Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate didacticaScoala trebuie adaptata la copii ... nu copiii la scoala





Biologie Botanica Chimie Didactica Fizica Geografie
Gradinita Literatura Matematica




Literatura


Qdidactic » didactica & scoala » literatura
Renga (renku) - soi de poem nipon format dintr-o succesiune



Renga (renku) - soi de poem nipon format dintr-o succesiune


Renga (renku)

(din niponul renga, „a se tine lant“)


Prin renga – sau renku – este desemnat un soi de poem nipon format dintr-o succesiune / „inlantuire“ de strofe de tip maeku / kami no ku (5 – 7 – 5) si tsukeku / shimo no ku (7 – 7), angajand „elitele“ Japoniei adeseori intr-un sublim joc de-a poezia.


Moda poetica renga, devenita „moderna“ renku, dateaza de prin secolul al XII-lea, lungimea compunerilor poematice fiind dictata de numarul de persoane participante la actul creator-liric: dokugin este renga / renku alcatuit de o persoana, ryõgin – renku „la patru ochi“ (de doua persoane), sangin – renku „orchestrat“ de trei poeti / poetese s. a. m. d., potrivit tratatului eleborat de Nijõ Yoshimoto (1320 – 1388); poemele renga de doua strofe se numesc tanrenga; nijuin renga sunt poemele de douazeci de strofe; kasen desemneaza poemul renga de 36 de strofe; yoyoshi are 44 de strofe; gojuin renga este de 50 de strofe; hyakuin renga se ridica la o suta de strofe; renga de o mie de strofe se numeste senku poemul renga / renku de zece mii de strofe se numeste manku Pentru kasen (36 de strofe), potrivit „tratatului“ lui Nijõ Yoshimoto, poemul «se compune dupa urmatorul cod: hokku, wakiku, daisan, toate tratand primavara, 4 nonsezonal, 5 vara (luna), 6 si 7 vara, 8, 9, 12, 15, 19, 20 nonsezonale, 10 si 11 nonsezonale (natura, dragoste), 13 toamna (luna), 14 toamna, 16, 17, 18 (iarna (flori), 21, 22 primavara, 24 – 26 nonsezonale (dragoste), 27, 28 vara, 29 vara (luna), 30 vara, 31 – 33 nonsezonale, 34 primavara, 35 primavara (pomi infloriti) si 36, ageku, primavara; in afara primelor trei si a ultimei strofe, care au denumiri speciale, restul grupelor de maeku si tsukeku poarta numele de hiraku, cu sensul de strofe comune.» (VBPoe, 51)











Contact |- ia legatura cu noi -|
Adauga document |- pune-ti documente online -|
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -|
Copyright © |- 2021 - Toate drepturile rezervate -|