Invesul bi0pedogeografic

EUROPA 

1. Tundra - nord =climat rece subpolar; vegetatie ierboasa de muschi, licheni, adaptata la frig, arbusti pitici( mesteacanul si salcia pitica); fauna: ursul, iepurele, vulpea polara, ren, foca, morsa; soluri: subtiri cu substrat permanent inghetat si soluri mlastinoase

2. Padurile de conifere (taiga) - nord si nord-est = climat temperat continental rece; vegetatia: arborii cu frunze verzi

tot anul, molid, brad, pin, zada; fauna: urs brun, cerb, ras, veverita, lupi, zibelina, hermelina; soluri: spodosoluri

(podzolice, alpin - brun acide)

3. Padurile de foioase - centrul si vestul continentului = climat temperat oceanic si continental

vegetatia: arborii cu frunze cazatoare (caducifoliate), stejar, fag, ulm, tei, artar, frasin.; fauna: cerbul, caprioara,

jderul, vulpea, lupul, mistretul, pisica salbatica, urs brun, veverita; soluri: brune, cenusii si argiloase bogate in humus

4. Padurile de amestec - sudul padurilor de conifere, cuprind paduri de foioase si conifere

5. Stepa - nordul Marii Negre si Caspice, prelungita pana in Asia Centrala = climat temperat continental

vegetatia: ierboasa (pir, negara, colilie, paius) adaptata la uscaciune, a fost inlocuita de terenuri agricole, silvostepa

"stepa cu arbori"; fauna: rozatoare (iepure, harciog, popandau), dropia, reptile, serpi; soluri: fertile negre numite

cernoziom (Ucraina, Rusia, Romania) - granarul Europei.

6. Vegetatia mediteraneana - bazinul Marii Mediteraneene = climat mediteranean sau subtropical

vegetatia: arbori si arbusti care nu-si pierd frunzele (stejarul verde, stejarul de pluta, laurul, mirtul,), vegetatie de

maquis si garriga (levantica, rozmarin, cimbru) si plantatii de maslini; fauna: reptile, sacali, serpi, mufloni, broasca

testoasa, scorpioni, vipere si pasari; soluri: roscate - castanii si terra rossa pe substrat calcaros

7. Vegetatia de semidesert - zona Marii Caspice = climat temperat continental excesiv si subtropical; vegetatia: ierburi aspre, tufisuri, arbori fara frunze; fauna: asemanatoare zonei mediteraneene; soluri: nisipoase si roscate

8.Vegetatia muntilor inalti - Muntii Alpi, Caucaz, Carpati, Pirinei = climatul muntilor inalti; vegetatia este etajata

de la baza in sus: terenuri agricole, paduri de stejar, 500-700 m, paduri de fag, 700-1200 m, paduri de conifere,

1200-2000 m, arbusti pitici si pajisti, 2000-3000 m, lipsite de vegetatie sau foarte saraca, peste 3000; fauna: specifica

fiecarei zone de vegetatia solurile: spodosoluri, cambisoluri si argiluvisoluri

ROMANIA

Caractere generale

Vegetatia este conditionata de: pozitia in latitudine, conditiile climatice, conditiile de relief - determina etajarea vegetatiei

(paduri de gorun, fag si conifere si a pajistilor alpine), pozitia geografica pe glob, caracteristicile retelei hidrografice, tipul de sol, substratul geologic, activitatile economice; Fauna este conditionata e vegetatie; Se diferentiaza unitati zonale si intraz, et.

A.          Unitatile zonale

1. Zona stepei si silvostepei - 0-300m

Este specifica in Campia Romana, Campia de Vest, Podisul Moldovei, Campia Transilvaniei (campiile si podisurile joase)

Vegetatia este formata di ierburi xerofile, graminee si palcuri de paduri cu specii termofile (silvostepa)

Conditiile climatice specifice sunt de temperaturi ridicate vara si precipitatii putine; Fauna specifica: soarece, popandau, harciog, orbete, dropie, prepelita, crap, salau, somon, stiuca, biban; Solurile specifice: molisolurile (cernoziomuri levigate, negre, balan, cenusii si castanii)

2. Zona de padure - 300 - 1800m

a. etajul stejarului - 200 - 500m

gorun, cer, garnita, stejar pufos, tei, alun, artar si amestec stejar-fag, gorun-fag (400-600m); podisuri si dealuri joase si inalte

fauna: caprioara, iepure, pisica salbatica, fazan, grangur, sitar; soluri: argiluvisoluri (brun roscate)

a. etajul fagului 500-1200.

ulm, frasin, jugastru, paltin, carpen, fag, tei si amestec fag-molid (1200-1400m); muntii josi si dealurile inalte

fauna: mistret, lup, vulpe, viezure, veverita, graur, mierla, ciocanitoare, clean, mreana, scobar; argiluvisoluri si cambisoluri (brune si brun acide)

b.etajul coniferelor - 1200-1800m

molid, brad, pin, tisa, zada, zmeur si amestec molid-fag (1200-1400m); fauna: urs, cerb, jder, ras, cocos de munte, gainusa de alun,Soluri: cambisoluri si spodosoluri (podzolice)

3. Zona alpina - la peste 1800m 

a. etajul subalpin - 1800-2000m, afin, merisor, smardar, ienupar, jneapan; etajul alpin - la peste 2000m, muschi, licheni, parusca, firuta, clopotei, floarea de colt; Fauna: capra neagra, soarece alpin, acvila, vulturul barbos, cinteza alpina, pastrav ; solurile sunt alpine brun acide (spodosoluri)

B.          Unitatile azonale (intrazonale)

apar pe suprafete restranse fiind impuse de tipul de roca, interventia antropica si microclimat

a.   vegetatia mediteraneana: liliac salbatic, mojdrean, carpinita, castan dulce; sarpele cu clopotei, broasca testoasa, vipera corn

b.  vegetatia de lunca: paduri de lunca, zavoaie, soluri aluvionare, fauna specifica; vegetatie halofila, psamofila,higrofila.

C.      Vegetatia si fauna acvatica

ZONELE BIOPEDOCLIMATICE ALE EUROPEI

Tipul de clima	Zona biogeografica	Vegetatia	Fauna : Bazele moleculare ale apoptozei : Organizarea chimica a celulei	Solurile	Localizare	Observatii
CLIMAT POLAR SI SUBPOLAR	TUNDRA	mesteacan pitic, salcia, muschi si licheni	renul, vulpea polara, lemingul	soluri de tundra	in lungul litoralului arctic, intre C.Nord si mtii. Ural	o regiune rece, golasa si umeda
CLIMAT TEMPERAT RECE	PǍDURILE DE CONIFERE (TAIGA)	molid pin zada	elanul, lupul, hermelina, rasul, castorul	spodosoluri	din Alpii Scandinaviei pana in muntii Ural	cea mai mare uni-tate forestiera din Europa; importanta resursa naturala
CLIMAT TEMPERAT OCEANIC (si zonele cu umiditate mai ridicata)	PǍDURI DE FOIOASE NEMORALE (cu frunze cazatoare)	fag, stejar, tei, frasin, ulm, artar, carpen	pisica salbatica, cerbul comun, caprioara comuna, bizonul	Cambisoluri argiluvisoluri	desfasurare maxima in Vestul si Centrul Europei	vegetatia naturala a fost inlocuita de culturi agricole
CLIMAT TEMERAT CONTINENTAL	SILVOSTEPA	stejar, tei, frasin artar, carpen	lupul, vulpea, mistretul	molisoluri cernoziomuri	specifica in C.Rusa pe o fasie in diagonala pe directia SV-NE	apare in zonele cu umiditate mai ridicata
	STEPA	colilia paiusul pelinul	popandaul, soarecele de stepa, har-ciogul,	molisoluri cernoziomuri	in nordul M. Negre si al M. Caspice; C. Romana	lipsa aproape com-pleta a padurilor; datorita solu-rilor fertile, vegetatia na-turala a fost inlocuita de culturi agricole
CLIMAT MEDITE- RANEAN	ZONA MEDITE- RANEANǍ	stejar, pin, pal-mier pitic, laur, mirt, maslin, smochin	sacalul, broasca testoasa, scorpionu,, magotul[1]	terra rosa	litoralul M. Mediterane (peninsulele din sudul Europei)	in altitudine urca pana la 300-400m; formatiuni de ma-quis si garriga
CLIMAT MONTAN	ZONA MONTANǍ	exista o etajare a padurilor de la poale spre varf: fag - stejar - molid - pajisti alpine	capra negra, ursul brun, vulturul plesuv, marmota alpina	spodosoluri	Pirinei Alpi Balcani Carpati Caucaz	prezinta etajarea pe verticala a climei, vegetatiei si solurilor

Etajele climatice, zonele, și etajele biopedogeografice din Romania