BAZINUL ENDOREIC PADIS - CETATILE
PONORULUI
Multe
din superlativele carstului din Muntii Apuseni sunt concentrate in inima
Bihorului, pe o arie de numai 36 km2, in ceea ce
alcatuieste bazinul inchis Padis - Cetatile Ponorului.
Notiunea de bazin inchis este corecta numai din punct de vedere
morfologic, deoarece intreaga zona este inconjurata de culmi ce se
ridica la l 200-l 400 m altitudine si pe care nu le ferastruieste
nici o vale de suprafata ; toate apele cuprinse in acest perimetru
prin excelenta carstic isi gasesc foarte repede cai de
curgere subpamanteana si, dupa trasee mai lungi sau mai
scurte, mai simple sau mai complicate, se concentreaza in puternica resurgenta
care este Izbucul Galbenii. Asa stand lucrurile, bazinul Padis este
tributar din punct de vedere hidrografic Crisului Negru. Este greu, daca nu aproape imposibil,
sa ne imaginam forme ale reliefului carstic - fie el de
suprafata sau subteran - care sa nu fie reprezentate in
extraordinarul inventar speologic al Padisului. Campuri de lapiezuri,
doline, lacuri, vai si depresiuni carstice, ponoare, pesteri,
avene, ghetari subterani si, printre acestea, unicate de mare valoare
turistica formeaza impreuna un veritabil muzeu, aflat la
indemana celor dornici sa-si sporeasca puterea de intelegere
si, prin aceasta, sa se apropie mai mult de natura. Centrul de greutate al acestei
inedite regiuni carstice il constituie platoul Padis, numit insa
si Sesul Padisului, in pofida celor l 200 m altitudine la care
se afla. Numele acesta nu este insa deloc impropriu, deoarece
Padisul este intr-adevar un "ses de munte", o depresiune
intinsa, cu fundul netezit prin depunere de pietrisuri.
Nenumarate doline si ponoare se casca pe intinderea care
parca sfideaza relieful abrupt al culmilor inconjuratoare
si toate paraiele care apuca sa-si stranga apele de pe
coastele sudice ale Magurii Vinete se vad repede inghitite de
gurile vesnic insetate ale muntelui. Multe din aceste paraie isi
croiesc drum din nou catre lumina intr-un loc caruia i se spune,
in mod aparent ciudat, Izbucul Ponor. Aparent numai, pentru ca este
intr-adevar vorba de un izbuc, in cel mai strict inteles al
termenului, dar care alimenteaza sorburile aflate la capatul opus al
unei depresiuni carstice - Raul Ponor - ce intruneste multe din atributele
definitorii ale unei polii. Cea de a doua secventa de curgere hipogee
aduce apoi apele in acea "coloana vertebrala" a hidrografiei carstice
a Padisului care este raul subteran din Cetatile Ponorului
si care le scoate la zi, de data aceasta in mod definitiv, prin Izbucul
Galbenii. La sud-est de Ritul Ponor,
cuprins in imbratisarea a doua paraie confluente - Izvorul
Ursului si Valea Seaca - se afla un platou restrans, un colt
de natura autentica si atat de pura in salbaticia
ei incat le-a sugerat speologilor o denumire de o plasticitate sugestiva :
Lumea Pierduta. Doua mari avene - Avenul Negru si Avenul
Gemanata - se deschid ca doua ferestre asupra adancurilor si mai
putin stiute ale acestei lumi cu adevarat pline de necunoscut.
Aici, la peste 100 m sub patul de cetina al padurii, apele
repeta ca pe o copie de indigo dar la o scara ceva mai mica
aventura subterana a paraielor din Sesul Padisului. Venite
indeosebi din Valea Seaca si trecand o clipa pe sub verticalele
prabusite ale celor doua avene, ele reapar in Izvorul Rece, in
malul stang al vaii Izvorul Ursului. Albia acesteia nu le ofera decat
o vremelnica gazduire, caci ea se termina curand in
fata gurii largi a Ponorului de la Caput, de unde boltile
intunecate le inghit din nou, pana la marea artera hidrografica
a Cetatilor Ponorului si, mai departe, pana la Izbucul
Galbenii.
In
sfirsit, in partea apuseana a bazinului endoreic Padis se
gaseste o mica dar extrem de interesanta depresiune
inchisa, cunoscuta sub numele de Groapa de la Barsa. Ea
adaposteste cel mai mare sistem carstic al Muntilor Bihor
si al treilea din Romania, desfasurat pe o lungime totala
de 10 879 m: este sistemul Zapodie, definit astfel din 1974, cind a fost
realizata jonctiunea dintre Pestera de la Zapodie si
Pestera Neagra. Alaturi de aceasta - si, de altfel, intr-o
foarte probabila legatura genetica - se gaseste
Ghetarul de la Barsa, cel de al doilea obiectiv major din perimetrul
bazinului. Cu asemenea puncte de
atractie speologica si cu un peisaj de o rara
originalitate, Padisul reprezinta pe drept cuvant epicentrul turistic
al Muntilor Apuseni, un nod crucial in care isi dau intalnire cele
mai importante cai de acces si de unde se desprind numeroase alte
trasee marcate. Sunt
doua drumuri carosabile care duc la Padis. Primul porneste din
orasul Huedin si urmeaza itinerarul
Calata-Margau-Rachitele-Ic Ponor-Padis, insumand
60 km. Al doilea porneste din comuna Sudrigiu, care constituie punctul de
plecare si spre Pestera Ursilor de la Chiscau; el
cuprinde 12 km de sosea asfaltata pana in comuna Pietroasa, apoi
alti 16 km de drum forestier care urmareste Crisul Pietros
si Valea Bulzului pana sub Piatra Bulzului, de unde urca in
serpentine spre Saua Balaleasa si traverseaza in final
tot Sesul Padisului. Intregul traseu intre Pietroasa si
Padis este marcat cu cruce albastra si poate fi
strabatut si pe jos, intr-un rastimp de aproximativ 6 ore. Exista, de asemenea, o serie
intreaga de alte poteci marcate care converg spre Padis si a
caror descriere amanuntita poate fi gasita in
excelentul ghid al lui M. Bleahu si S. Bordea (1967, 1971) : de la Stana
de Vale - marcaj banda rosie, distanta 20 km; de la Cabana
Scarisoara - marcaj banda albastra, distanta 20 km; de
la Arieseni - marcaj triunghi rosu, distanta 16 km ; de la
Baita-sat, trecand pe la Groapa Ruginoasa - marcaj banda
rosie, distanta 24 km; de la Cabana Vladeasa prin Valea
Somesului - marcaj banda albastra, distanta 37 km ; din
Valea Uraganului, de la Ciripa, prin Saua Cumpanatelu -
marcaj triunghi rosu si banda rosie - distanta 22 km. In pofida interesului turistic cu
totul deosebit pe care il prezinta zona Padisului, a acestei
multitudini de trasee care converg spre ea si, implicit, a numarului
considerabil de turisti care se perinda anual,
posibilitatile de cazare sunt total nesatisfacatoare.
Exista doar o singura cabana, cu o capacitate de 34 locuri
si cu bufet, iar in sezonul de vara o tabara
organizata de Biroul de Turism pentru Tineret, in aceste conditii,
imprejurimile cabanei sunt deseori impanzite de corturi si, cum nu
toti turistii stiu sa respecte regulile etice ale
drumetiei montane, peisajul este supus unei degradari progresive. Pentru toate obiectivele speologice
din cuprinsul bazinului Padis-Cetatile Ponorului care vor fi
descrise in continuare, caile de acces vor avea ca punct principal de
plecare Cabana Padis.
