DESPRE INCALZIREA GLOBALA

Interviu de Eugen Istodor - Academia Catavencu 16 iulie 2007

Am simtit pe propria piele: seceta, furtuna, moartea primaverii, lipsa zapezii, disparitia treptata a tuturor semnelor bucuriilor mele din copilarie, vinticelul, adierea, statul la soare toata ziua, linista de dupa zapada. Am simtit chiar ca nu mai sint nemuritor. Acum mi-o spune profesorul Mircea Dutu. Stie Mediu. Stie Dreptul Mediului. Ceea ce citeam in teoriile SF despre apocalipse naturale, Mircea Dutu povesteste ca fiind intimplari reale. Acum si in 30 de ani.

Mina omului: incalzirea globala

Reporter: Cum stam?
Mircea Dutu: Nu prea bine. Cel putin din punct de vedere climatic. Daca am reusit in privinta mondializarii sau in privinta economiei, nu acelasi lucru am facut in cea a naturii. Si totul din vina noastra. Vorbind de Romania, vremurile istorice ne sint favorabile, da, dar in ceea ce priveste vremea climatica ea ne arata ca tara noastra e in primul rind al tarilor afectate.
Rep.: Nu ne mai puem lauda cu climatul temperat continental…
M.D.: Nu. Nu mai avem patru anotimpuri. Tendinta e diminuare pina la disparitie a anotimpurilor intermediare, primavara si toamna.
Rep.: Unde e Dumnezeu, intre noi si cer?
M.D.: Pina la Dumnezeu, ultimul echilibru al naturii s-a stabilit acum 8-10.000 de ani. Dupa aceea au urmat o serie de fluctuatii, in sensul racirii. O data cu epoca industriala a intervenit incet-incet si omul, cu gazele de efect de sera, efectul de sera, fenomen de altfel natural, in absenta lui am avea constant minus 18 grade Celsius, deci, viata ar fi imposibila, deci, acest efect e accentuat de arderea combustibililor care produce gaze cu efect de sera care determina incalzirea globala, incalzire ce genereaza incalzirile climatice.
Rep.: A nins in Buenos Aires dupa 80 de ani. Acum 80 de ani ce s-a intimplat?
M.D.: Era un simplu accident. Acum e vorba de o tendinta. Oamenii de stiinta spun ca 90% in aceste fenomene este mina omului. Sa credem ca 10% ne va salva, acea incertitudine? Cine stie? Astea sint teoriile si iata si efectele.

Paradisul pierdut de acum 10.000 de ani

Rep.: Sa ne intoarcem in urma cu 10.000 de ani.
M.D.: Era glaciatiunea. A urmat o incalzire brusca, ca apoi sa se aseze actualul sistem climatic. De aceea, exista unii teoreticieni care spun ca dupa cresterea temperaturilor, daca se repeta istoria de acum 8-10.000 de ani sa asistam la o racire brusca.
Rep.: Nu putem vedea inteleg ce se va intimpla in urmatorii zece ani.
M.D.: Nu, zece, ci la nivel de treizeci, cincizeci, o suta de ani. Sa vedem faptul ca avem un prag mediu de 15 grade Celsius. Primul prag de dereglare majora inseamna cresterea cu doua grade celsius. Al Gore spune ca o crestere de patru grade Celsius duce la haosu climatic, cind totul scapa de sub control si s-ar putea ca dupa reasezarea sistemului climatic nimic sa nu mai semene cu ce a fost inainte.
Rep.: Interesant este ca a aparut nu doar incalzirea globala dar si stingerea combustibililor naturali.
M.D.: E doar o coincidenta. Exista o criza energetica a combustibilor fosili, petrol, gaz, carbune. Pura coincidenta insa, dar oricum e interesant ca arderea combustibilor fosili a dus la emiterea de gaze cu afect de sera si deci la incalzirea globala.
Rep.: Cu cit de consumam combustibilii mai repede cu atit scapam mai repede de incalzire.
M.D.: Daca s-ar termina miine, am putea spune ca, economic am avea o catastrofa, dar ecoclimatic ar fi o binefacere, ca nu ar continua incalzirea in acelasi ritm. Bun, este o iluzie oricum fiindca gazele de efect de sera persista timp de o mie de ani, deci incalzirea nu s-ar opri.

Creierul nu e in stare sa constientizeze pericolul schimbarilor climatice, asa cum se intimpla in cazul pericolului terorist.

Rep.: Deci, noi?
M.D.: Depindem de capacitatea personala de a ne adapta la tendintele climatice.
Rep.: Cum ne adaptam?
M.D.: Cum? Diminuare a gazelor ce efect de sera, oricum. Apoi, priviti cum am dezvoltat sistemul central de incalzire, calorifere, peste iarna. Peste citiva zeci de ani vom dezvolta sisteme de aclimatizare. Vor aparea boli noi, plante noi, imprevizibile consecinte asupra psihicului uman. Un psiholog american a aratat ca creierul nostru nu e in stare sa constientizeze atit de bine pericolul schimbarilor climatice, asa cum se intimpla in cazul pericolului terorist. Terorismul e perceput mult mai acut, ca venind din partea altuia, iar reactia umana e mult mai intensa. In schimb, in privinta climei, oamenii spun ca poate nu li se intimpla lor, ca nu conteaza.
Rep.: Omul percepe capra vecinului…
M.D.: Da, da. Omul nu vede decit prietenia sa milenara cu natura.
Rep.: Vom fi mai depresivi cu soarele in cap?
M.D.: Incalzirea globala va afecta totul, de la comportamentul nostru sexual la cel razboinic pe cimpul de lupta. Sansa omului este de a transforma in atitudini ceea ce azi vede la nivel de teorie, de a avea grija fata de planeta, de aborda o atitudine economicoasa.
Rep.: Pai, romanii abia au intrat in rindul lumii, ori vrem si noi sa consumam.
M.D.: Caracterul consumist, pradator, de succes, nu? Ar vrea sa fie imbratisat si de China si de India. Va dati seama ce presiune extraordinara va fi cind peste inca un sfert din planeta va vrea sa consume ca un Occidental? Ce resurse vor trebui sa fie disponibile? Multi se intreaba… au mai fost astfel de schimbari climatice in viata milenara a planetei, dar atunci speciile se refugiau in alte zone ale planetei mai putin afectate. In conditiile in care in 2030 vom fi peste 12 miliarde de oameni suprafata Terrei va fi sufocanta nu doar prin numele indivizilor, cit si prin pretentiile acestora de a trai.

Omul nu e etern

Rep.: Va dati seama ca poeziile noastre populare vor fi greu de inteles de urmatoarele doua generatii, ca mindria noastra cu patru anotimpuri si clima blinda nu mai are vreun sens. Sa nu mai zic de ideea ca esti realizat cu o masina tare, vila in Pipera si doi copii.
M.D.: De acord. Fiecare cred eu ca avind astfel de mijloace de trai se vor gindi la cum sa resimta cit mai putin dezastrul ecologic. Deja, la nivelul marilor state se cultiva ideea statelor fortareata, sa depindem cit mai putin de combustibilii clasici. Omul este insa foarte egoist. Se priveste in oglinda si isi spune ca e unicat si etern. Daca vedem si plasam istoria umana numai la nivelul istoriei planetei Pamint putem vedea ce reprezinta omul. Pamintul are circa 5, 6 miliarde de ani. Procesul de aparitie a omului s-a declansat in urma cu patrumilioane de ani. Numai in urma cu 30-40000 de ani apare omul sapiens. Ca atare am aparut de foarte curind, pe o anumita treapta de dezvoltare a planetei si in termenii gindirii finite, vom disparea la un moment dat.
Rep.: Cum sa disparem?
M.D.: Categoric. Nimic nu e etern. Totul se transforma. Important este daca apogeul civilizatiei umane e mai departat sau mai apropiat. Se pare ca, certindu-ne prin natura, prin insasi actul nostru de nastere, atunci cind echilirul ecologic se rupe, natura ne pedepseste, naste un alt echilibru, in care omul poate sa nu mai existe. Un american a spus ca, precum vedetele de cinema preocupate de infatisarea lor, la batrinete se hotarasc sa se retraga, asa si noi, oamenii ar trebui sa ne retragem in plina glorie, in apogeul civilizatiei. Cum? Sa nu mai procreem si sa ne concentram pe a inventa un limbaj care sa transmita in viitor semnele existentei noastre. Tot el a calculat insa ca pina ii convingi pe oameni de asa ceva vom disparea datorita incalzirii globale. Nu sintem eterni. Au disparut ei dinozaurii, nu?
Rep.: Pai, noi gindim, nu meritam sa murim.
M.D.: Nu cred ca e o teorie justa, presupune o valorizare. Exista chiar o teorie ca Terra este o fiinta care se autoregleaza. E o teorie. Noi cunoastem atit de putin legat de om si de natura.
Rep.: Ce o sa ne facem?
M.D.: La Bucuresti recordul dateaza din 2000, 42,5 grade Celsius la umbra. In Bucuresti. Ar fi cel mai simplu lucru sa renuntam la haine, cel mai greu e sa rezistam noi ca oameni la astfel de temperaturi. Se anunta o societate a riscurilor permanente.

Vom cultiva rodii. Fasolea va disparea

Rep.: Vom trai?
M.D.: 30 de ani de acum incolo, da. In parametrii de acum. Important este sa nu creasca temperatura medie. Aceea ne este fatala.
Rep.: Animalele, care rezista?
M.D.: Cresterea cea mai mare va fi la poli. Efect? Cresterea marilor si Oceanelor. Cambridge, intr-un raport, vorbeste de un metru in privinta cresterii. Va dati seama ce inseamna asta pentru Olanda, insulele din Pacific, Marea Britanie. 800 de milioane de persoane se preconizeaza sa fie un fel de refugiati climatici. Sa mearga dintr-o zona in alta. Si daca la imigrantii politici gasesti solutii, in cazul unei mase de oameni atit de mare faci o presiune atit de mare incit nu ai solutii de supravietuire. Unde? Ne ramine sa credem in imprevizibil. In cazul Romaniei, sudul se va desertifica, gradina fiecarei case va cunoaste rodia, smochina, va disparea fasolea, marul, parul. Poate vita de vie se va extinde. Ghetarul Scarisoara va disparea. Litoralul Marii Negre se va eroda si va disparea.
Rep.: Astea erau scenarii SF in copilaria noastra.
M.D.: Nu avem capacitatea de a ne imagina ceea ce ne asteapta. Si sa nu credeti ca aceste scenarii sint fictive. Ele vin din partea celei mai conservatoare caste de oameni de stiinta, e vorba de britanici. Romania nu are nici macar o evaluare a ceea ce ne asteapta, abia acum am adaptat un program anticanicula.
Rep.: Noi nu ne putem adapta, copiii nostri nu sint capabili sa se adapteze. Exista vreo sansa ca, stiu eu, copiii copiilor sa creeze genetic 'un organ anticanicula'?
M.D.: Nu un organ, un sistem de reactie. Schimbarile se petrec foarte repede, iar omul nu e in stare sa se adapteze atit de repede. Are limite genetice, din punctul asta de vedere. Ar trebui sa trecem la bicicleta, sa nu mergem cu avionul, sa mergem cu masinile decit cu 30 pe ora. Imposibil asa ceva.
Rep.: Semnele civilizatiei…
M.D.: Filosofii cred ca trebuie sa revedem ideea de dezvoltare si de progres.
Rep.: Dumnezeu exista?
M.D.: As putea zice cu vorbe celebre: Dumnezeu exista. Eu l-am intilnit. Priviti in jur. Salustius spunea: Stapinul bun tunde oile, nu le jupoaie. Noi jupuim.