Educatoare: RUSU ELENA LOREDANA

proiect tematic

Tema: "Cand, cum si de ce se intampla"

Proiect: "Jurnalul de toamna"

Subteme: "Anul și fiicele lui !

"Legumele, fructele și vitaminele"

"Parfum și culoare de toamna"

"Ce se intampla cu vietuitoarele pamantului ?"

"Frumusețea și bogația toamnei"-evaluarea proiectului.

Grup tinta: prescolarii grupei mari-pregatitoare

Resurse umane: educatoare, copii, parinti

Resurse materiale: pliante cu imagini, C.D., jetoane, planes, filmulet ppt, mulaje cu fructe si legume

Perioada de derulare:17.10-21.11.2011

Metode: observatia, conversatia, conversatia euristica, invatarea prin descoperire, explicatia, problematizarea, brainstorming-ul, cubul

Evaluarea proiectului:

• Organizarea de expozitii cu lucrarile copiilor;
• Portofoliiile copiilor, C.D. cu poze;
• Fise de evaluare.

Bibliografie:

• Curriculum pentru invatamantul prescolar, 2010;
• Metoda proiectelor la varste timpurii, ghid metodologic, Dima Silvia, ed. Miron, 2005;
• Revista " Invatamantul prescolar"

Contactul nemijlocit cu mediul ofera copiilor multiple si noi posibilitati de cunoastere a unor aspecte din natura, legaturile dintre acestea, cauzele care le determina si urmarile care le au.

Prin intermediul proiectului dezvoltat, voi incerca sa-i "inarmez" pe copii cu cunostinte precise, largindu-le orizontul intelectual, dezvoltandu-le capacitatea de a cerceta si de a descoperi relatiile dintre fenomene.

SCRISOARE DE INTENTIE

Stimati parinti,

Va aducem la cunostinta ca in saptamanile urmatoare vom derula proiectul tematic: "Toamna harnica si de toate darnica".

In cadrul proiectului vom discuta despre fructele, legumele si florile de toamna, dar si despre ce se intampla cu vietuitoarele in anotimpul toamna. Va rugam sa discutati cu copiii pe aceasta tema si sa ne ajutati cu materiale cum ar fi: reviste, imagini cu fructe si legume, ghicitori, curiozitati.

Va multumim pentru intelegere!

Cu mult respect,

Educatoarea Rusu Elena Loredana si grupa "Ciupercuțelor "

OBIECTIVELE PROIECTULUI

DOMENIUL LIMBA SI COMUNICARE

OBIECTIVE CADRU:

• Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala, de intelegere si utilizare corecta a semnificatiilor structurilor verbale orale;
• Educarea unei exprimari verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;
• Dezvoltarea creativitatii si expresivitatii limbajului oral;
• Dezvoltarea capacitatii de a intelege si transmite intentii, ganduri mijlocite de limbajul scris

OBIECTIVE DE REFERINTA

Sa participle la activitatile de grup, inclusiv la activitatile de joc, atat in calitate de vorbitor, cat si in calitate de auditor;

Sa inteleaga si sa transmita mesaje simple ;

Sa audieze cu atentie un text , sa retina ideile acestuia si sa demonstreze ca l-a inteles;

Sa distinga sunetele ce compun cuvintele si sa le pronunte correct;

Sa-si imbogateasca vocabularul active si pasiv pe baza experientei si a relatiilor cu ceilalti;

Sa recepteze un text care I se citeste ori I se povesteste, intelegand in mod intuitive caracteristicile intuitive;

Sa recunoasca existenta scrisului oriunde il intalneste;

Sa utilizeze efectiv instrumentele de scris, stapanind deprinderile mortrice elementare necesare folosirii acestora;

DOMENIUL STIINTA

OBIECTIVE CADRU

Dezvoltarea operatiilor prematematice;

Dezvoltarea capacitatii de a intelege si utilize cifre, intrebuintand un vocabular adecvat;

Stimularea curiozitatii privind explicarea si intelegerea lumii inconjuratoare;

Dezvoltarea capacitatii de observare si stabilire de relatii cauzale, spatiale si temporale;

Utilizarea unui limbaj adecvat in prezentarea unor fenomene din mediul inconjurator;

OBIECTIVE DE REFERINTA

Sa efectueze operatii cu grupele de obiecte constituite in functie de diferite criterii date;

Sa comunice impresii pe baza observarilor effectuate;

Sa inteleaga raporturi cauzale intre actiuni, fenomene prin observare si realizare de experimente;

Sa recunoasca forma geometrica cerc, patrat, triunghi, dreptunghi in jocuri.

DOMENIUL OM SI SOCIETATE

OBIECTIVE CADRU

Educarea  trasaturilor positive de character si formarea unei atitudini positive fata de sine si fata de ceilalti;

Formarea si consolidarea unor abilitati practice specice nivelului de dezvoltare motrica;

OBIECTIVE DE REFERINTA

Sa-si adapteze comportamentul propriu la cerintele grupului in care traiesc;

Sa traiasca in relatii cu cei din jur stari affective positive, sa manifeste prietenie, toleranta. armonie;

Sa se raporteze la mediul apropiat, contribuind la imbogatirea acestuia prin lucrurile personale;

DOMENIUL ESTETIC SI CREATIV

OBIECTIVE CADRU

Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picture, modelaje;

Formarea capacitatii de exprimare prin muzica;

Formarea capacitatii de receptare a lumii sonore si a muzicii.

OBIECTIVE DE REFERINTA

Sa intoneze cantece pentru copii;

Sa acompanieze ritmic cantecele;

Sa asocieze miscarile sugerate de textul cantecului cu ritmul acestuia;

Sa redea teme plastice specifice desenului, picturii;

Sa exerseze deprinderile specifice modelajului

DOMENIUL PSIHOMOTRIC

OBIECTIVE CADRU:

Formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice de baza si utilitar-aplicative;

Referat: Curent literar - miscare revolutionara in planul ideilor estetic-literare Proiect: Cnaeus Naevius - date biografice

Cunoasterea deprinderilor igienico-sanitare pentru mentinerea starii de sanatate;

OBIECTIVE DE REFERINTA:

Sa cunoasca si sa  aplice regulile de igiena referitoare la igiena echipamentului;

Sa-si formeze o tinuta corporala corecta ;

Sa perceapa componentele spatio-temporale ;

CENTRE DE INTERES SI MATERIALE PUSE LA DISPOZITIA COPIILOR

Biblioteca                                                        Arta

Caiete speciale                                                coli A4

Planse      culori

Diverse imagini                                            acuarele

Jetoane                                                           plastilina

hartie creponata

Stiinta Constructii

Enciclopedii                                                  cuburi Lego

Calculator

Ierbar

Planșe

Materiale PPT

Joc de rol

Set de bucatarie

Cosuri

Borcane de plastic pentru conserve

Tema : « Cand, cum si de ce se intampla»

Tema saptamanaa : "Anul și fiicele lui"

                      

Tema saptamanii: "Legumele, fructele și vitaminele"

Tema : « Cand, cum si de ce se intampla»

Tema saptamanii: "Parfum și culoare de toamna

Tema : « Cand, cum si de ce se intampla»

Tema saptamanii: "Ce se intampla cu vietuitoarele toamna

Tema : « Cand, cum si de ce se intampla»

Tema saptamanii: "Frumusețea și bogația toamnei"-evaluare proiect

Anexe :

Ghicitori despre anotimpuri:

Peste case numai ploaie

Pleaca pasari calatoare

Frunze-ngalbenite,droaie

Care-i anotimpul,oare?(toamna)

Zana alba-n sarbatoare

Scoate din dulap fulare

Caciulite si manusi

Sa pornim spre derdelus iarna)

Soarele-ncalzeste,

Zapada o topeste

Iarba inverzeste

Ziua deja creste

Anotimpul,hai,ghiceste!(Primavara)

Cine alunga primavara

Si aduce-n toata tara

Soare mult si bucurie,

Griu in coaja aurie?(vara)

Dar nu multe.Puțintele.

Patru doar am numarat,

Dar deloc nu-s suparat;

Una are floricele,

Alta,frunze galbenele.

Cealalta da rod bogat,

Ultima a inghetat!( anul cu cele patru anotimpuri)

Anotimpurile sunt niste perioade de timp diferite dupa temperatura. Anul are patru anotimpuri. Acestea sunt: iarna, primavara, vara si toamna. Fiecare anotimp are cate trei luni.

Iarna este cea mai friguroasa perioada a anului. Arborii si casele sunt acoperite de zapada, iar raurile si lacurile ingheata. In acest anotimp copiii se dau cu sania si fac oameni de zapada.

Primavara, animalele si plantele isi revin dupa somnul de iarna. Zapada se topeste. Apar floricelele, iar primii rasar ghioceii. Pasarile calatoare se intorc din voiajul lor in tarile calde.

Vara aduce multa caldura si soare. Se desfac florile, se coc legumele su fructele. Pasarile si animalele isi cresc puii. Vara e cel mai bun anotimp pentru scaldatul in aer liber.

Toamna este cel mai viu colorat anotimp, insa spre sfarsitul lui timpul devine ploios si posomorat. Este timpul pregatirii pentru iarna. Frunzele cad, blana animalelor se ingroasa. Pe 1 septembrie toti elevii isi dau intalnire la scoala.

Schimbarea anotimpurilor este ceva obisnuit. Dupa iarna vine primavara, apoi vara, dupa care toamna. Ce-i drept, nu peste tot anotimpurile se schimba asa. La poli si la Ecuator schimbarea lor parca nici nu se simte, iar la tropice sunt numai doua sezoane: ploios si secetos.

Anotimpurile
Eu sunt Iarna geroasa
Aduc mult frig in casa
Chiciura pe pomi si ceata,
Desenez si flori de ghiata.
Eu alung iarna cea grea
Inverzesc toata padurea,
Pasarile ciripesc,
Primavara ma numesc.
Eu sunt Vara calduroasa
Sunt o fata bucuroasa,
Cu cirese la urechi,
Copiii joaca perechi.
Eu aduc roade bogate
Fructe multe si sortate
Flori si frunze vestejesc,
Toamna eu ma numesc.

PRIMAVARA Vine primavara! Ghioceii infloresc. Deasupra baltii adanci Fazanii se-ncalzesc. Vine primavara! Soarele rasare. Pe crengile copacilor Vezi pasari calatoare. In aer randunica Cu voiosie zboara Iar greierasii veseli Pe noi ne inconjoara!

VARA Desi este inca seara simt ca maine vine vara cu lungi gene de marar si cu ochii de mustar cu obrajii de caisa unduinda a narcisa. Ca o pasare maiastra ea va bate la fereastra Eu-i deschid. Ea intra-n casa tarcata si pepenoasa.

TOAMNA Din pomul verde si frumos Mai cade-o frunza, inca una Si se astern covor pufos - Asa e toamna-ntotdeauna! Si pasari zi de zi se duc Si vezi doar una cite una Precum o frunza-n virf de nuc - Asa e toamna-ntotdeauna! Pe drum, pe case si pe flori Frumoase brume-si pun cununa Se-ascunde soarele in nori - Asa e toamna-ntotdeauna

IARNA Iarna de d. botez  Sfredelus cu alti baieti Se cufunda prin nameti, Si ridica in ograda Un om mare de zapada. Are trup, fara picioare, Cu o capatana mare, Ochii negri, din carbune, Seamana cu doua prune. Pare tot dintr-o bucata, Si acoperit cu vata. Alb, ca-ntr-un cearsaf, in ger, Cade ca un barbier. E umflat si e bondoc, Ca-mbracat intr-un cojoc. Si de-l incalzeste-o raza Cand e soare la amiaza, El incepe-ncet sa planga. I-a cazut urechea stanga Si pe urma pana-n seara Nasul s-a topit: pic, pic, Parca ar fi fost de ceara Si n-a mai ramas nimic.

Magia culorilor Culorile calde sunt :ROSU, GALBEN, ORANGE. Ele sunt vesele, luminoase, dau senzatii de dilatare a spatiului prosoetime . Culoarea rosie este o culoare foarte calda, excitanta, care mobilizeaza fluxul de idei. Rosul este o culoare care ridica tonusul muscular, activeaza respiratia, creste tensiunea arteriala si induce o senzatie de cald. Excesul de culoare rosie devine chiar obositor din cauza acestor efecte fiziologice.

Galbenul este cea mai vesela culoare si mai putin obositoare dintre culorile calde. Ea influenteaza functionarea normala a sistemului cardio- vascular si stimuleaza nervul optic. Galbenul induce o senzatie de apropiere, de caldura, dinamism inviorare si satisfactie. Deci galbenul mentine prin aceste stari psihice capacitatea de concentrare, mobilizare cat si vigilenta. Totusi daca este privita indelungat, da senzatii de oboseala.

Orangeul are aceleasi efecte ca si galbenul. Orangeul induce optimsm, veselie, impresie de sanatate sociabilitate, emotii placute. Culoarea portocalie accelereaza pulsatiile inimii, mentine presiunea sanguina, favorizeaza secretia gastrica, digestia.

Culorile reci cum ar fi albastrul, violetul, negrul, induc o stare de calm, rece, agonie, frig. Ele "micsoreaza " spatiul si induc pesimismul, indoiala si tristetea.

Culoarea verde, desi considerata o culoare rece ea faciliteaza deconectarea nervoasa, favorizeaza meditatia, contemplarea si asocierea de idei.

Albastrul este o culoare foarte rece, odihnitoare, induce calm liniste interioara, nostalgie, favorizeaza procesele de inhibitie si incetineste activitatea mentala. Prea mult albastru da senzatia de departare de infinit, creand aceasta stari depresive. Albastrul de asemenea scade tensiunea arteriala, tonusul muscular, calmeaza rerspiratia si micsoreaza frecventa pulsului.

Culoarea violet este rece, nelinistitoare si descurajatoare. Fiind o culoare compusa din rosu si albastru, are efecte contradictorii, inducand senzatii de optimism, nostalgie, atractie si repulsie, calm relativ pe fond de neliniste. In plan fiziologic violetul intensifica activitatea cardio-vasculara si pulmonra.

Negrul este o culoare neutra, rece, depresiva, reduce activitatea mentala si activitatea metabolica inducand stari depresive de neliniste, de disperare. Fiziologic reduce mult activitatile vitale, scade pulsul minimalizeaza capacitatea de raspuns la stimulii de mediu ambiant.

Albul ne face expansivi, puri, robusti, luminosi si increzatori in fortele proprii. Albul pur si intens provoaca contractia pupilei si a muschilor globului ocular, de aceea el este obositor.

Tonurile de gri, rezultand din amestec de alb cu mai mult sau mai putin negru, sunt neutre si estompeaza efectele culorilor pure, sau scot in evidenta stralucirea lor, in functie de de raportul dintre alb si negru. Observarea corpurilor se realizeaza prin intermediul luminii emise de acestea (in cazul surselor primare) sau a luminii reemise de suprafata corpurilor daca acestea sunt surse secundare de radiatii. Toate corpurile reemit o parte din radiatiile care ajung la suprafata lor. De cele mai multe ori lumina care ajunge la ochiul uman provine de la suprafata corpurilor observate. Compozitia spectrala a radiatiilor reemise este dependenta de modul cum variaza coeficientii de absorbtie si de difuzie ai suprafetelor observate cu lungimea de unda.

CUM INGRIJIM NATURA?

