Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica

Alpinism


Qdidactic » didactica & scoala » geografie » alpinism
Muntii paringului - cheile oltetului - peretele plesei (stinga) - trasee alpine



Muntii paringului - cheile oltetului - peretele plesei (stinga) - trasee alpine



Riul Oltet separa Muntii Paringului, aflati la vest, de Muntii Capatinii, la est. Daca cele doua masive sint de natura cristalina, cheile, aflate la circa 15 km (in linie aeriana) la sud de creasta principala, sint taiate in calcar. La iesirea din chei, catre sud, sint amplasate comuna si manastirea Polovragi.

Pentru alpinism putem aborda in special Peretele Plesei (malul drept), care are o diferenta de nivel de 300 m, din care fata verticala este lunga de 250 m, cu o inaltime de 150 200 m. Punctul culminant este Plesa (995 m). Pe malul sting, peretele Piatra Polovragi (1008 m), cu binecunoscuta Pestera Polovragi, nu a fost parcurs pina acum decit pe un singur traseu, de gradul 3 A.

Zona a fost ,,descoperita' si pusa in valoare de Dan Vasilescu si Andrei Gata, care sint si autorii celor mai multe trasee, in general de gradul V. Traseele sint caracterizate de pasaje surplombante si treceri directe de tavane, iar in final sfirsesc in padure; pasajele artificiale alterneaza cu altele libere; roca din calcar compacta, sanatoasa, alterneaza cu roca friabila, patrunsa de iarba.

Peretii sint bine pitonati - circa 500 pitoane au fost folosite, cu regrupari bine amenajate. Accesul la Cheile Oltetului se face prin Comuna Polovragi (600 m), de pe Drumul National 67, din care o ramificatie duce pina la manastirea Polovragi. De acolo, pe Valea Oltetului continua o sosea forestiera care trece prin Cheile Oltetului, traversind creasta principala in curmatura Oltetului, pentru a ajunge in Valea Latoritei si Valea Lotrului.

O poteca accidentata si expusa traverseaza la inaltime malul drept, pe la baza peretelui Vertical, unde se afla Grota Alpinistilor, loc de bivuac.


Trasee :

1. Diedrul cu Macesi (Grad de dificultate 3 B, 5 lungimi de coarda, D. Bujenita, 1979);

2. Surplomba Rindunelelor (Grad de dificultate 4 B, 8 lungimi de coarda, A. Gata, 1980);



3. Pintenul Oltetului (Grad de dificultate 5 A, 9 lungimi de coarda, D. Vasilescu, 1979);

4. A. XXXV-a aniversare (Grad de dificultate 5 B, 8 lungimi de coarda, D. Vasilescu, 1979);

5. Olimpiada '80 (Grad de dificultate 5 B, 8 lungimi de coarda, D. Vasilescu, 1980);

6. Pestera Ursilor (Grad de dificultate 5 A, 8 lungimi de coarda, D. Vasilescu, 1977);

7. Doi Brazi (Grad de dificultate 4 B, 8 lungimi de coarda, M. Voinescu, 1979);

8. Traseul Universiada '81 (Grad de dificultate 5 A, 6 lungimi de coarda, A. Gata, D. Vasilescu, 1981).

Schita prezinta partea stinga a Pereteiui Plesei cu traseele :

- Diedru cu Macesi;

- Surplomba Rindunelelor;

- Pintenul Oltetului.

Acesta din urma este cel mai lung si mai frumos traseu din zona, comparabil cu Fisura Mare din Bucegi.

Pentru acces se pleaca de la manastirea Polovragi catre vest, traversindu-se riul Oltet pe o punte. De acolo 200 m in amonte pe malul riului se urca abrupt pe o poteca spre baza peretelui.

1. Diedru cu Macesi (Grad de dificultate 3, B, 5 lungimi de coarda, timp necesar, 2 ore).

Primul traseu intilnit este Diedru cu Macesi care urca peretele de-a lungul a 5 lungimi de coarda.

2. Surplomba Rindunelelor (Grad de dificultate 4 B. 8 lungimi de coarda, timp necesar, 3-4 ore).


Traseul este al doilea din Peretele Plesei, venind de la manastirea Polovragi. Intrarea in traseu se afla in apropierea bivuacului (Grota Alpinistilor) si este marcata. Cele 8 lungimi de coarda se parcurg astfel :

Horn surplombat, ascendent droapta pe sub o bolta, traversare dificila dreapta (gradul VI) fara posibilitati de a bate pitoane suplimentare, vertical in sus (gradul VI; 40 m; 23 pitoane).

Oblic dreapta, tavan (gradul VI); fara posibilitati de a bate pitoane suplimentare, fata surplombata, fata inclinata (VI-; 40 m; 25 pitoane).

Sus si traversare stinga, pe sub tavan oblic dreapta, apoi pe birna oblic dreapta (gradul VI +; 35 m; 6 pitoane).

Diedru in cataratura libera (gradul V -; 40 m, 7 pitoane).

In continuare pe diedru in sus, dreapta pe o muchie, stinga si peste o surplomba, scoc, regrupare la doi copaci (gradul VI 4-; 40 m; 7 pitoane).

In sus pe scoc (gradul III-40 m; fara pitoane).

Ultimele doua lungimi; in sus pe scoc (II; 80 m; fara pitoane).

3. Pintenul Oltetului (Grad de dificultate 5 A, 9 lungimi de coarda, 3 ore) are la baza o zona de grohotis si o mica grota.

Cele 9 lungimi de coarda se desfasoara astfel :

Fisura clara in stinga Pintenului, pe 20 m, apoi traversare stinga 15 m si pe un horn in sus, cu trecerea unet surplombe (IV+; 35 m; 18 pitoane).

In sus pe fisura verticala si surplornbata. Regrupare in strunga, linga Virful Pintenului (V-; 40 m; 21 pitoane).

Oblic spre dreapta 15 m, traversare spre dreapta 3 m, in sus 8 m, apoi pe o creasta. Regrupare pe o brina (IV+; 25 m; 14 pitoane).

Oblic dreapta pe o brina. Regrupare la ultimul copac. (II+; 20 m; 2 pitoane).

Vertical in sus 10 m, traversare spre dreapta 2 m, surplomba 10 m, oblic spre dreapta (iarba) 12 m. Regrupare pe o brina (V+; 40 m; 20 pitoane).

Traversare spre dreapta 10 m, apoi oblic spre dreapta. Regrupare pe o brina (IV+; 25 m; 14 pitoane).

Perete vertical, se trec doua surplornbe, iar in final 8 m de perete surplombat. Regrupare pe o brina (V-; 40 m; 28 pitoane).

Ultimele doua lungimi de coarda - dificultatile scad. Dupa 20 m se ajunge la un grup de copaci.

Ultimele zone dificile se ocolesc prin dreapta (II -; 80 m). Coborirea se face urmarind poteca spre stinga (sud), revenind in cheile Oltetului.




Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright