Intre anii 1907 si 1914 are loc in Franta
cea mai importanta revolutie din istoria picturii,dupa cea a descoperirii
perspectivei in perioada Renasterii.Initiat de francezul Georges Braque si
spaniolul Pablo Picasso,cubismul va dobandi in scurta vreme numerosi
adepti.Aceasta directie artistica va juca un rol urias in transformarea artelor
plastice in secolul al XX-lea.
Pierre Daix
scrie ca "In pofida legendei,nu exista un act de nastere al cubismului.Nu s-a
nascut ca urmare a unei decizii sau a unui eveniment socant.Cubismul,fiind in
felul sau o revolutie in toata puterea cuvantului,este mai mult o consecinta a
unor transformari de lunga durata decat a unui eveniment usor de
descris."..Istoricii de arta au cazut totusi de acord cu privire la stabilirea
primei opere cubiste si a imprejurarilor care au dus la nasterea termenului de
cubism.Negustorul de tablouri si criticul de arta Daniel-Henri Kahnweiler
(1884-1979) recunoscuse anterior "Domnisoarele din Avignon" a lui Picasso ca
fiind "momentul nasterii cubismului".
Dintre toate definitiile
cubismului,indiscutabil se cuvine sa incepem cu cele care au fost formulate de
insisi creatorii curentului.Braque afirma: "Pentru mine,cubismul,sau mai
degraba cubismul meu-este un mijloc pe care l-am creat pentru propriul meu
folos si a carui scop a fost mai presus de orice acela de a face ca pictura sa
se poata gasi in sfera abilitatilor
mele." Picasso pe de alta parte marturiseste:"Nu am avut nici cea mai mica
intentie sa cream cubismul-am vrut doar sa dam glas trairilor noastre".Totusi
definitia cea mai transparenta ii apartine lui Henri Matisse:"cubismul este un
realism descriptiv".Intr-adevar,cubismul-in ciuda aparentelor-nu reprezinta
distrugerea realismului;el pune sub semnul indoielii doar realismul
iluzoriu(adica cel care naste iluzie,caci reproduce ceea ce vedem) care a luat
nastere in Renastere odata cu descoperirea tehnicii perspectivei.Cubistii au
creat fara indoiala semne noi si tocmai in aceasta a constat multa vreme
dificultatea descifrarii tablourilor lor.Cubismul prezinta fiinte si lucruri
intr-o maniera in care nu au mai fost pana atunci percepute.
Istoricii de arta disting trei faze ale
cubismului.Prima dintre ele,cunoscuta sub numele de precubista si aflata sub
puternica influenta a lui Cezanne,dureaza din anul 1907 pana in 1910.Ea va
ramane sub influenta lui Cezanne si a celebrei lui recomandari de e "reda
natura prin intermediul cilindrului,sferei si conului".Etapa urmatoare a
cubismului care tine din 1910 pana in anul 1912, este cunoscuta sub numele de
faza analitica .Caracteristica aceastei faze este optiunea artistica de
descompunere a obiectului reprezentat intr-o multime de suprafete
mici,geometrizate.Ultima faza a cubismului,faza sintetica,contine o tehnica
noua de reducere a culorii in operele cubistilor,permitandu-le totodata
restabilirea contactului cu realitatea gratie asocierii unor motive care pot fi
imediat recunoscute.Obiectele nu mai sunt descompuse in multe parti mici,ci
sunt din nou unificate.Nu sunt totusi forme copiate dupa natura,ci semne
simplificate,care ta sa dezvaluie trasaturile esentiale ale lor.
