Biserica si domnia

Biserica si domnia

1. Tara Romaneasca si Moldova - biserica si domnia au fost principalele institutii ale statelor medievale romanesti.

Organizarea institutionala:

o      Domnia: institutia centrala reprezentata de domnul tarii care avea urmatoarele atributii:

Administrative: numea dregatorii, acorda privilegiile boieresti, stabilea impozitele;

Judecatoresti: scaunul domnesc era cea mai inalta instanta de judecata;

Legislative: adopta acte legislative;

Militare: comandantul armatei (mare voievod).

o      Sfatul Domnesc alcatuit din dregatori, aveau atributii politice, administrative si judecatoresti.

Banul Olteniei in Tara Romaneasca si Portarul Sucevei  in Moldova eu cele mai importante dregatorii;

Vornicul: conducatorul curtii domnesti, redacta hotararile domnului;

Logofatul: seful cancelariei domnesti, redacta hotararile domnului;

Vistierul: se ocupa cu evidenta veniturilor si cheltuielilor domniei;

Spatarul: purta spada domnului la ceremonii, era seful cavaleriei;

Stolnicul: avea grija meselor si ospetelor de la curte;

Paharnicul: se ocupa cu aprovizionarea pivnitei domnesti;

Comisul: se ingrijea de grajdurile domnesti;

Postelnicul: supraveghea camera de culcare a domnului;

Clucerul: se ocupa de camarile domnului;

Slugerul: avea rolul aprovizionarii curtii domnesti cu carne.

o      Adunarea tarii - se intrunea periodic, reunea reprezentanti ai starilor privilegiate (uneori participau si tarani liberi) si hotara in chestiuni legate de alegerea domnului, stabilirea impozitelor, semnarea tratatelor si declansarea razboaielor.

o      Biserica - institutie importanta a statelor medievale romanest, i-a sprijinit pe domnitorii romani. Mitropolitii si episcopii erau numiti de catre domn.

Eseu: Letonia - asezare si limite, mediul Natural, potentialul uman, economia Eseu: Viitorul geopolitic al Rusiei

o      Mitropolitul - al doilea demnitar in stat era cea mai importanta figura a Sfatului Domnesc, intaiul sfetnic al domnului,participa la scaunul de judecata al domnului, loctiitor al domnului in caz de vacanta a tronului, el il incorona pe seful statului.

Organizarea bisericeasca

Tara Romaneasca:

1359 - infiintarea mitropoliei Tarii Romanesti la Curtea de Arges, capitala tarii. Era dependenta de Patriarhia din Constantinopol, patriarhii urmau sa fie numiti de catre patriarhul ortodox din Constantinopol.

1370 - a fost infiintata Mitropolia Severinului.

1503 - au fost infiintate Episcopia Ramnicului si Episcopia Buzaului.

Au fost ridicate manastiri precum: Vodita, Tismana, Cozia, Dealu, etc.

Moldova:

1401 - a fost infiintata Mitropolia Moldovei la Suceava;

1404 - a fost infiintata Episcopia Romanului;

1471 - a fost infiintata Episcopia de Radauti;

1597 - a fost infiintata Episcopia de Husi.

Odata cu organizarea bisericii au fost ctitorite o serie de biserici si manastiri: Neamt, Putna, Voronet, Moldovita, etc.

Organizarea administrativ-teritoriala

Tara Romaneasca: 'judete', conduse de reprezentanti ai domnului, 'judeti' cu functii administrative, judecatoresti.

Moldova: 'tinuturi', conduse de un 'staroste' sau 'parcalab'(in cazul tinuturilor ce aveau in cadrul lor si cetati).

2. Transilvania

Transilvania, pana la 1541 - Voievodatul vasal regelui Ungariei, cu o larga autonomie in cadrul regatului maghiar.

Organizare institutionala:

• Voievodul: prerogative limitate (nu era singurul stapanitor)

Era numit si revocat de rege.

Atributii: - judecatoresti

- militare (comandant militar)

- administrative (guvernator)

• Sfatul voievodului: Vicevoievodul, comiti, notari;

Atributiile vicevoievodului:

rol consultativ

indeplinea functii publice sau la curtea suveranului

conducea Transilvania in lipsa voievodului

atributii uneori administrative, legislative, judecatoresti.

• Congregatia generala: adunari reprezentative compuse din reprezentantii nobilimii maghiare, clerului catolic, patriciatului sasesc, fruntasilor secuilor, in general oamenilor liberi. Era convocata de rege sau de voievod. Romanii erau in majoritate aserviti si nu aveau dreptul de a participa la aceste adunari.

Transilvania - Principat autonom sub suzeranitatea Imperiului Otoman (1541-1688)

Organizare institutionala:

• Principele: era denumit de Dieta si confirmat de Sultan.
• Sfatul Principelui: format din 12 membri alesi din randul natiunilor privilegiate (cate 4 din fiecare): nobilii maghiari, patriciatul sasesc, fruntasii secuilor, conditionat de apartenenta la una dintre religiile recepte (catolica, luterana, calvina, unitariana).
• Dieta: compusa din 150 de membri, se intrunea de doua ori pe an. Formata din reprezentantii natiunilor privilegiate (maghiari, sasi, secui), hotara in chestiunile de interes general.

Organizarea administrativ-teritoriala a Transilvaniei:

• Comitate maghiare conduse de comiti;
• Scaune secuiesti organizate cu scopuri militare in partea rasariteana a Transilvaniei, in numar de sapte;
• Scaune sasesti: sapte la numar, cel mai important fiind scaunul Sibiului;
• Districte sasesti: doua (Brasov si Bistrita);

Scaunele sasesti si cele doua districte s-au organizat in sec. XV intr-o organizatie teritoriala si politica autonoma (scoasa de sub jurisdictia voievodului) numita Universitatea Sasilor.

• Districtele romanesti: numite initial tari (terra), isi aveau originea in fostele organizatii autohtone ale romanilor, erau situate in regiunile de granita, in Banat, in Fagaras, sau Hunedoara. Un district romanesc cuprindea un numar de cnezate si voievodate locale, ce se conduceau dupa dreptul lor stravechi.

Organizarea bisericeasca:

• Biserica catolica subordonata arhiepiscopiei de Calocea, cuprindea trei episcopii:
• Episcopia Transilvaniei, cu resedinta la Alba-Iulia;
• Episcopia Oradiei;
• Episcopia Cenadului.
• Biserica ortodoxa era reprezentata de o serie de biserici si manastiri romanesti din Maramures (Cuhea), Tara Fagarasului (Scorei), Tara Barsei (Scheii Brasovului), Hunedoara (Strei, Densus) etc.

Asezamintele religioase romanesti din Transilvania se aflau sub jurisdictia episcopilor ortodocsi de la sud si rasarit de Carpati, iar dupa organizarea mitropoliilor din Tara Romaneasca si Moldova au intrat sub jurisdictia acestor mitropolii.