CARACTERISTICILE RELIEFULUI ROMANIEI

CARACTERISTICILE GENERALE

Sunt reprezentate de:

a. Varietatea reliefului - este determinata de:

prezenta tuturor formelor de relief major:

campii, dealuri si podisuri joase (< 200 m)-42%

dealuri si podisuri inalte (200 -500 m) - 31%

muntii josi (500 - 1 000 m) - 15 %

munti inalti (> 1 000 m) - 12 % ( 1% etajul alpin > 2 000 m)

prezenta unei game diversificate de tipuri genetice de relief: petrografic, structural, glaciar, fluvial, nival, eolian, litoral, periglaciar, vulcanic

A determinat o mare diversitate de peisaje geografice cu conditii si resurse diverse, favorizand o mare diversitate de activitati antropice

b. Simetria - determinata de dispunerea unitatilor de relief majore in trepte ce coboara spre exteriorul si interiorul arcului carpatic, in amfiteatru

c. Proportionalitatea- determinata de ponderea aproximativ egala a unitatilor de relief majore, rezultand un echilibru al conditiilor naturale, resurselor si tipurilor de activitati antropice

muntii - 31%

dealurile si podisurile - 36 %

campiile si luncile - 33%

d. Concentricitatea- determinata de dispunerea in trepte concentrice spre interior si exterior a unitatilor de relief extra si intra carpatice

e. Complementaritatea - varietate formelor de relief impun conditii naturale si resurse diferite, acestea completandu-se reciproc

f. Armonia reliefului- este determinata de caracteristicile anterioare

CARACTERISTICILE   MORFOGRAFICE

Exprima forma (configuratia) reliefului.

a.     In Carpati si Subcarpati sunt specifice:

varfuri ascutite, abrupturi, creste, culmi prelungi, rotunjite sau aplatizate, platouri netede (campuri-suprafete de eroziune), vai inguste si abrupte (chei, defilee), depresiuni intramontane

b.     In zonele de deal si podis sunt specifice

culmi rotunjite si domoale, platouri, vai cu lunci largi si terase, depresiuni cu relief accidentat

c.      In zonele de campie sunt caracteristice:

interfluviile largi si plate, vaile cu lunci intinse

Consecinte:

rolul de bariera orografica a Carpatilor ceea ce determina o evidenta asimetrie climatica intre V si E tarii (diferente de 1 C si peste 100 mm/an de precipitatii)

frecventa mare in depresiunile intramontane, iarna, a inversiunilor termice ( determinate de stagnarea aerului rece) in depresiunile intramontane, ceea ce determina inversiuni de vegetatie

CARACTERISTICI MORFOMETRICE

Exprima dimensiunile (valorile)reliefului

a. Altitudinea

altitudinea medie a reliefului ≈ 420 m Tincadrarea in etajul de deal

altitudinea absoluta - 2 544 m - varful Moldoveanu, Muntii Fagaras

treptele altitudinale :

0 - 300 mT

300 - 700 m T

700 - 2 000 m T

> 2 000 m T

Consecinte:

valorificarea economica a intregului teritoriu al tarii noastre T conditii favorabile practicarii agriculturii, silviculturii etc.

includerea intregului teritoriu in aria de urbanizareT conditii favorabile dezvoltarii asezarilor (pana la 1 400 m asezari permanente, peste se practica turismul, silvicultura, pasunatul)

determina etajarea biopedoclimatica si a activitatilor antropice:

etajul de campie- cu stepa, silvostepa, molisoluri (cernoziom) si culturi agricole extinse

etajul de deal si podis - cu paduri de foioase, argiluvisoluri, pomicultura si viticultura

etajul montan - cu paduri de amestec, de conifere, pajisti alpine, cambisoluri si spodosoluri, cu silvicultura, zootehnie si minerit

b. Fragmentarea reliefului

Exprima gradul de accidentare a terenului, determinat de densitatea vailor pe 1km². Variaza intre:

0,4 km/km² si o distanta medie intre vai de 1 500 - 1 800 m in zona de campie

2-3 km/km² si o distanta medie intre vai de 200 -300 m in Carpati

c.  Energia reliefului

Exprima diferenta de altitudine de pe o anumita suprafata ≈ 1km² (altitudinea relativa):

peste 1 000 m in zonele montane inalte

sub 100 m in zonele de campie

50% din teritoriu are valori de 150 m

d. Panta reliefului

Exprima unghiul dintre suprafata reliefului si orizontala, determinand gradul de eroziune al reliefului. Variaza intre:

in zonele montane (≈75% din suprafata acesteia)

in zonele de deal si podis (≈ 50% din suprafata acestora)

< 5 in zonele de campie

Consecinte:

determina etajarea biopedoclimatica si modul de utilizare al terenurilorTaltitudinea

determina intensitatea proceselor de eroziune-deplasari in masa, procese crionivale, eroziunea in suprafata (pluviodenudarea), tasarea, sufoziuneaT panta

influenteaza dezvoltarea urbanistica

influenteaza orientarea cailor de comunicatie terestre (mai ales caile ferate)

influenteaza dispunerea retelei hidrograficeT

circulara pe margini (raurile colectoare: Dunarea, Tisa, Siret, Prut)

radiara convergenta in interiorul arcului carpatic si radiar-divergenta la exteriorul arcului carpatic (afluentii)

TIPURILE DE RELIEF MAJOR SI GENETIC (DERIVAT)

DIN ROMANIA

Pe teritoriul Romaniei se disting 4 tipuri majore de relief in cadrul carora se disting numeroase tipuri de relief derivat.

RELIEFUL MAJOR

Relieful montan

se dezvolta intre 300 - 2 544 m, avand altitudinea medie de 950 m

este caracteristic Muntilor Carpati

este puternic fragmentat de depresiuni, vai longitudinale si transversale, pasuri si trecatoriT umanizarea si circulatia intensa

In functie de tipul de roca pe care se dezvolta si aspectul reliefului se disting urmatoarele subtipuri:

a.     Muntii dezvoltati pe roci cristaline (metamorfice)

cu altitudini mari, masivi, creste alpine, platouri subalpine, vai adanci si inguste (chei, defilee)

pe calcare se dezvolta relieful carstic

b.     Muntii dezvoltati pe roci sedimentare (flis si conglomerate)

au altitudini mai reduse (< 2 000 m), puternic fragmentati de vai si depresiuni, pe versanti se dezvolta alunecarile de terenT intense degradari de teren.

c.      Muntii dezvoltati pe roci vulcanice

prezinta altitudini ce variaza intre 500 - 2 100 m

prezinta conuri si cratere vulcanice (mai bine pastrate in muntii din Grupa Centrala a Carpatilor Orientale), platouri extinse, vai inguste

d.     Muntii dezvoltati pe roci sedimentare cu intruziuni magmatice

pe rocile sedimentare apar platouri largi si netede

pe rocile magmatice apar varfuri semete, creste zimtate ( M. Metaliferi, M. Bargaului)

Relieful de deal si podis

se dezvolta intre 300 - 500 m

apare in interiorul si exteriorul arcului carpatic

prezinta depresiuni si culoare de vai largi cu teraseT numeroase asezari si cai de comunicatie

Relieful de campie

se dezvolta sub 300 m in V si S tarii

s-a format recent (in Cuaternar) prin colmatarea unor vechi bazine lacustre cu sedimente aduse de rauri din Carpati

vaile principale sunt largi, cu terase si lunci extinse, iar cele secundare sunt inguste si seci o mare parte a anuluiT numeroase iazuri

prezinta unele sectoare de subsidenta ( coborare) unde apare excesul de umiditate

RELIEFUL DERIVAT

Este rezultatul actiunii agentilor externi asupra reliefului major. Cele mai vechi forme se regasesc la nivelul interfluviilor, iar cele mai noi la nivelul vailorT

Suprafetele de eroziune

sunt rezultatul nivelarii muntilor sau dealurilor inalte

apar pe interfluvii avand aspectul unor platouri netede, intens fragmentate si reinaltate

se desfasoara la altitudini diferite dat fiind faptul ca mutii au fost inaltai diferit

in zonele de deal si podis numarul lor este mai mic

in Carpati sunt situate la diferite altitudinii, cele mai caracteristice fiind:

platforma BorascuT2 000 - 2 200 m

platforma Rau - Ses T 1 000 - 1 200 m

platforma Gornovita (Predeal) T 1 000 m

Terasele fluviale

s-au format ca urmare a alternantei climatice si ridicarilor tectonice din Cuaternar

sunt favorabile amplasarii asezarilor, agriculturii, cailor de comunicatie

ca numar difera in functie de unitatea de relief:

6-8 in Carpati si Subcarpati

3-5 in zonele de deal si podis

1-3 in zonele de campie

Luncile

s-au format in ultima parte a Cuaternarului

sunt extinse si largi pe raurile principale in zonele de campie, deal si depresiuni, iar pe raurile mici si zonele de defileu sunt reduse ca suprafata

Relieful glaciar

este rezultatul eroziunii ghetarilor instalati pe culmile Carpatilor in Pleistocen (prima perioada a Cuaternarului)

se prezinta sub forma de: circuri glaciare (in prezent ocupate de lacuri glaciare), vai glaciare (U) cu lungimi de 1-8 km, praguri, morene

Relieful carstic

se dezvolta pe roci dizolvabile, unde apar goluri, iar prin precipitare apar cruste si forme pozitive

pe calcare si dolomite apar: platouri carstice cu lapiezuri, doline, chei, pesteri (in interiorul carora apar stalactite, stalagmite, draperii etc)

pe sare apar forme efemere: lapiezuri, avene, pesteri (Meledic -Bz), prabusiri, alunecari, depresiuni (in care se instaleaza lacurile sarate)

Relieful pe nisip

in zonele de campie (C. Olteniei) si luncile marilor rauri (Ialomita, Buzau) apar dunele de nisip, iar in Dep. Brasov si vaile raurilor apar grindurile

Relieful pe loess

apare mai ales in zonele de campie dar si in Pod. Moldovei si Pod. Dobrogei

prin tasare si sufoziune T crovuri, hrube si palnii de sufoziune

Relieful vulcanic

include forme create de vulcani si actiunea agentilor externi asupra rocilor magmatice

din prima categorie fac parte: lantul vulcanic din V Carpatilor Orientali, unde se disting cratere, conuri, platouri

din a doua categorie fac parte maguri, culmi rotunjite, ziduri (Detunatele)

Relieful pe conglomerate

este o roca neconsolidata pe care se dezvolta: babe, sfincsi, coloane, ciuperci

Relieful litoral

este cel mai recent fiind rezultatul evolutiei din ultimele milenii

este reprezentat de: Delta Dunarii, lagune, limane maritime, faleze, plaje, golfuri mici

RELIEFUL SUBSTRAT AL MEDIULUI NATURAL

SI AL ACTIVITATILOR ANTROPICE

Relieful este in acelasi timp suport si element primar al mediului, la suprafata sa avand loc interferenta tuturor celorlalte elemente ale mediului. Datorita altitudinii determina aparitia unor etaje morfoclimatice, iar in cadrul acestora cateva varietati de peisaje determinate de expozitia versantilor, care la randul lor influenteaza repartitia elementelor naturale si antropice.

In Romania exista 3 categorii de medii:

Terestru

Acvatic

Subteran

Predominant este cel terestru foarte diversificat pe verticala (datorita altitudinii) si regional (datorita rolului de bariera orografica a Carpatilor), ce a determinat etajarea elementelor de mediu, respectiv circulatia maselor de aer. Diversitatea mediului terestru si bogatiile solului si subsolului au determinat o mare varietate a ocupatiilor si o complementaritate economica regionala a mediilor geografice.

Mediul natural este rezultatul interferentei tuturor elementelor fizico-geografice, in Romania distingandu-se urmatoarele

TIPURI DE MEDII

MEDIUL MONTAN

MEDIUL SUBCARPATIC

MEDIUL DE PODIS SI DEAL

MEDIUL DE CAMPIE

MEDIUL DELTAIC

MEDIUL DE LITORAL

MEDIUL MARIN

In functie de gradul in care sunt transformate de om , acestor tipuri de medii se mai poate adauga: mediul agricol, mediul rural si mediul urban (cel mai intens transformat)

Fiecare dintre aceste tipuri de medii (naturale, antropizate sau antropice) sunt caracterizate de anumite elemente geografice, care la randul lor determina o anumita utilizare a terenurilor si un anumit grad de umanizare.

