Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica


Literatura


Qdidactic » didactica & scoala » literatura
Proza - creatia beletristica aflata in antonimie cu poezia



Proza - creatia beletristica aflata in antonimie cu poezia


Proza

(lat. prorsa; cf. „prorsa et vorsa facundia“ / „in proza si in versuri“


Prin proza este desemnata, in general, creatia beletristica aflata in antonimie cu poezia, creatia ce are in statut obiectul estetic, in forma de discurs, oral, sau scris, ca un mod de expresie nesupus nici normelor de versificatie, nici categoriilor expresiei poetice, creatie in al carei teritoriu / spatiu se afla neaparat un narator si personaje angajate intr-o actiune complexa, intr-un plan sau in mai multe (paralele, secante etc.) si in care se disting tipuri variate de organizare / arhitectura (constructie), de la povestire si basm, la schita, nuvela, roman etc.  


Proza mai este definita drept „ansamblul textelor caracterizate de modul neversificat de utilizare a limbajului“, unde se opereaza cu tipologii, unde se distinge majoritatea stilurilor functionale ale limbii (proza beletristica, proza administrativ-juridica, proza oratorica etc.), unde exista neaparat naratorul („ochiul povestitorului“) evoluand de la retorica directa / autoritara, din naratiunile homerico-biblice, la o retorica dramatizata, unde „istoria“ / „fabula“, adica evenimentele relatate se dispun intr-o anumita succesiune, desemnata prin termenul de subiect / discurs, subiect narativ constituit din lanturi de elemente, numite motive (libere, incidentale, toposuri, laitmotive etc.), unde personajul / eroul poate fi principal, secundar, ori episodic, reflector etc., unde instantele comunicarii se dezvaluie, de la instanta-autor, ce poate fi si instanta-narator, sau chiar instanta-personaj etc., unde personajul se poate manifesta atat prin angajare dialogica, sau exterioara, cat si prin cea monologica (interioara), prozatorul putand sa infatiseze viata / lumea cu toate problemele „framantatoare“ printr-o relativa detasare, gratie disimularii „din spatele personajelor“, concentrandu-se asupra realitatii imediate, asupra mirificului omenesc, asupra socialului, circumstantelor, evenimentelor, lucrurilor etc.


Privitor la proza, deosebit de interesanta ni se pare bogata corola de opinii a esteticienilor. Eugeniu Sperantia considera ca proza «isi are ades originea in poezia epica, iar aceasta in simpla relatare spontana, lipsita de pretentii literare; povestirea, mai mult ori mai putin debitoare fanteziei si mitului, are aceeasi vechime ca si cuvantul si, eliberandu-se, in limbajul familial, din versificatie, a circulat intotdeauna, luand diferite proportii; basmul, deci mitul, sta la originea intregii creatii epice, cu singura nota distinctiva ca, atunci cand evenimentele supranaturale din cuprinsul unei poevstiri gasesc credit deplin in cugetul emitatorului si intr-acel al receptorului, relatarea nu mai e propriu-zis literara, ci apare ca istorica, pe cand disparitia acestui credit da povestirii caracter literar si, eventual, poetic.» (SpPoe, 123 sq.). Benedetto Croce face cateva observatii de mare finete: «Expresia prozei se deosebeste de expresia poetica tot astfel cum fantezia se deosebeste de gandire, si creatia poetica de cea filosofica. Orice alta distinctie, intemeiata pe distinctia fizica a sunetelor articulate si a feluritelor lor asezari, a succesiunilor, ritmurilor si metrilor lor, nu duce si nu poate duce nicicand la nici un rezultat, atat in legatura cu aceasta forma de expresie, cat si cu celelalte pe care le examinam pe rand; cunoscute din exterior, toate prezinta aceleasi sunete, aceleasi forme de asezare si de succesiune, ori numai diferente labile si iluzorii, iar in ceea ce priveste deosebirea intre expresia poetica si expresia prozei, se poate spune ca problema a fost odata pentru totdeauna inchisa de cand Aristotel i-a dezvaluit inconssistenta, observand ca exista creatii filosofice in discurs legat sau metric, si poeziii in discurs liber; si nici n-a mai fost cu putinta, in timpurile moderne, ca respectiva chestiune sa fie vreodata reluata cu solutii cat de cat fericite.» (CroP, 33)







Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2020 - Toate drepturile rezervate -|

Literatura



Carti
Gramatica
Poezii

Esee pe aceeasi tema


Paul Verlaine (1844 – 1896) - biografie
Proza - creatia beletristica aflata in antonimie cu poezia
Legendele Greciei Antice - legendele Olimpului - zei si zeite
Legenda in universului traditional romanesc



Ramai informat
Informatia de care ai nevoie
Acces nelimitat la mii de documente, referate, lucrari. Online e mai simplu.

Contribuie si tu!
Adauga online proiectul sau referatul tau.