina), cel mai frecvent fiind folosit, cu bune rezultate, amestecul format din 20 % biodiesel si 80 % motorina, cunoscut sub denumirea B-20.


Biodieselul are un nivel scazut al emisiilor: cu 80 % mai putin dioxid de carbon, cu circa 100 % mai putin SOx, cu circa 90 % hidrocarburi nearse si cu 75-90 % mai putine hidrocarburi aromatice, monocilice si policiclice (PAH-urile cancerigene).




Folosirea biodieselului este reglementata la nivelul Comunitatii Europene de Directiva EN ISO 14 214 2003, iar in diverse alte tari de reglementari nationale.


Tabelul 2 Norme de calitate pentru biodiesel

conform Standardului E N 14 214



Proprietatea

Unitatea de masura

Limite

minima

maxima

Continutul de ester

% (m/m)



Densitatea la 15 oC

kg/m3



Viscozitatea la 40 oC

mm2/s



Temperatura de inflamabilitate

oC



Continutul de sulf

mg/kg



Reziduu carbonos

% (m/m)



Cifra cetanica




Continutul de apa

mg/kg



Coroziunea pe lama de Cu




Stabilittaea la oxidare, la 110 oC

ore



Continutul de metilester

% (m/m)



Continutul de polinesaturate (> 4 = legaturi)




% (m/m)




Continutul de metanol

% (m/m)



Continutul de monogliceride

% (m/m)



Continutul de digliceride

% (m/m)



Continutul de trigliceride

% (m/m)



Continutul de glicerol total

% (m/m)



Continutul de metale alcaline

mg/kg



Continutul de fosfor

mg/kg






Dezavantajele principale ale folosirii uleiurilor vegetale pentru fabricarea biodieselului sunt:

confera viscozitate mare, de circa 10 ori mai mare decat in cazul petrodieselului;

pierderea de putere a motorului;

emisiile ridicate de NOx;

stabilitate scazuta la oxidare;

depuneri ridicate de sedimente.








Tabelul 3 Comparatie intre caracteristicile combustibililor Biodiesel si Petrodiesel

Proprietatea

Petrodiesel (Motorina)7

Biodiesel

Compozitie

Hidrocarburi C10 C20

Esteri acizi grasi C12 C22

Viscozitatea la 40 oC, mm2/s



Densitatea la 15 oC



Continutul de carbon, % masa



Continutul de hidrogen, % masa



Continutul de oxigen (diferenta)



Continutul de sulf, % masa

max 0,05


Limitele de distilare, oC



Temperatura de inflamabilitate, oC



Cifra cetanica



Temperatura de congelare, oC





Utilizarile biodieselului


ca atare

in amestec cu petrodieselul

cel mai frecvent se foloseste combustibilul B-20, format din 20 % ester si 80 % petrodiesel.


Avantajele folosirii combustibilului B 20


reduce impactul costului ridicat al biodieselului pur;

emisii reduse de particule solide, hidrocarburi, oxizi de carbon

acest combustibil poate fi folosit in motoarele cu aprindere prin compresie carora li se fac mici modificari, neesentiale, sau nu necesita asemenea operatii;

este practic lipsit de toxicitate

are o viteza de biodegradare ridicata

este stabil termic.


In statele membre ale Comunitatii Europene productia de biodiesel a crescut de la 380 000 tone in 1998 la circa 1,1 milioane tone in 2002.


Reducerea disponibilitatilor de petrol brut si constrangerile legate de protectia mediului ambiant creeaza perspective favorabile dezvoltarii fabricatiei de biodisesel.


Cea mai promitatoare sursa de energie altenativa este considerata biomasa, pentru care se estimeaza ca in anul 2050 va o produce o cantitate de energie de 4400 MTOE, dintr-un necesar total de 15000 MTOE.


Bibliografie


  1. Gomez, G.M., si colab Winterisation of waste cooking oil methyl ester to improve cold temperature fuel properties, Fuel, 81, 2002, p.33-39
  2. Hartmann, J.C.M., - Hydrocarbon Processing, 83, 3, 2004, p. 71-75
  3. Ogier, J.C. si colab. Oil and Gas Science and Technology Rev IFP, 54, 1, 1999, p. 67-94
  4. Courtz, P. si colab. - Oil and Gas Science and Technology Rev IFP, 56, 5, 2001, p. 515-520
  5. Prince, R.C. si colab. - Oil and Gas Science and Technology Rev IFP, 58, 4, 2003






Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2021 - Toate drepturile rezervate -|

Fizica




Esee pe aceeasi tema


Determinarea constantei elastice a unui resort
Deformarea plastica prin fluaj
Oscilatorul mecanic - fenomene periodice si oscilatii mecanice
Cuprul si aliajele sale - alamele, bronzurile, aluminiul staniu si plumb
Cinemtica - miscarea circulara uniforma
Filtre trece sus (FTS)
Studiul circuitului simplu - determinarea experimentala a legii lui Ohm- lucrare de laborator
Componente si circuite pasive - formule
Legea conductiei
Generatorul Van de Graaff - generatorul Marx - sarcina electrica



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.