I. MEDIUL MONTAN SI CARPATII

Mediul montan

Prezinta urmatoarele caracteristici:

se dezvolta de obicei intre 700- 2544 m , dar coboara chiar la 50 de m in zona de contact cu campia

relieful este accidentat, cu vai adanci si inguste, cu versanti cu pante mariT eroziune intensa pe versantii fara vegetatie

climatul este umed si rece

ca vegetatie sunt caracteristice: tundra alpina, tufisurile, pajisti secundare, paduri de conifere, amestec si foioase

In functie de dispunerea fata de circulatia maselor de aer, expozitia versantilor, temperatura, precipitatii, vegetatie, mod de utilizare a terenurilor, mediul montan prezinta 4 subtipuri:

a.     Mediul alpin

b.     Mediul de munti cu altitudini medii si joase

c.      Mediul de depresiuni

d.     Mediul de culoare de vale

a.   Mediul alpin

Caracteristici:

predomina relieful glaciar, periglaciar si petrografic

interventia antropica este redusa: suprapasunat, turism, defrisari

prin defrisari, limita padurii coboara , determinand aparitia unui mediu subalpin

cele doua subtipuri sunt caracteristice in muntii inalti, cu altitudini de peste 1500 m

b.   Mediul de munti mijlocii si mici

Caracteristici:

este stabil cu alunecari de teren in zonele argiloase

prezinta paduri de conifere, amestec si foioase (cu fag la altitudini mai mari si stejar, gorun la altitudini mai mici)

prezinta diferentieri in functie de expozitia versantilor fata de masele de aer ( versantii nordici si estici mai umezi si mai racorosi, iar cei sudici si vestici mai calzi si mai secetosi)

se dezvolta intre 500 si 1500 m

Referat: Celula - esenta vietii (fenomene biotice) Eseu: Tesuturile - tesutul epitelial, tesutul conjunctiv, tesutul nervos

c.    Mediul depresiunilor

Caracteristici:

interventia antropica este intensa, reflectata de: terasari, eroziunea solurilor, asezari dense, industrie uneori poluanta (Zlatna, Baia Mare)

prezinta in functie de altitudine 3 tipuri:

depresiuni inalte: au un climat racoros, dimensiuni reduse, cu paduri , pasuni si terenuri arabile reduse (Vatra Dornei, Zlatna, Bilbor, Borsec, etc)

depresiuni mijlocii: sunt foarte extinse, cu terase, dealuri, glacisuri, cu paduri de foioase (uneori inversiunile termice determina inversiuni de vegetatie in Carpatii de Curbura si Meridionali), intens populate, cu pasuni si terenuri agricole (Brasov, Maramures, Ciuc, Giurgeu, Lovistei, Petrosani, Brad-Halmagiu etc.)

depresiuni joase: apar mai ales in vest avand un climat de dealuri joase (Bozovici, Oas, Gurahont)

d.   Mediul culoarelor de vale

prezinta un climat mai racoros si umed, curenti de aer, o intensa circulatie umana

apare pe vaile marilor vai: Moldova, Bistrita, Mures, Olt, Rucar-Bran, Defileul Dunarii

prezinta mai multe varietati in functie de altitudine, pozitie, orientare

CARPATII

Caracteristici:

face parte din lantul muntos alpino-carpato-himalayan, format in orogeneza alpina

are o lungime de ≈ 1 300 km T al III-lea lant muntos din Europa, din care 2/3 pe teritoriul Romaniei (910 km)

sunt situati in partea central- nord-estica a Romaniei

joaca rolul de bariera orografica pentru masele de aer din V, E si S

prin altitudine influenteaza varietatea asociatiilor vegetale, faunistice, tipurile de sol si aparitia unor topoclimate (climate locale)

reprezinta factorul natural determinant in etnogeneza poporului roman

formeaza un adevarat inel pe teritoriul Romaniei, in interiorul caruia se desfasoara ce mai mare depresiune intracarpatica din Europa T Depresiunea Colinara a Transilvaniei

are altitudinea medie relativ redusa de 950 m , din care 90% sub 1500 m

este puternic fragmentat de depresiuni, vai longitudinale si transversale, pasuri si trecatori, suprafete de eroziuneT umanizarea si circulatia intensa

au rezultat in urma coliziunii dintre microplacile: Transilvaniei, Euroasiatica, Marii Negre, Moesica, Panonica

Din punct de vedere fizico-geografic si structural se impart in cinci sectoare:

1. Carpatii Orientali- granita cu Ucraina si valea Prahovei
2. Carpatii Meridionali-valea Prahovei si culoarul Timis-Cerna-Bistra
3. Carpatii Occidentali- v. Barcaului  si Dunare

Carpatii Orientali

Limite: (incluzand si Carpatii de Curbura)

N- granita cu Ucraina

E- Pod. Moldovei (subunitatea acestuia Pod. Sucevei), Subcarpatii Moldovei, Subcarpatii Curburii

S- valea Prahvei, Subcarpatii Curburii

V- Depresiunea colinara a Transilvaniei, Dealurile si Campia de Vest

Caracteristici generale:

este cea mai extinsa ramura a Carpatilor (peste 50%din suprafata acestora)

sunt situati la est de Depresiunea colinara a Transilvaniei T se mai numesc si Carpatii Rasariteni

prezinta cea mai mare latime 130-140 Km in N si 80 km in zona de curbura

sunt lipsiti de masivitate datorita numeroaselor depresiuni si culoare de vale transversale (partial: Mures, Moldova etc) si longitudinale (Bistrita, Trotus, Olt etc)

are altitudini medii de 1 300 m T loc intermediar intre celelalte ramuri ale Carpatilor Romanesti

altitudinea maxima 2 303 m vf. Pietrosul Rodnei , vf. Ineu-2 279 m M.Rodnei, vf. Pietrosul Calimanilor 2 100m M. Calimani

relieful derivat este variat: petrografic, vulcanic, fluvial, eolian, etc

la altitudini de peste 2 000 m apare relieful glaciar

relieful este dispus in fasii paralele, alcatuirea petrografica evidentiaza un adevarat paralelism al culmilor, orientate pe directie NV-SE (exceptie Carpatii de Curbura orientati invers, pe directie NE-SV)T

in Vest alcatuite din roci vulcaniceT munti vulcanici mai inalti si cu cratere si conuri mai bine pastrate in Grupa Centrala decat in Grupa Nordica, cu numeroase izvoare minerale

in Centru alcatuite din roci metamorfice-sisturi cristaline(zona cristalino-mezozoica) Tcea mai veche, dezvolta cele mai mari altitudini, ce scad de la N spre S (spre izvoarele Trotusului)

in Est alcatuite din roci sedimentare-flisT cu altitudinile cele mai mici si extensiune maxima in zona de curbura unde ocupa intreaga zona

este o zona locuita inca din paleolitic, in prezent populatia se concentreaza mai ales in depresiuni si culoare de vale

detine numeroase resurse precum: paduri (40%) de conifere, amestec si foioase, pasuni, minereuri feroase si neferoase, mangan, hidroenergie etc.

