Schita
(cf. it. schizzare, "creionare rapida")
Schita este specia
genului epic, cu un singur plan narativ, limitandu-si actiunea la un episod
caracteristic din viata protagonistului, unde preponderente sunt elemente
moralizator-comico-satirice.
In "decaedrul de aur" al schitei romanesti se releva volumele:
«Momente si schite» (1892) de I. L. Caragiale, «Mos Teaca» (1893) de Anton
Bacalbasa, «Pe drezina» (1899) de I. A. Bassarabescu, «Ale vietii valuri»
(1932) de Tudor Musatescu, «Sufereau impreuna» (1966) de Ion Baiesu, «Insul»
(1968) de Iulian Neacsu, «Zana castravetilor» (1976) de Valentin Silvestru,
«Mozaic» (1983) de Aurel Antonie, «Tratat de aparare permanenta» (1983) de
George Cusnarencu, «Garduri si leoparzi» (1985) de Stefan M. Gabrian.