Planeta noastra sufera din neglijenta unor oameni care polueaza mediul. Ei nu sunt intotdeauna constienti de raul pe care il fac, dar cu ajutorul vostru ii vom face sa se gandeasca la efectele activitatilor lor asupra vietii planetei si, bineinteles, asupra noastra, a tuturor.  Din dorinta de a avea o viata comoda, oamenii au poluat, mai mult sau mai putin grav, solul, apa si aerul, ducand la disparitia multor specii de plante si animale. Oamenii sunt confruntati la randul lor cu diferite boli cauzate de poluare iar interventiile civilizatiei au provocat mediului natural pagube mari. Impreuna vom intelege ca traim pe aceeasi planeta de care trebuie sa avem grija cu totii! Ceea ce natura a creat in milioane de ani se poate distruge in cateva zile, luni sau ani. Pentru a evita distrugerea mediului trebuie sa cunoasteti legile acestuia si sa actionati in conformitate cu ele, trebuie sa invatati sa protejati, sa ocrotiti si sa conservati elementele mediului natural.

Viitorul planetei sta in mainile noastre! Sunteti pregatiti sa cunoasteti si sa protejati mediul inconjurator? Impreuna putem sa avem o planeta curata!

Si nu uitati: Omul nu poate sa supravietuiasca fara natura, pe cand natura poate exista si fara prezenta oamenilor.

REALIZAT DE RUSU ELENA LOREDANA

Toamna de Demostene Botez

Toti acei ce-ntreaga vara
Au lucrat din zori in seara
Toamna au roade bogate
Au si fructe, si bucate ,
Mere,
Pere,
In panere.
Prune
Bune
Si alune
Si gutui
amarui,
Cu puf galben
Ca de pui.
Si tot felul de legume
De nu le mai stii pe nume.

'Greierele si furnica'

A cantat o vara-ntreaga,la chitara,
Greierele indolent.
Insa se trezi deodata, din visare
Cand gerul se simti prezent.

In hambar cand el privi
Gasi doar o goliciune,
Viscolul se intetea,
Dar si foamea mai ceva!(bis)

Ce sa faca?Ce sa faca?
Hai sa ceara,la furnica
Imprumut.
Sa ii dea vreo doua boabe
De secara
Pentru ea nu va fi mult.

Uite-asa ii spuse ei
- N-am nimic de imbucat,
Foamea m-a scos din bordei.
Da-mi, te rog, un dumicat bis) + Imi dai?

Stiti si voi ca furnicuta-i muncitoare
Dar poate voi nu stiti ceva:
Sa dea orisicui mancare,
Chef nu are, greierelui ii zise-asa:

- Asta-vara ce-ai pazit?
- Daca nu e cu banat
Zi si noapte am cantat
Pentru mine, pentru toti.
- Joaca-acuma daca poti!

-Daca nu e cu banat
Zi si noapte am cantat
Pentru mine, pentru toti.
- Joaca-acuma daca poti!

Frunza

de Emil Garleanu

S-a desfacut din mugur, intr-o dimineața calda a inceputului de primavara. Cea dintai raza de soare s-a impletit pe dansa ca o sarma de aur, facand-o sa tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua intai i s-a parut scurta, și apropierea nopții o mahni. Lumina se stinse, racoarea o facu sa se zgribuleasca, sa se vare intre celelalte și sa aștepte, ațipind, pana a doua zi, venirea soarelui.

Cu ce revarsare de stralucire se ridica stapanitorul lumii pana sus, pe cer! Raza se cobori din nou, și toata ziua, incalzita, frunza se scalda in albastrul vazduhului.

In scurta vreme se desfacu mare, verde, mai frumoasa ca toate, mai sus decat celelalte, tocmai in varf. De deasupra ii cadea lumina, dedesubt se ridica, pana la ea, mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor.

Un ciripit strain o mira. Și cea dintai randunica, venita de departe, taia albastrul ca o sageata, inconjura copacul de cateva ori cu strigate de bucurie, apoi se așeza pe streașina casei, cantand mereu

Dar intr-o dimineața raza de soare nu mai veni. Cerul ramase acoperit de nori. Cea dintai picatura de ploaie o izbi rece, greoaie. Cateva zile a plouat. Nici randunele nu se mai vedeau. Dar mirosul crinilor, seara, se impraștia puternic, umed: o amețea.