detine un potential turistic deosebit

din punct de vedere petrografic, structural, al varietatii reliefului si altitudine se deosebesc trei grupe:

A.     Grupa Nordica

B.     Grupa Centrala

C.     Grupa Curburii

A. GRUPA NORDICA

Limite

N- granita cu Ucraina

E- Pod. Sucevei

S- Depresiunea Dornelor (drenata de Dorna) si culoarul depresionar Campulung Moldovenesc- Gura Humorului (drenat de Moldova)

E- Depresiunea colinara a Transilvaniei, Dealurile si Campia de Vest

Caractere generale

mai este numita si Carpatii Maramuresului si Bucovinei

prezinta cea mai mare latime 130-140 km

prezinta cele mai mari altitudini: vf. Pietrosul Rodnei (2 303 m) si vf. Ineu (2 279 m) in M. Rodnei

este singura in care se pastreaza relieful glaciar in M. Rodnei (lacurile glaciare Lala si Buhaiescu)

culmile sunt orientate pe directie NV-SE, fiind paralele, paralelism evidentiat si de alcatuirea petrografica

in V se dezvolta lantul de munti vulcanici, in centru muntii cristalino-mezozoici, iar in este muntii mai josi din flis

muntii vulcanici sunt mai josi , cu cratere si conuri vulcanice mai slab dezvoltate

includ una dintre cele mai extinse depresiuni intramontane       din Romania (se desfasoara si dincolo de granita cu Ucraina)

sunt bine impaduriti

pasuni extinseTcresterea animalelor (zootehnia) bine dezvoltata mai ales in Obcinele Bucovinei

Cuprinde

Muntii         

o      vulcanici:

M. Oas

M. Gutai

M. Tibles

o        din sisturi cristaline:

M. Bargau

M. Maramuresului (vf. Farcau 1 956 m, vf. Toroioaga 1 930 m, vf. Pop Ivan 1 937m),

M. Rodnei (vf. Pietrosul Rodnei 2 303 m, vf. Ineu 2 279 m)

M. Suhard

o      din flis:

Obcinele Bucovinei alcatuite din teri culmi paralele ce scad altitudinal de la vest la est:

Obcina Mestecanis

Obcina Feredeu

Obcina Mare

Depresiuni:

Dep. Oas- bine individualizata

Dep. Maramuresului­- drenata de Tisa (in N) si afluentii sai Iza si Viseu; cu altitudini de 800 m cu culturi pomicole si pasuni

Dep. Dornelor- drenata de Bistrita si afluentul sau Dorna; aici se afla statiunea turistica Vatra Dornei

Culoarul depresionar Campulung Moldovenesc- Gura Humorului- drenata de Moldova

Pasuri si trecatori:

Huta -leaga depresiunile Oas si Maramures

Gutai (Pintea - leaga depresiunile Baia Mare si Maramures

Setref (818 m)- leaga depresiunile Transilvaniei si Maramures pe valea Salautei

Prislop (1 416 m)- leaga depresiunile Dornelor si Maramures

Mestecanis (1 096 m)- leaga depresiunile Dornelor si Campulung Moldovenesc

Tihuta (1 201 m)- leaga depresiunile Dornelor si Transilvaniei

B. GRUPA CENTRALA

Limite

N- Depresiunea Dornelor (drenata de Dorna) si culoarul depresionar Campulung Moldovenesc- Gura Humorului (drenat de Moldova)

E- Subcarpatii Moldovei

S- valea Oituzului si Pasul Oituz

V- Depresiunea colinara a Transilvaniei, de care este delimitata de un abrupt cu care se Termina un platou vulcanic

Caractere generale

mai este numita si Carpatii Moldo- Transilvani

zona cristalino-mezozoica se scufunda la S de valea Trotusului fiind inlocuita de flis

altitudinile scad de la N la S

altitudinea maxima 2 100 m vf Pietrosul Calimanilor din M. Calimani

lipseste relieful glaciar

relieful carstic de suprafata prezinta o mai mare extensiune: Cheile Bicazului, Pietrele Doamnei (M. Rarau), Piatra Singuratica (M. Hasmasul Mare), M. Ceahlau

prezinta numeroase defilee: Muresului (Toplita-Deda), Olt (Tusnad), Bistrita (Zugrenilor, Toance)

prezinta numeroase depresiuni, pasuri si trecatori

relieful vulcanic este mai bine reprezentat, datorita conurilor si craterelor vulcanice mai bine pastrate precum si datorita altitudinilor mai ridicate

aici apare singurul lac vulcanic Lacul Sfanta Ana din Masivul Ciomatu (o prelungire a M. Harghita dincolo de valea Oltului)

ca urmare a unei alunecari in masa a unui pinten montan in anul 1837 s-a format prin blocarea vaii Bicazului lacul de prabusire L. Rosu

din Masivul Hasmasul Mare izvorasc cele doua rauri surori , cu cursuri orientate in sensuri contrare T Mures si Olt

aici se afla numeroase obiective turistice dintre care se remarca mai ales: M. Rarau, M. Giumalau, M. Ceahlau

ca resurse se remarca padurile si rocile de constructie

Cuprinde

Muntii         

o      vulcanici:

M. Calimani (vf. Pietrosul Calimanilor 2 100 m)

M. Gurghiu (vf. Batrana 1 634 m)

M. Harghita (vf. Harghita 1 800 m)

o        din sisturi cristaline:

M. Bistritei (vf. Budacu 1 859 m)

M. Rarau

M. Giumalau (vf. Giumalau 1 856 m)

M. Giurgeu

M. Hasmasul Mare

o      din flis:

M. Ceahlau (vf. Toaca 1 907 m)

M. Tarcau

M. Ciuc

M. Nemira

M. Stanisoarei

M. Gosmanu

M Berzunt cei mai josi , inchid la est Dep. Comanesti (Darmanesti)

Depresiuni:

Dep. Giurgeu (Gheorgheni)- bine individualizata, larga, cu frecvente inversiuni termice, drenata de Mures

Dep. Ciuc- bine individualizata, larga, cu frecvente inversiuni termice, drenata de Olt

Dep. Dornelor- drenata de Bistrita si afluentul sau Dorna; aici se afla statiunea turistica Vatra Dornei

Culoarul depresionar Campulung Moldovenesc- Gura Humorului- drenata de Moldova

Dep. Bilbor

Dep. Borsec

Dep. Comanesti- drenata de Trotus, inchisa la est de M. Berzunt

Dep. Varsag drenata de Tarnava Mare

Ghimes drenata de Trotus

Pasuri si trecatori:

Mestecanis (1 096 m)- leaga depresiunile Dornelor si Campulung Moldovenesc

Tihuta (1 201 m)- leaga depresiunile Dornelor si Transilvaniei

Bucin (in M. Gurghiu-1 287 m) -leaga depresiunile Giurgeu si Transilvaniei

Sicas (in M. Harghita-1 000 m) -leaga depresiunile Ciuc si Varsag

Oituz (866 m)

Tusnad (pe Olt)-leaga depresiunile Ciuc de Brasov

Izvorul Muresului -leaga depresiunile Giurgeu si Ciuc

Bicaz (Pangarati)

Tulghes- leaga depresiunile Bilbor si Borsec

Ghimes-Palanca (pe Trotus)

C. GRUPA SUDICA

Limite

N- valea Oituzului si Pasul Oituz

E- Subcarpatii Curburii

S- Valea Dambovitei (Prahovei) si Subcarpatii Curburii

V- Depresiunea colinara a Transilvaniei

Caractere generale

mai este numita si Carpatii Curburii

include dupa unii autori din punct de vedere al alcatuirii geologice si Grupa Bucegi (o vom caracteriza separat)

nu cuprinde relief vulcanic

nu are relief glaciar

apare relieful eolian in M. Ciucas- Sfinxul din Ciucas si Tigaile

este alcatuita in totalitate din flis

prezinta o puternica curbare ce determina reorientarea culmilor

culmile sunt orientate invers NE-SE

include cea mai mare depresiune intramontana din tara noastraTDep. Brasov (intens populata )

prezinta cele mai mici altitudini din Carpatii Orientali

altitudinea maxima 1 954 m vf. Ciucas din M. Ciucas

in depresiuni apar frecvent inversiuni termice ce determina inversiuni de vegetatie (Dep Intorsura Buzaului = polul frigului din Romania)

intens fragmentati de vai, pasuri si trecatori

valea Prahovei este cea mai importanta zona turistica montana din Romania

Cuprinde

Muntii         

§ M. Vrancei -intre vaile Oituzului si Basca Mica, alcatuiti din urmatoarele masive

§ M. Buzaului -intre vaile Basca Mica si Teleajen, formati din trei culmi paralele: M. Penteleu (Basca Mica -Basca Mare), M. Podul Calului (Basca Mare-Buzau), M. Siriu (Buzau-Teleajen)

M. Ciucas (vf. Ciucas 1 954 m)-Teleajen- Doftana

M. Baiului- Doftana- Prahova

M. Bretcu -situati in N spre Dep. Brasov, includ si M. Grohotis si Clabucetul Doftanei

M. Intorsura Buzaului -situati in N spre Dep. Brasov

M. Barsei -formati din doua masive de mare interes turistic M. Piatra Mare si M. Postavaru (unde la altitudinea de 1 000 m se dezvolta "perla" statiunilor montane romanesti Poiana Brasov)

Muntii ce patrund digital in Dep. Brasov: M. Persani (prelungindu-se spre sud cu Magura Codlea), M. Baraolt, M. Bodoc

Depresiuni:

Dep. Brasov- este cea mai mare depresiune intramontana din Carpatii romanesti, neteda ca o campie, cultivata agricol (mai ales cartof si zootehnie-ovine), intens populata (cel mai inalt grad de urbanizare); este formata din trei depresiuni mai mici : Barsei, Prejmer, Raul Negru

Dep. Intorsura Buzaului- drenata de Buzau

Dep. Baraolt- drenata de Olt, intre M. Baraolt si M. Persani

Pasuri si trecatori:

Predeal (1 000 m)- pe valea Prahovei

Bratocea- pe Teleajen

Buzau -pe Buzau

Oituz (866 m)-pe Oituz

Tusnad (pe OltTdefileul Oltului de la Tusnad)-leaga depresiunile Ciuc de Brasov

Racos -in M. Persani pe Olt (Defileul Oltului de la Racos) leaga depresiunile Baraolt si Transilvaniei

Vladeni -leaga depresiunile Brasov de Transilvaniei

Paraul Rece

Intorsura Buzaului(Bradet)

Predelus -pe Doftana

Tabla Butii

Bogata

Carpatii Meridionali

Limite:

N- Depresiunea colinara a Transilvaniei, culoarul Orastiei, Culoarul Bistrei

E- valea Dambovitei sau valea Prahovei (daca se include si Gr. Bucegilor)

S- Subcarpatii Getici si Pod. Mehedinti (si Subcarpatii Curburii daca se include si Grupa Bucegilor)

V- Culoarul tectonic Timis- Cerna

Caracteristici generale:

datorita altitudinilor mari si reliefului asemanator cu cel din Alpi, mai sunt numiti si Alpii Transilvaniei

sunt cei mai masivi si mai unitari morfologic si structural

prezinta cea mai redusa suprafata (21%) si latime

alcatuirea litologica este simpla, predominand sisturile cristaline cu intruziuni granitice (ce determina altitudinile mari), iar sporadic, predominand la extremitatea vestica apar rocile sedimentare (calcare, conglomerate, etc.)

prezinta altitudinile medii cele mai mari din Carpati -1 400 m

peste 20 de varfuri depasesc 2 500 m

altitudinea maxima 2 544 m vf. Moldoveanu , vf. Negoiu-2 535 m M. Fagaras,

relieful glaciar este bine reprezentat: vai glaciare (6-8 km), circuri glaciare (multe dintre acestea ocupate in prezent de lacuri glaciare), morene, custuri (creste extrem de ascutite)

bine reprezentat este si relieful periglaciar situat in imediata apropiere a reliefului glaciar (la altitudini mai reduse)

relieful carstic apare mai ales la extremitatea vestica

aici s-au pastrat cel mai bine suprafetele de eroziune, care releva alternanta fazelor de inaltare si cele de eroziune T

la peste 2 000 m -platforma Borascu

intre 1 200 - 1 600 m -platforma Rau- Ses

la peste 1 000 m -platforma Gornovita (Predeal)

la est de valea Oltului versantii nordici sunt abrupti, iar cei sudici sunt prelungi; la vest de valea Oltului situatia este inversa, versantii nordici sunt prelungi, iar cei sudici abrupti

la sfarsitul Neogenului au suferit cea mai intensa reinaltare, de peste 1 000 m

culmea principala este orientata in general pe directie vest-est

datorita masivitatii evidente prezinta putine depresiuni (in general mici), trecatori (majoritatea adanci) si pasuri ( majoritatea situate la mari inaltimi, aici aflandu-se in M. Parang cel mai inalt pas din tara, pasul Urdele 2 141m )

sunt prezente toate cele patru subtipuri de medii montane, insa cu temperaturi mai scazute si umiditate mai mareTpaduri mai extinse pe versantii nordici, si pajisti secundare mai extinse pe versantii sudici unde se practica si in prezent transhumanta

prezinta putine culoare de vale transversale (Olt, Jiu, Strei) sau longitudinale (Lotru)

sunt traversati de doua sosele de mare altitudine: Transfagarasanul (transversal) si Transalpina (longitudinal in Parang intre Petrosani si Voineasa)

vaile transversale ii impart in trei grupe, la care unii autori adauga si Grupa Bucegi :

A.     Grupa Bucegi

B.     Grupa Fagaras

C.     Grupa Parang

D.    Grupa Retezat-Godeanu

A. GRUPA BUCEGI

Limite

N- Dep. colinara a Transilvaniei

E- valea Prahovei

S- Subcarpatii Curburii

V- valea Dambovitei

Caractere generale

este considerata ca facand parte, de catre unii geografi, din Carpatii Meridionali, datorita altitudinii si reliefului

ca roci predomina conglomeratele si calcareleT relief carstic: cheile Dambovicioarei, cheile Tatarului pestera Ialomitei,

nu prezinta relief vulcanic si glaciar

apare relieful eolian in M. Bucegi- Sfinxul si Babele

spre N si E se termina printr-un impunator abrupt (mai ales catre valea PrahoveiT Abruptul Caraimanilor)

cele trei suprafete de eroziune au o mare extensiune

este cea mai importanta zona montana din punct de vedere turistic

altitudinea maxima este de 2 505 m vf Omu- M. Bucegi

Cuprinde

Muntii         

§ M. Bucegi -situati in partea de E, se prezinta sub forma unui semicerc dispus in amfiteatru, fiind cel mai important masiv turistic, cu numeroase cabane, partii si trasee pentru turisti, cu vf Omu-2 505 m

§ M. Leaota -situati la V de M. Bucegi, avand aspectul unui promontoriu

M. Piatra Craiului -alcatuiti in majoritate din calcare, cu creste, zimtate situati la N de Culoarul Rucar-Bran ,cu vf. Baciului 2 238 m

Depresiuni:

Culoarul Rucar-Bran -un sant tectonic adanc si larg

Pasuri si trecatori:

Predeal (1 000 m)- pe valea Prahovei

Bran (Giuvala) - 1 240 m

Vladeni

B. GRUPA FAGARAS

Limite

N- Dep. Transilvaniei (Dep. Fagaras)

E- v. Dambovitei

S- Subcarpatii Getici

V- defileul Oltului (Turnu Rosu- Cozia)

Caractere generale

este cea mai masiva si inalta din Carpatii

prezinta cele mai mari altitudini din CarpatiT2 544 m vf. Moldoveanu , vf. Negoiu-2 535 m din M. Fagaras

este alcatuita dintr-o culme nordica unitara, cu aspect de zid crenelat , orientata vest-est, in lungime de 60 km din care se desprind spre sud patru masive "insulare", sub forma unor culmi prelungi, separate de Olt, Arges si afluentii acestora

la confluenta Lotrului cu Oltul se dezvolta Dep. Lovistei (Brezoi), o veche zona de populare din Carpati

prezinta numeroase urme ale glaciatiunii cuaternareT relief glaciar

prezinta un peisaj pitorescT interes turistic deosebit

prezinta numeroase lacuri de baraj artificial si hidrocentrale (Vidraru pe Arges)

Cuprinde

Muntii         

o      in Nord:

M. Fagaras -2 544 m vf. Moldoveanu , vf. Negoiu-2 535 m (vf. Suru 2 282 m)

o        Spre Sud:

M. Cozia -intre Olt si Topolog

M. Fruntii -intre Topolog si Arges

M. Ghitu -intre Arges si Valsan

M. Iezer (Papusa)- intre Valsan si Dambovita (Vf. Iezer 2 482 m)

Depresiuni:

Dep. Lovistei- bine individualizata la confluenta Oltului cu Lotrul

Defileul Oltului de la Turnu Rosu-Cozia - o vale transversala (ce mai caracteristica din Carpati) ce taie perpendicular linia carpatica

Pasuri si trecatori:

Bran (Giuvala) - 1 240 m

Turnu Rosu (400 m)- la intrarea Oltului in zona montana

Cozia (309 m)- la iesirea Oltului din zona montana

Transfagarasan

C. GRUPA PARANG

Limite

N- Dep. Colinara a Transilvaniei (Dep. Sibiu si culoarul Secaselor)

E- defileul Oltului (Turnu Rosu- Cozia)

S- Subcarpatii Getici

V- valea Jiului (ce dreneaza Dep. Petrosani)si valea Streiului (ce dreneaza depresiunea Hateg)

Caractere generale

prezinta cea mai mare latime dintre cele trei grupe din Carpatii Meridionali

platformele de eroziune au cea mai mare extindere

relieful glaciar este prezent insa pe o suprafata mai redusa de cat in celelalte grupe

o mai mare extensiune o are relieful carsticTCheile Oltetului, Pestera Muierii

in partea centrala prezinta o fractura tectonica, orientata vest -est, unde s-a instalat cursul Lotrului (si soseaua Transalpina)

este o zona populata din cele mai vechi timpuri, ca marturie stand ruinele vechii resedinte a statului dac Sarmizegetusa Regia din Masivul Orastiei situati in NV M. Sureanu si ruinele resedintei provinciei romane Dacia Felix din Dep. Hateg- Sarmizegetusa Ulpia Traiana

aici se afla cel mai inalt pas din tara -Urdele 2 141 m

are un aspect palmar, masivul principal (numit nod orografic) aflandu-se in SV din care se desprind celelalte culmi

Cuprinde

Muntii         

o      nodul orografic M. Parang (vf. Parangul Mare 2 519 m) din care se desprind:

spre NTM. Sureanu (vf. lui Patru 2 130 m)-intre Strei si Sebes

spre NETM. Candrel (vf. Candrel 2 244 m)-intre Sebes si Sadu

spre ETM. Lotrului (vf. Steflesti 2 242 m)-intre Sadu si Lotru

la sud de valea LotruluiT m. Capatanii (vf Ursu 2 124 m)

Depresiuni:

Dep. Lovistei- bine individualizata la confluenta Oltului cu Lotrul

Defileul Oltului de la Turnu Rosu-Cozia - o vale transversala (ce mai caracteristica din Carpati) ce taie perpendicular linia carpatica

Defileul Jiului

Dep. Petrosani -drenata de Jiu

Dep. Hateg- drenata de Strei

Pasuri si trecatori:

Urdele (2 141 m) cel mai inalt din Romania

Lainici (450m)- pe valea Jiului

Turnu Rosu (400 m)- la intrarea Oltului in zona montana

Cozia (309 m)- la iesirea Oltului din zona montana

Merisor- leaga cele doua depresiuni Hateg si Petrosani

D. GRUPA RETEZAT-GODEANU

Limite

N- Culoarul Bistrei

E- valea Jiului (ce dreneaza Dep. Petrosani)si valea Streiului (ce dreneaza depresiunea Hateg)

S- Subcarpatii Getici si Pod. Mehedinti

V- Culoarul tectonic Timis- Cerna

Caractere generale

Cuprinde cele mai numeroase altitudini de peste 2 000 m

include cel mai numeroase lacuri glaciare (80) printre care L. Bucura (cel mai extins- 10 ha) si L. Zanoaga ( cel mai adanc 29 m)

prezinta relief carstic mai ales in SV: Cheile Runcului, Cheile Corcoaiei, Izbucul Cernei

prezinta cea mai mare masivitate

culmile principale sunt separate de vai longitudinale

aici se afla primul parc national din tara cu numeroase specii de plante si animale rare - Parcul National Retezat (1931, 51 000 ha)

prezinta o culme principala situata in partea centrala din care se desprind celelalte culmi

Cuprinde

Muntii         

§ in zona centrala: M. Retezat (vf. Peleaga 2 509 m, intre Valea Raul Mare si Jiul de Vest) si M. Godeanu (vf. Godeanu 2 229 m

§ spre nord M. Tarcu (vf. Tarcu 2 190 m) care se continua spre NV cu  M. Muntele Mic

spre sud M. Cernei  (la N de valea Cernei), M. Mehedinti (intre Cerna si Motru) M. Valcan (cu vf. Straja 1 868 m intre Motru si Jiul de Vest)

Depresiuni:

Defileul Jiului

Dep. Petrosani -drenata de Jiu

Dep. Hateg- drenata de Strei

Culoarul tectonic Timis- Cerna

Culoarul Bistrei

Pasuri si trecatori:

Lainici (450m)- pe valea Jiului

Merisor- leaga cele doua depresiuni Hateg si Petrosani

Domasnea (Poarta Orientala)- 540 m, in Culoarul Timis- Cerna

Poarta de fier a Transilvaniei 700 m , pe Bistra

Carpatii Occidentali

Limite:

N- Valea Barcaului (sau valea Somesului)

E- Depresiunea colinara a Transilvaniei: Culoarul Bistrei si Culoarul Timis- Cerna

S- Valea Dunarii

V- Dealurile de Vest, iar pe alocuri intra in contact cu Campia de Vest

Caracteristici generale:

au altitudinea medie de 650 m (cea mai redusa)Tlipsa reliefului glaciar, sporadic in M. Bihor apare relieful periglaciar (depresiuni nivale, forme create de inghet-dezghet)

cea mai mare altitudine vf. Bihor(Curcubata Mare)- 1 849 m din M. Bihor

ocupa   26% suprafata Carpatilor

prezinta o mare complexitate litologica si structurala, fiind formati dintr-un adevarat mozaic de roci: vulcanice, sedimentare si metamorfice (sisturi cristaline)

varietatea rocilor impune o mare varietate a reliefului

relieful pe sisturi cristaline si roci vulcanice apare sub forme masive si greoaie (M. Bihor, M. Semenic, M. Locvei, M. Poiana Rusca, M. Metaliferi)

in Muntii Metaliferi prezenta rocilor vulcanice si sedimentare determina aparitia unui relief sculptat de eroziunea diferentiata

relieful carstic este extins si apare sub forme diferite atat exocarstice cat si endocarstice:

platouri carstice cu lapiezuri si doline: Padis- Cetatile Ponorului, Vascau, Carbunari

vai de tip chei: Nerei, Rameti, Intregalde

depresiuni carstice in care s-au instalat lacurile carstice: Ighiu, Varasoaia

pesteri: Vantului (cea mai lunga din tara), Ursilor, Comarnic, Meziad, Scarisoara, Focul Viu (cu ghetari)

avene adanci

culmile sunt largi si netede

reprezinta sectorul cel mai fragmentat din Carpati prezentand numeroase depresiuni, culoare de vale transversale, pasuri si trecatoriTaspect discontinuu

campia patrunde adanc in interiorul muntelui sub forma unor depresiuni de tip "golf"

au aspect asimetric, altitudinile scazand de la est la vest

prezinta vai de tip defileu: Defileul Dunarii in sud (cel mai lung din Europa 144 km), Defileul Muresului

prezinta cele mai bogate precipitatii (1 400 m in M. Vladeasa) pe versantii vestici, iar pe cei estici si sud-estici apare fenomenul de foehn

sunt bine impaduriti , predominand padurile de foioase, urmate de padurile de conifere iar la altitudini mai mari pajistile subalpine

sunt bine populati, asezarile rurale urcand in altitudine pana la 1 600 mTsate de tip risipit numite cranguri

prezinta numeroase resurse de subsol: minereuri auro-argintifere, minereuri de fier, bauxita, marmura, etc.

vaile transversale ii impart in doua sectoare:

A.     Muntii Banat si Poiana Rusca

B.     Muntii Apuseni

A. MUNTII BANATULUI SI POIANA RUSCA

a. MUNTII BANAT

Limite

N- Dealurile de Vest (Dealurile Banatului, subunitatea acestuia Dealurile Buziasului numite si Dealurile Poganisului)

E- Culoarul Timis -Cerna

S- Defileul Dunarii

V- Dealurile de Vest (Dealurile Banatului, subunitatea acestuia Dealurile Tirolului)

Caractere generale

reprezinta o punte de legatura cu Muntii Balcani

datorita alcatuiri petrografice se aseamana mai mult cu Carpatii Meridionali

relieful carstic este extins : Cheile Nerei, Cheile Carasului, Pestera Comarnic

includ Defileul Dunarii cel mai lung din Europa (144 km), unde temperaturile sunt mai ridicate permitand dezvoltarea unor elemente biogeografice submediteraneene: liliacul salbatic, vipera cu corn

aici se afla Parcurile Nationale: Portile de Fier, Cheile Nerei- Beusnita

prezinta 3 trepte altimetrice ce scad altitudinal de la est (peste 1 400 m) la vest (sub 600 m)

Cuprinde

Muntii         

o      in Est cei mai inalti:

M. Semenic -1 446 m vf. Semenic   si M. Almajului- 1 224 m vf. Svinecea Mare

o        In Centru:

M. Aninei si M. Locvei

o        In Vest cei mai josi

M. Dognecea (617m)

Depresiuni:

Dep. Almajului (Bozovici)- bine individualizata intre M Semenic si M. Almajului, traversata de Nera cu numeroase livezi de meriT "Tara florilor de mar"

Dep. Caras- Resita (Caras -Ezeris) - drenata de Caras si Barzava

Pasuri si trecatori:

Domasnea ( Poarta Orientala)- 540 m

Tarova

Valiug

b. MUNTII POIANA RUSCA

Limite

N- Valea Muresului (Defileul Deva - Lipova)

E- Dep. Hateg

S- Culoarul Bistrei

V- Dealurile de Vest (Dealurile Banatului, subunitatea acestuia Dealurile Lipovei)

Caractere generale

apar izolati ca un horst inconjurat de zone joase

sunt alcatuiti din calcare cu intruziuni granitice

prezinta vai inguste cu versanti abrupti si culmi largiTasezarile rurale si caile de comunicatie se concentreaza pe culmi

altitudinea maximaTvf. Padesu 1 374 m

B. MUNTII APUSENI

Limite

N- valea Barcaului

E- Dep. colinara a Transilvaniei

S- Valea Muresului (Defileul Deva - Lipova)

V- Dealurile de Vest, iar pe alocuri intra in contact cu Campia de Vest (sub forma depresiunilor de tip "golf")

Caractere generale

relieful carstic este extins: Platourile carstice Padis- Cetatile Ponorului, Vascau; chei: Turzii, Rameti; pesteri: Vantului, Scarisoara, Ursilor etc.

campia patrunde adanc in interiorul muntilor sub forma de depresiuni de tip "golf"

nu prezinta subdiviziuni transversale

prezinta suprafete de eroziune acoperite de pajisti subalpine

sunt bine populatiT localitatea Tomnatic se afla la 1 600 m altitudine

prezinta o alcatuire petrografica mozaicataT diversitatea formelor de relief

in ultimii ani aceasta zona a fost declarata Parc Natural

prezinta o distributie palmara, avand in partea centrala masivul principal (nod orografic) M. Bihor, cel mai inalt din care se desprind celelalte culmi muntoase

Cuprinde

Muntii         

§ in zona centrala: M. Bihor -vf. Bihor 1 849 m, cu un relief carstic extins

§ spre nord M. Vladeasa (vf. Vladeasa 1 836 m) intre v. Iada si v. Somesul Mic

spre nord-est M. Gilau  intre v. Somesului Mic si v. Iara

spre est  M. Muntele Mare (vf. Muntele Mare 1 826 m) intre v. Iara si v. Ariesului

spre est  M. Trascau intre v. Ariesului si v. Ampoiului

spre sud M. Gaina -1484 m la N de valea Crisului Alb care izvoraste din acest masiv

spre sud -est M. Metaliferi intre v. Ampoiului si v. Muresului, alcatuiti predominant din roci vulcanice T numeroase zacaminte auro-argintifere, tot aici se afla Detunatele

spre vest M. Crisurilor separati de depresiunile de tip "golf" si vaile raurilor in urmatoarele subunitati:

o      M. Zarand (vf. Drocea 836 m, vf. Highis 799 m)-intre Mures si Crisul Alb

o      M. Codru Moma (vf. Plesu 1 112 m)-intre Crisul Alb si Crisul Negru

o      M. Padurea Craiului -intre Crisul Negru si Crisul Repede

o      M. Plopis (Ses) -intre Crisul Repede si Barcau

o      M. Meses

Depresiuni:

Simleu- pe Barcau

Huedin

Abrud- pe Aries

Zlatna- pe Ampoi

Vad-Borod- pe Crisul Repede

Beius - pe Crisul Negru

Brad, Halmagiu, Gurahont- pe Crisul Alb

Pasuri si trecatori:

Ciucea - 901 m

Valisoara- 461 m

Bucium- 915 m

Buces- 725 m

Varfuri- 650 m

Vartop