Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica




Literatura


Qdidactic » didactica & scoala » literatura
Legea economiei de semnificant - colaborarea sistemelor fonetic si lexical in spiritul reducerii numarului de sunete



Legea economiei de semnificant - colaborarea sistemelor fonetic si lexical in spiritul reducerii numarului de sunete


Legea economiei de semnificant


Prin legea economiei de semnificant se intelege „colaborarea“ sistemelor fonetic si lexical in spiritul reducerii numarului de sunete / silabe dintr-un semnificant, spre a se castiga  un anume „psiho-timp de rostire“, spre a se obtine o mai mare rapiditate / viteza de comunicare, fara sa fie afectat cumva semnificatul, „fara sa se diminueze“ sfera semantica a respectivului termen.

De obicei, lucrarea legii economiei de semnificant (infra: semn, semnificant, semnificat) se observa bine la intervale de cateva secole; sa luam – de exemplu – pelasgo-thraco-dacicul bradua, desemnand „vesnic-verdele arbore“, cunoscut dupa denumirea latineasca, Abies alba In aria Pelasgo-Daciei / Dacoromaniei, bradul (Abies alba) era / este axis mundi Aici, Cultul Bradului se releva dintre orizonturile culturale / civilizatorii ale anilor 10.050 – 8175 i. H., dupa cum atesta „picturile rupestre“ din Pestera Chindiei (pe malul Dunarii, langa Pescari, in amonte de Orsova); se constituie intr-o dimensiune pelasgo-dacica / dacoromaneasca a existentei, peste neolitic, epoca metalelor, antichitate, Evul Mediu, pana in contemporaneitatea valahilor / dacoromanilor ce mai cred in adevarul din expresia a fi drept ca Bradul (cf. GCiv, 66; VMR, 90; EICR, II, 155; TIR, I,16 sq.). La dacii-valahi / dacoromani, bradul, arbore cosmic implatandu-si varful in Primordial-Celesta Mare Rosie era / este osia celor noua ceruri In onomastica, numele sacrului arbore dacic / dacoromanesc-arhaic, bradua / bradu, nu putea fi purtat decat de un barbat intelept / falnic, demn (in intelesul de azi al expresiei drept ca bradul); aceasta „realitate“ se certifica din si de dincolo / dincoace de Tabula cerata din 20 mai 164 d. H. de la Alburnus Maior (Rosia Montana) din Dacia Aurului Ardelenilor (Dacia Arutelensis – cf. TTab, 2). In sacre perechi de plante medicinale salmosiene, cogaionice / sarmizegetusane, se ivesc prin milenii (cf. TZpl, I, 64 sqq.): perechea de alb-negru: Bradua / Brad (Brad-Alb – Abies alba)*Bradila / Bradoax (rad. brad- +suf. -ila / -oax), sau *Mallaidua (din ma- „mare“, + -laidua / -llaidua, „negru“, „lai“), Bradila / Bradoac, Bradac, Molid (Brad-Negru – Picea abies); perechea de Vir / „Yang“-Femina / „Yin“: Bradua / Brad (Abies alba) – *Braduta / Braduelida (rad. brad- + suf. -uta / -elida Braduta / Bradilita (PediculitaLycopodium clavatum); perechea de mare-mic: Bradua / Brad (Abies alba) *Braduela / Bradutela (rad. brad / u /- + suf. -ela / -utela Braduel / Bradel, Bradutel (Bradisor – Huperzia selago)




Asadar, la 20 mai 164 d. H., dupa cea mai veche atestare scrisa a termenului, gratie Tabulei cerate la Alburnus Maior (Rosia Montana) , pelasgo-thraco-dacicul bradua (desemnand Abies alba) – rad. bradu- + -a bhre-dh- „varf, ghimpe, tep, colt“ – cf. REtn, 118 / 268 s.q.; BVoc, 44), se prezenta cu un semnificant trisilabic de sase sunete / b–r–a–d–u–a / (bra–du–a) Prin lucrarea legii economiei de semnificant dupa exact 1326 de ani, potrivit documentului scris din anul 1490 (cf. MDlrv, 78), semnificantul a devenit monosilabic, doar din patru sunete / b–r–a–d / – desigur, prin apocopa silabei finale (-a) mai intai, ramanand o vreme bisilabicul, bra-du probabil pana pe vremea migratiilor dintre anii 587 (anul ivirii avaro-slavilor in Dacia / Dacoromania Dunarii de Jos) si 896 (anul ivirii ungurilor / maghiarilor in Dacia / Dacoromania Dunarii de Mijloc), apoi, „apocopandu-i-se“ si -u, spre a se infatisa constant, ca si azi, de mai bine de 500 de ani. La fel se vede lucrarea legii economiei de semnificant si in alte cuvinte foarte vechi din limba noastra; avem in vedere mai intai pelasgo-thraco-dacicele nume de plante medicinale (in circuit, mai ales, in zona Cogaionului / Sarmizegetusei) atestate (cf. TZpl, I, 86 sqq.) in orizontul anului 50 d. H.: Cinuboila / Cinouboila (pentasilabic) > Cimbrila (Saturneja hortensis  / vulgaris) / Cimbru (trisilabic / bisilabic); Ebustrone / Aebustrone > Baibustron > Baib / Ai; Ustron / Usturoi (Allium sativum); Curionnecum(a) > Corneci (Xanthium spinosum); Dieleia / Diel(l)eia > [elei Celei / [elau, Maselarita Hyosciamus niger); Philophthéthela (Filoftetela / Filoftatela) / Philophtha thela (Filoftaitela / Filoftaitela) > Firuftatel (Firutatel) > Firuftatea > Firutatea > Firutata > Firuta > Fir (sau Iarba-Dulce Glycyrrhiza echinata / glabra); Pegrina > Bagrin (Laburnum anagyroides); Priadila > Prazila / Praz (Allium porum); Prodiarna > Pojarnu > Pojar (Sunatoare / Buruiana-de-Foc Hypericum perforatum) etc.; la fel stau lucrurile si cu termenii ai caror semnificanti polisilabici s-au conservat in aria sud-vestica, in latina Romei, devenind peste multe secole bisilabici / monosilabici: calcaneum > calcai, caput > cap etc. 








Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2021 - Toate drepturile rezervate -|

Literatura



Carti
Gramatica
Poezii

Referate pe aceeasi tema


Cultura latina – o cultura-palimpsest
Formarea limbii romane - istoria cuvintelor
Lacul de Mihai Eminescu - argumentare ca opera lirica
Legenda in universului traditional romanesc
Act - unitate actionala dramaturgica
Junimea - curent literar al lui Maiorescu
Doamne de Vasile Voiculescu - poezie
Fantasticul - categorie estetico-literara ce desemneaza fenomene, lucruri, intamplari neobisnuite, incredibile in literatura
Topos - configuratie stabila alcatuita din mai multe motive
Proza - creatia beletristica aflata in antonimie cu poezia



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.