Dupa zilele acestea, lipsite de scanteiere, soarele rasari intr-o dimineața infocat, varsand parca flacari, incalzind totul in cateva clipe. Raza o fripse. In dupa-amiaza zilei acesteia, o pasarica cu pene verzi și galbene, un scatiu, veni, moleșit de caldura, de se furișa sub dansa, la umbra, la adapost. Și frunza se bucura, acoperi cum putu mai bine pasarica; iar aceasta ciripi, intai inabușita, din gușa, apoi mai prelung, mai dulce, cum nu auzise frunza cantec.

Și in fiecare zi pasarea venea sa se ascunda de caldura cotropitoare, in fiecare zi frunza o ferea, și seara cantecul se impraștia vesel.

Cat n-ar fi dat acuma frunza pe o picatura de ploaie! Dar norii fugeau goniți de vanturile din inalțimi; cerul de sticla, inflacarat, uscase totul. Crinii nu mai miroseau; cand și cand, rozeta, care iși scutura semința coapta, impraștia mireasma ei in zorii unora din dimineți. Prea multa lumina, prea multa caldura.

Nopțile senine, cu crai nou, cerul spuzit de stele o fermecau. Ar fi vrut sa fie veșnic noapte

Pasarea venea mereu, cateodata și noaptea ramanea acolo, ațipind, cu capușorul sub aripa.

Și trecu mult pana ce, odata, vantul de toamna incepu sa bata. Zilele erau mai racoroase, nopțile mai reci; cerul arareori curat. Puternic sufla vantul tomnatic! Apusurile erau ca sangele și parca inroșeau și pamantul. Frunza iși simți puterile slabite; cu greu putea sa ție piept vantului, care o clatina in toate parțile; cateva tovarașe, smulse, fluturara prin aer, apoi fusesera duse departe.

Pasarea ii venea mai rar, nu mai canta, și asta o mahnea cumplit.

Frunza tanjea, se ingalbenea; celelalte, de pe același copac, parca se ingalbenisera și mai repede. Incepusera sa cada. Frunza auzea mereu, de acolo, din varf, foșnetul cobitor al tovarașelor ce o paraseau, strecurandu-se ușor, ca o șoapta, ca o rugaciune, așternandu-se jos, intr-un lavicer, pe deasupra caruia vantul alerga grabit.

De dimineața pana seara, și noaptea, frunzele cadeau intruna. Unele mai repezi, altele mai domoale, leganandu-se in aer ca o aripa de fluture, aninandu-se de ramuri ca cerand ajutor; numai intr-un tarziu, dandu-se invinse, cadeau, ingropandu-se intre celelalte.

Intr-o dimineața se sperie. In tot copacul ramasese numai ea! Ramurile goale se loveau unele de altele, tremurand ca de frig. Deasupra, cerul cu nori greoi ca de bumbac; in largul lui, stoluri intregi de pasari plecau in șir; atunci baga de seama ca și cuiburile randunelelor ramasesera goale.

Un fior o strabatu și se gandi la pasarea care nu o vazuse de cateva zile. In clipele acestea, cand parca se cutremura la gandul ca poate și dansa va trebui sa se desprinda, sa moara, ca și celelalte, vederea prietenei pe care o adapostise atata i-ar fi fost de ajutor.

Și pasarea parca auzi chemarea tovarașei de altadata; veni, dar se opri puțin, pe o alta ramura, ca și cand n-ar fi cunoscut locul obișnuit in care cantase; apoi iși lua zborul și, in trecerea grabita, fara sa intoarca macar capul, lovi cu varful aripii frunza care, de-abia mai ținandu-se, cazu la randul ei.

Și lavicerul de jos nu se mai ingroșa, din ce fusese, cu aceasta, cea din urma, moarta.

(prezentarea in PPT)