Cat il mai tii la sanul tau?

Cat il mai tii la sanul tau?

Vine un moment cand trebuie sa spui nu, cand despartirea puiului tau de sanul care l-a hranit e una din 'dramele' copilariei.

Daca ai avut nevoie de 'profesor' cand ai invatat sa-ti alaptezi copilasul, a venit acum vremea sa afli si cum il faci sa uite de bucuria suptului la sanul tau. Iata cateva sfaturi care te vor ajuta intelegi cat de mult i-ai oferit pruncului alaptandu-l si cand e bine sa te opresti.

'Papa' ideala pentru pui

Pana la varsta de 6 luni, strengarul tau este foarte multumit numai cu laptele de san. Conditia este sa-l aiba pe saturate. Cat despre calitate, nici sa nu-ti treaca prin gand ca laptele tau nu este bun. Laptele de mama este cea mai buna optiune. Cu conditia sa te hranesti bine, cu de toate, sa bei multe lichide si sa eviti alimentele si medicamentele care i-ar putea dauna micutului (ceapa, usturoi, varza, conopida, ceai negru, cafea, alcool etc.).

Incepe diversificarea

Nazdravanul tau se indreapta cu pasi repezi spre varsta de 6 luni, asa ca nu mai sta pe ganduri si incepe-i diversificarea alimentatiei. Obisnuit cu gustul lapticului, va accepta poate mai greu la masa de praz sucul sau piureul de fructe. Oricum, cea mai mare cantitate de calorii o va primi din laptic. Continua sa-l alaptezi si nu uita ca suptul este singurul stimul al producerii laptelui. O masa la san nu trebuie sa dureze mai mult de 20 de minute si ar fi ideal ca puiul tau sa suga alternativ de la ambii sani cate zece minute.

Un cuplu unic

La sanul tau puiutul se simte in siguranta, protejat, simte caldura si dragostea ta. Legatura afectiva care ia nastere intre voi in timpul alaptarii va dainui toata viata. Si, cu cat il vei alapta pe micut mai mult, cu atat relatia voastra va fi mai puternica. Daca ar fi dupa el, ar vrea sa suga pana pe la 4 anisori, dar ideal este sa fie intarcat in jurul varstei de 1 an. Societatea Americana de Pediatrie este mult mai permisiva, admitand alaptarea pana pe la 2 anisori.

Cele mai bune surse pentru grasiile saturate sint: carnea, untul si margarina, sunca, ouale, brinza, grasimile sau uleiurile vegetale hidrogenate, care se gasesc in alimentele procesate, cum ar fi biscuitii.

Cele mai bune surse de grasimi nesaturate sint: uleiul de masline, uleiul de floarea-soarelui uleiul de porumb, uleiul de susan, pestii uleiosi.

Proteinele

Proteinele sint esentiale pentru cresterea si refacerea tesuturilor organismului. Daca nivelul de proteine nu este cel bun, rezistenta la boli si infectii este mult redusa. Proteinele sint constituite din aminoacizi, din care unii pot fi creati de organism, iar altii trebuie luati din alimente. Proteinele animale, inclusiv laptele, contin toti aminoacizii de care are nevoie organismul, dar soia este singurul aliment de origine vegetala care contine singur toti acesti aminoacizi esentiali. Alte alimente trebuie combinate pentru a oferi proteine complete. De exemplu, cerealele pot fi combinate cu plante leguminoase sau cu o cantitate foarte mica de proteine animale pentru a asigura aportul de proteine necesare. Pentru ca proteinele nu sint stocate de catre organism, alimentele care le contin trebuie sa existe in dieta zilnica. Cu toate acestea, alimentele bogate in proteine nu trebuie sa fie predominante in alimentatia copilului, deoarece o dieta prea bogata in proteine poate forta rinichii, care nu sint destul de dezvoltati.

Cele mai bune surse de proteine: carnea rosie, carnea de pasare, ficatul, pestele, ouale, laptele, brinza (dar nu cea cu smintina), cerealele, leguminoasele (fasole boabe, linte).

Carbohidratii

Carbohidratii reprezinta principala sursa de energie pentru organism. Exista doua tipuri de carbohidrati: rafinati si complecsi. Ambele tipuri sint transformate in zaharoza si preluate de singe, astfel aducind aportul necesar de energie (caloriile). Carbohidratii rafinati, cum ar fi piinea alba si cea mai mare parte a biscuitilor dulci, sint compusi din ingrediente care sint deposedate de fibrele naturale in timpul procesarii si care si-au pierdut cea mai mare parte a nutrientilor valorosi pentru organism. Carbohidratii complecsi se gasesc in alimentele cu mare valoare energetica care si-au pastrat vitaminele, mineralele si fibrele si care sint, prin urmare, mult mai folositori corpului nostru. Aceasta ultima categorie de carbohidrati ar trebui sa se regaseasca pina la 60 la suta in dieta unui copil.

Surse de carbohidrati rafinati: zahar, produsele din faina alba, unele cereale, cea mai mare parte a biscuitilor, prajiturilor si produselor de patiserie produse pe scara larga.

Cele mai bune surse de carbohidrati complecsi: cerealele netratate, orezul brun, cartofii, fulgii de ovaz.

Calciul

Calciul are o importanta deosebita in ceea ce priveste sanatatea si formarea oaselor si a dintilor. 270 de mililitri de lapte pe zi asigura cantitatea necesara de calciu pentru copiii cu virste cuprinse intre 1 si 5 ani.

Cele mai bune surse de calciu: laptele, brinza, iaurtul, legumele din familia cruciferelor (varza) si in general de la care se consuma frunzele, nuci, alune, sardine, seminte de susan.

Zincul

Zincul este esential pentru cresterea normala si pentru o functionare eficienta a sistemului imunitar. O alimentatie variata ar trebui sa asigure toata cantitatea de zinc necesara organismului zilnic.

Cele mai bune surse de zinc: scoicile si alte produse din aceeasi familie, carnea rosie, arahidele, semintele de floarea-soarelui, unele cereale.

Vitaminele

Vitaminele sint si ele elemente esentiale pentru mentinerea sanatatii organismului. Acestea sint ori solubile in apa (vitaminele B si C) sau solubile in grasimi (vitaminele A, D, E si K). Cele din prima categorie sint distruse de caldura si, dupa cum indica numele, se dizolva in contact cu apa, astfel ca alimentele bogate in aceste vitamine nu trebuie fierte prea mult. Cele din a doua categorie sint stocate in organism si pot fi daunatoare in cantitati mari. De obicei se recomanda sa se dea suplimenti de vitaminele A, C si D copiilor sub 5 ani.

Vitamina A (inclusiv beta-caroten si retinol) este esentiala pentru crestere, lupta impotriva infectiilor, o piele sanatoasa, pentru pastrarea unei vederi bune si pentru oase puternice. Cele mai bune surse de retinol sint ficatul si ouale. Beta-carotenul este un antioxidant care ajuta la protejarea impotriva bolilor si alimentele care contin cea mai mare cantitate din aceasta substanta sint: morcovii, ardeii grasi rosii, porumbul dulce, rosiile, cartofii dulci, pepenii, caisele si mango.

Vitaminele B sint necesare cresterii, unui sistem nervos sanatos si pentru ajutarea digestiei. Cele mai bune surse de vitamine B sint: carnea, in special ficatul, tofu, sardinele, ouale, alunele, nucile, legumele verzi, produsele lactate, cerealele integrale, extractele de fermenti, avocado, bananele.

Vitamina C este si ea necesara cresterii organismului, refacerii tesuturilor, sanatatii pileii si inlesnirii absorbtiei fierului in organism. Cele mai bune surse de vitamina C sint: citricele, capsunile, coacazele negre, kiwi, legumele verzi de la care se consuma frunzele, cartofii si ardeii grasi.

Vitamina D este produsa de pielea expusa la soare si este necesara absorbtiei calciului si fosforul

De ce nu?

'De ce trebuie sa opresc alaptarea, daca inca am lapte?', intreaba foarte multe mame. Laptele este la fel de bun, copilasului ii place, iar seara inainte de culcare nu te incomodeaza cu nimic sa-l adormi la san. Asa este, dar impactul psihologic asupra micutului este foarte mare. Vine un moment cand trebuie sa devina independent. Altfel, mai tarziu, apar tot felul de complexe care ii pot dauna.

Fii tare!

Fii ferma cand iei decizia intarcarii. Altfel copilasul tau nu va sti ce sa creada. Si pe buna dreptate: ba spui ca nu-i mai dai sa suga, ba ii dai. Pentru puiut va fi neplacut in primele zile, dar cu cat amani momentul si el va inainta in varsta, cu atat ii va fi mai greu sa se desparta de sanul tau. Cum te va vedea ca stai, cum va veni sa-si ceara 'drepturile'. Si nu va tine cont ca se afla intr-un magazin sau intr-un parc. Asa ca fii ferma. Distrage-i atentia cu un biberon haios sau gandeste-te la un ritual care, inainte de culcare, sa ia locul alaptarii. Sase, Sapte zile sunt suficiente pentru a-l dezobisnui.