Impactul freonilor asupra mediului

IMPACTUL FREONILOR  ASUPRA MEDIULUI

1.DEFINITIE FRE'ON freoni, s.m. (Chim.) Compus organic al fluorului utilizat in special ca agent frigorific

MÉDIU medii, s.n. 1. Natura inconjuratoare alcatuita din totalitatea factorilor externi in care se afla ființele și lucrurile.

2.PERICOLE subtierea stratului de ozon,
– efectul de sera
– incalzirea globala
– ploile acide
Intr-un deceniu nu va mai fi deloc zapada pe Kilimanjaro.

. - Se observa scaderea ingrijoratoare a stratului de zapada.

-subtierea stratului de ozon

Radiatiile solare vin sub forma de unde de lumina, acestea incalzind pamantul. O parte a radiatiilor care sunt absorbite si care incalzesc Pamantul este retrimisa in spatiu sub forma de radiatie infrarosie. O parte a razelor infrarosii care pleaca este captata de catre acest strat al atmosferei si tinuta in interiorul sau. Este un lucru bun pentru ca mentine temperatura Pamantului intre anumite limite – constanta si suportabila. Fara acest strat razele infrarosii reflectate ar parasi atmosfera si Pamantul ar ingheta. Problema se afla in extrema cealalta: stratul subtire al atmosferei este ingrosat de catre intreaga poluare globala si pe masura ce se ingroasa din ce in ce mai multe radiatii care pleaca sunt oprite. Astfel, atmosfera se incalzete in intreaga lume. Aceasta este incalzirea globala.
Prima persoana care a propus masurarea cantitatii de dioxid de carbon din atmosfera terestra a fost profesorul Roger Revelle, in anul 1957. A masurat timp de decenii prin baloane meteorologice inaltate in fiecare zi in mijlocul Pacificului si a intocmit un grafic al variatiei cantitatii de dioxid de carbon din atmosfera terestra prin care se putea observa o crestere cu fluctuatii de la an la an. Motivul pentru care scade o data in fiecare an este faptul ca suprafata de uscat se afla in cea mai mare masura la nord de Ecuator, tot aici aflandu-se desigur si cea mai mare parte a vegetatiei, fiind foarte putina in sud. Astfel, cand emisfera nordica este inclinata spre Soare (primavara si vara),ies frunzele ce inspira dioxidul de carbon, iar cantitatea de dioxid de carbon din atmosfera scade. Cand emisfera nordica nu este inclinata catre Soare (toamna si iarna), frunzele cad si expira dioxid de carbon,iar cantitatea de dioxid de carbon din atmosfera creste din nou. Astfel, este ca si cum intregul pamant inspira si expira o data p an. In Muntii Himalaya este o problema deosebita deoarece 40% din toata populatia globului isi ia apa de baut din rauri si izvoare din care mai mult de jumatate sunt alimentate de apa rezultata in urma topirii ghetarilor. Acesti 40% din oamenii de pe Pamant se vor confrunta in urmatoarea jumatate de deceiu cu o lipsa acuta din cauza acestei topiri. In Muntii Himalaya este o problema deosebita deoarece 40% din toata populatia globului isi ia apa de baut din rauri si izvoare din care mai mult de jumatate sunt alimentate de apa rezultata in urma topirii ghetarilor. Acesti 40% din oamenii de pe Pamant se vor confrunta in urmatoarea jumatate de deceiu cu o lipsa acuta din cauza acestei topiri..

Avem de-a face cu o criza la nivel mondial: activitatea omului ameninta echilibrul natural al gazelor atmosferice periclitand astfel siguranta intregii planete Alarmant este si faptul ca populatia lumii nu constientizeaza gravitatea acestui aspect desi efectele devastatoare au inceput deja sa apara.
Cea mai vulnerabila parte a sistemului ecologic al Pamantului este atmosfera. Este vulnerabila pentru ca este foarte subtire. Celebrul astronom si astrobiologist Carl Sagan compara atmosfera cu un strat de lac pus pe suprafata unui glob mare. Este destul de subtire cat sa ii putem schimba compozitia. Iar schimbarile aparent nesemnificative pot produce grave perturbatii pentru mediul inconjurator.
Atmosfera este formata din circa 10 gaze diferite ,in mare parte azot (78%) ,si oxigen (21%). Acel 1% ramas este format din argon ,dioxid de carbon ,heliu si neon.Toate acestea sunt gaze neutre ,adica nu intra in reactie cu alte substante.Mai exista urme de dioxid de sulf ,amoniac, monoxid de carbon si ozon (O3) precum si gaze nocive ,fum ,sare,praf si cenusa vulcanica.
Echilibrul natural al gazelor atmosferice care s-a mentinut timp de milioane de ani ,este amenintat acum de activitatea omului.

Distrugerea stratului de ozon
In stratosfera, de la inaltimea de 10-15 km si pana la 35 km, concentratia de ozon este destul de mare si anume cantitatea maxima de ozon in acest strat este de 450 unitati Dobson. O unitate Dobson (DU) reprezinta cantitatea de ozon care se afla intr-un strat de ozon pur de grosime 0,01 mm, in conditii normale. Acest strat de ozon este foarte important pentru viata de pe Pamant, deoarece prin reactia (3) ozonul absoarbe cea mai mare parte a radiatiilor UV emise de Soare, care in caz contrar ar afecta viata organismelor de pe Pamant

3.MASURI Natura isi are legile ei care trebuie respectate cu sfintenie. A i le incalca, inseamna profana puritatea constituirii acestora inca de la inceputul inceputurilor. Daca ne punem cateva intrebari ca de exemplu: cate mari si cate oceane mai sunt pure ca odinioara, sau cata vegetatie mai incanta simturile noastre, nu putem sa dam un raspuns, aceasta pentru ca in ultimii ani au aparut semnale alarmante.

Existenta planetei noastre este amenintata de tot felul de fenomene specifice civilizatiei moderne care in inaintarea ei catre progres, ramane constient sau inconstient indiferent la urmarile cuceririlor stiintei si tehnicii moderne, desi aceste urmari sunt destul de vatamatoare si chiar fatale Pamantului.
Problema poluarii este astazi extrem de grava. Trebuie sa facem deosebire intre poluarea atmosferei, care ameninta viitorul planetei noastre, si cea a solului si a apei, care creeaza mari dificultati fiecarei natiuni si mai ales tarilor industrializate din America de N, Europa, Rusia si Extremul Orient, alterand calitatea vietii.
Problema poluarii atmosferice este incontestabil cea mai grava. Formele de poluare ale aerului sunt multiple, in egala masura fiind afectata si structura planetei din punct de vedere geologic, hidrologic si biotic. S-a ajuns la smog, la problema reziduurilor, la eutrofizarea apelor, la ploile acide, la efectul de sera, la topirea ghetarilor si la perioada de seceta din dorinta omului de a acumula cat mai multe bunuri materiale in dauna propriei sale existente.
In fata acestor primejdii cu urmari care pot deveni catastrofale oamenii de stiinta au facut front comun, ei fiind totusi neputinciosi in a rezolva aceste probleme, rolul primordial pentru crearea unei noi dimensiuni viitoarei societati viabile revenind tuturor comunitatilor umane.
Societatile moderne incep sa realizeze ca sunt pe cale nu numai de a-si distruge mediul inconjurator dar chiar de a-si submina propriul viitor. Foarte putine guverne si agentii pentru dezvoltare din intreaga lume au incercat sa schimbe sensul acestor tendinte amenintatoare. Construirea unui viitor stabil, adaptat necesitatilor ecologice, trebuie sa aiba in vedere o viziune clara referitoare la un mediu propice vieTii.
O societate viabila este aceea care isi satisface nevoile fara a pune in pericol perspectivele generatiilor viitoare. Aceasta definitie presupune responsabilitatea fiecarei generatii fata de asigurarea posibilitatii ca urmatoarea generatie sa beneficieze de o zestre naturala si economica nediminuata. In ultimile decenii, cea mai mare parte a natiunilor in curs de dezvoltare au aspirat catre economii bazate pe combustibili fosili si centrate in jurul 'zeului automobil', de tipul celor din vest.
Dar plecand de la problemele locale privind poluarea ireversibila a aerului si ajungand la amenintarea globala pe care o reprezinta schimbarea climei, reiese ca aceste societati sunt departe de a fi durabile, ele pregatindu-si cu rapiditate propria lor pieire. In mod evident, o economie ce provoaca schimbarea rapida a climei - de care depinde capacitatea sa de producere a hranei nu poate fi viabila, ca si aceea care conduce la taierea masiva a padurilor ce asigura combustibilul, materia prima si nu in ultimul rand oxigenul necesar vietii.
Schimbarile fundamentale din domeniul energetic, silvicultura, agricultura si din alte domenii nu pot avea loc fara modificari esentiale din punct de vedere social, economic si moral al societatilor umane. Deci, este necesara o perioada de tranzitie spre o societate viabila atat pentru tarile dezvoltate cat si pentru cele slab dezvoltate, pentru liderii politici si populatie care vor trebui sa-si adapteze munca si timpul liber la un nou set de principii, avand ca obiectiv prosperitatea si protectia generatiilor viitoare.
In prezent nu exista modele pentru o societate viabila, dar trebuie elaborat un nou 'set de valori' pentru a realiza o astfel de societate. Printre cele mai evidente mutatii spre o astfel de societate vor fi cele legate de intrebuintarea fortei de munca. Trecerea de la combustibili fosili la diverse surse regenerabile de energie, extragerea unor cantitati mai mici de minereuri si reciclarea deseurilor, restructurarea practicilor legate de agricultura si silvicultura vor crea un numar mare de locuri de munca din unele ramuri traditionale. Pierderile inregistrate in minele de carbune, productia de automobile, constructii de drumuri si prospectarea metalelor vor fi compensate de cresterea numarului celor ce se vor ocupa cu fabricarea si vanzarea celulelor solare fotovoltaice, a turbinelor eoliene, a bicicletelor, a echipamentelor pentru transporturi in comun; distilarile de alcool vor inlocui rafinariile de petrol, vor fi create numeroase tehnologii pentru reciclarea deseurilor.
Mutatii importante vor avea loc si in domeniul profesiilor. Printre profesiile foarte cautate se vor numara cele de prospector eolian, revizor al eficientei energetice si al arhitecturii 'solare', determinate de tranzitia catre o economie a energiei regenerabile.
Numarand astazi numai cateva sute locurile de munca din aceste domenii pot ajunge pe plan mondial de ordinul milioanelor in cateva decenii. In agricultura, pe masura ce se vor raspandi noile modele agricole si se va elimina folosirea pesticidelor, va exista o cerere tot mai mare de agronomi si de specialisti in metode biologice de combatere a daunatorilor. Multi oameni cu studii superioare isi vor valorifica cunostintele profesionale in alte domenii de munca, in scopul crearii unei economii ecologice si a protectiei mediului.
Intr-o societate viabila, bugetele militare nationale vor reprezenta numai o mica parte din ceea ce sunt ele astazi. Va avea loc o trecere masiva a resurselor din domeniul militar in cel al eficientei energetice, a conservarii solului, a plantarii arborilor, a planificarii familiale, a eradicarii unor boli. Pentru realizarea acestor deziderate, natiunile vor trebui sa coopereze intr-o masura mult mai mare, fata de tot ce a cunoscut lumea pana acum
Tranzitia spre o societate viabila nu poate avea loc fara o transformare a prioritatilor si valorilor individuale. Intrucat acumularea avutiei personale si/sau nationale nu mai constituie telul principal, distanta care ii separa pe cei bogati de cei saraci se va diminua eliminandu-se astfel tensiunile sociale. Natiunile care vor intelege ca atingerea acestor teluri necesita un larg set de valori, incluzand principiile democratice, libertatea de a inova, respectul fata de drepturile omului si acceptarea diversitatii.
In fata acestor sarcini comune atat de dificile si numeroase pe care le implica actiunea de 'reparare' si protejare a planetei, ideea purtarii unui razboi ar putea deveni un anacronism. Viitorul umanitatii este incert iar daca nu se iau masuri inca de pe acum planeta noastra si locuitorii ei se afla in fata unei profunde schimbari negative si catastrofale. Pentru a castiga batalia va trebui sa se faca sacrificii; trebuie sa indepartam pericolul unui nou razboi mondial, sa cream o viata cu adevarat umana pentru generatiile actuale dar mai ales pentru cele viitoare.
Noi suntem increzatori in viitor

4.ANEXE:

a) imagini cu poluarea mediului:

b) cum ar trebui sa arate mediul: