CIVILIZATIA GREACA

Civilizatia greaca a fost creata de un mic numar de state nemultumite, printre care Atena si Sparta. Faptele lor eroice, experientele politice cat si realizarile culturale au asezat temelia traditiei occidentale.

Grecia a iesit din lunga perioada a Anilor Intunecati ca un teritoriu mic, in special format din comunitati de gospodari in stare sa-si asigure existenta. Aceste comunitati au fost capabile sa sustina un oras care servea ca centru civic, spatiu de intrunire si refugiu pentru vremuri grele. Orase ca Atena, Sparta, Corint si Teba au fost numele in jurul carora s-au format si micile orase state ale lumii grecesti. In ciuda faptului ca erau orase mici, orasele state grecesti au fost intotdeauna admirate ca un loc in care multitudinea ideilor politice au fost incercate si testate de la inceput.

Iesirea din intuneric

In timpul Anilor Intunecati, asezarile grecesti s-au extins in dreptul Marii Egee si de-a lungul coastei Asiei Mici (Turcia de azi). Prin secolul al 18-lea inainte de Hristos, grecii au inceput sa-si reorganizeze legaturile comerciale cu alte popoare, exportand produse caracteristice ca uleiul de masline, vin, ceramica, si lucrari din metal. Arta scrisului, pierduta in timpul Anilor Intunecati, a fost redescoperita cu ajutorul unei recente inovatii feniciene, aceasta fiind alfabetul. Pacea si prosperitatea au pricinuit cresterea rapida a populatiei.

Hranirea populatiei a devenit astfel o problema, data fiind slaba dezvoltare a agriculturii.Reactia grecilor a fost de a trimite o parte a populatiei pentru a intemeia noi orase sau colonii care ar fi putut ajuta. Ca urmare multe colonii au fost intemeiate in sudul Italiei si in Sicilia, iar zona a devenit cunoscuta ca Grecia Mare. In timpul celor doua secole de colonizare, grecii au infiintat orase de jur imprejurul Marii Mediterane chiar si pe malul Marii Negre. Cu toate ca multi au fost asimilati de vecinii lor prezenta grecilor a exercitat o larga influenta prin indemanarea si felul lor de viata.

Intre timp orasele-state cunosc o schimbare politica rapida. Monarhiile au fost inlocuite de aristocratii care erau bazate pe domnia unor proprietari nobili. Dar pozitia lor a devenit instabila odata cu cresterea legaturilor comerciale si introducerea sistemului monetar in jurul anului 600 i.Hr; grecii au preluat ideea de la regatul Lidian unde fusese inventat recent.

Au existat multe conflicte intre orasele-state in timpul secolului VI i.Hr. si deseori puterea a fost detinuta de tirani. Tiran ca si aristocrat sunt termeni pe care grecii ii folosesc fara a spune prin asta ca, de pilda, tiranul ar fi un om crud sau indezirabil. Tiranul a luat puterea prin forta. El se poate dovedi un reformator si poate fi mult mai popular decat aristocratii pe care i-a indepartat.

In ciuda reformelor introduse de un renumit legiutor pe nume Solon, puterea a fost preluata la Atena de un tiran capabil numit Pisistratus.

Dar dupa Pisistratus, succesorul sau Hippias a fost expulzat din oras in anul 510 i.Hr., iar ca urmare s-a introdus o constitutie democratica. Cuvantul grec democratic inseamna in original puterea exercitata de popor. In timpul cand femeile si sclavii nu aveau drept de vot democratia in Grecia era limitata; datorita faptului ca orasele state erau mici nu aveau nevoie de reprezentanti alesi, ci fiecare cetatean se putea implica direct in emiterea legilor sau in a critica anumite decizii.

In timpul secolului V i.Ch. au aparut anumite conflicte in mai multe orase-state intre democrati si grupurile de interese ale oligarhilor (adica ale oamenilor cu avutii insemnate). Sustinatorii grupurilor oligarhice preferau un sistem politic in care autoritatea era detinuta de catre o clasa bogata.

Atena si Sparta

Daca Atena a fost cea mai mare campioana a democratiei, Sparta a avut si ea o pozitie de frunte in randul sistemelor controlate de oligarhi. Totusi Sparta a avut cateva trasaturi distincte. In marea majoritate a statelor grecesti numarul sclavilor era mic raportat la numarul oamenilor liberi. Dar Spartanii au trait ca un fel de rasa dominanta inconjurata de o populatie potential periculoasa, mult mai numeroasa (e vorba de asa numitii hiloti).

Pentru a-si mentine dominatia, toti spartanii au fost transformati in razboinici fiind antrenati din copilarie sa indure durerea fara a se plange locuind in baraci. Cu toate ca modul de viata si cultura spartanilor erau rigide, ei erau admirati de multi greci care puneau in contrast devotamentui si morala austera a spartanilor cu individualismul cinic si distructiv al atenienilor.

Grecii erau foarte loiali fata de propriile orase-state, dar ei recunosteau ca apartineau unui singur popor elen. Ei au avut in comun poezia lui Homer, religia lui Zeus si alti zei ai Olimpului, un cult al educatiei spirituale si fizice exprimate in Jocuri Olimpice. In raport cu alte popoare, ei se credeau diferiti pentru ca traiau sub domnia legii - iar restul popoarelor erau considerate a fi barbare. Atat oligarhii cat si democratii aveau drepturi legale si nu puteau fi ucisi prin capriciile unui imparat sau rege - spre deosebire, de exemplu de persani pe care grecii ii considerau barbari. Acesta era inca un motiv pentru care grecii dispretuiau cultura persana si figura imparatului persilor.

Cu toate acestea, expansiunea persana din secolul VI si de dinainte parea a fi irezistibila, printre victime incluzandu-se si orasele grecesti din Asia Mica. Persanii n-au aratat un interes major pentru teritoriul grecesc - sarac si indepartat de-a lungul Marii Egee - pana cand atenienii i-au ajutat pe grecii din Asia cand acestia s-au revoltat impotriva domniei persane. Revolta a fost innabusita, iar in anul 490 i.Hr imparatul persan Darius a trimis o expedite militara pentru a pedepsi Atena. Atenienii au castigat o faimoasa victorie la Maraton care se afia la 26 mile de Atena; fapta mesagerului care a alergat tot acest drum pentru a aduce vestea buna este si in zilele noastre comemorata la fiecare 4 ani printr-o alergare de lunga distanta la Jocurile Olimpice.

Referat: Marile calde si marile reci Lucrare: Orasul Hirlau - istoric, asezare; vecini

10 ani mai tarziu, Xerxes, fiu si urmas a lui Darius, a pregatit un atac mult mai mare, construind un pod de ambarcatiuni de-a lungul Hellespont-ului (stramtoare care desparte Asia Mica de Europa) pe care a marsaluit o enorma armata. Aceasta era desigur o amenintare pentru toate orasele-state grecesti care cel putin de aceasta data s-au unit impotriva inamicului. Ca si Xerxes, care cobora din nord, o armata formata din mai multe state grecesti, s-a deplasat conducand o actiune eroica. Leonida si 300 de spartani si-au dat viata pentru a pastra cu cat mai mult posibil stramtoarea Thennopylae.

Sacrificiul lor a fost in van iar grecii au fost invinsi. Atena a fost evacuata si invadatorii au ars templele de pe citadela Acropolis. Cu toate ca liderul militar atenian Temistocles si-a consolidat armata in anii dinaintea razboiului, flota greceasca n-a avut nici o sansa in fata numarului de ambarcatiuni persane si a soldatilor fenicieni. Dar Temistocles a reusit sa ademeneasca flota persana in stramtoarea Sulamis. Acolo, incurcata de numarul mare al propriilor ambarcatiuni, cuprinsa de panica si confuzie, flota persana a fost complet distrusa.

Batalie cu rol decisiv

Batalia de la Salamis a fost una dintre cele mai importante cotituri ale istoriei. In anul urmator armata persana a fost infranta la Plataea, iar grecii au fost liberi. Atenienii si fortele aliate au dus razboiul in campul de lupta inamic, eliberand astfel orasele grecesti din Asia Mica.

Atenienii erau acum liderii necontestati ai cauzei grecesti pe cand spartanii s-au retras din lupta. In 478 i. Hr. a fost infiintata Alianta Delica, care permitea atenienilor si aliatilor lor sa-si puna laolalta rezervele si sa le aduca in razboi. In scurt timp, alianta a devenit un instrument politic radical. Aliatilor li s-a cerut sa aiba regimuri democratice in acelasi mod ca si atenienii, si sa subventioneze uriasa flota care trebuia intretinuta pentru apararea lor comuna. Cand razboiul impotriva Persiei s-a terminat, in anul 449 i.Hr., Alianta a continuat sa existe, si incercarile de abandonare erau sever pedepsite.

Atena clasica

Al 5-lea secol i.Hr. a fost, deasemenea, un timp al marilor clasici ai civilizatiei grecesti, identificati cu atenienii. In timpul dinainte si dupa aceasta perioada, alte orase-state grecesti au avut contributii substantiale la cultura greceasca, de exemplu, crearea poeziei, olaritul, sculptura si primii filozofi care au incercat sa explice universul in termeni fizici in locul proceselor magice si miraculoase.

Cele mai intelepte si artistice realizari au fost de cele mai multe ori asociate atenienilor. Printre templele reconstituite de pe Acropolis cel mai frumos este Partenonul prin proportiile superbe si prin decoratiunile sculpturale.

Prima tragedie dramatica in istorie s-a nascut din ritualurile atenienilor in onoarea zeului Dionysus. Filozofii care au pus temelia gandirii grecesti, Socrate si Platon au incercat sa raspunda la primele intrebari referitoare la moralitatea umana si idealuri politice. Herodot, deasemenea, provenea dintre atenieni, fiind primul istoric adevarat (adica un cercetator critic si nu autorul unor consemnari de zvonuri si povestiri).

Un alt mare istoric, Thucydides, a fost un general care a avut comanda in razboiul pe care l-a si descris apoi: razboiul peloponeziac din anii 431-404 i.Hr. Alarmati de cresterea puterii ateniene, spartanii au format o Alianta peloponeziaca ai carei membri proveneu din marea peninsula (Peloponesia) la sud de tarmul grecesc. Prima ciocnire dintre cele doua Aliante s-a dovedit a fi nedecisa si pentru o perioada indelungata lucrurile au rarnas nedecise.

Atenienii au suferit o pierdere mare cand ciuma a lovit orasul si l-a ucis pe Pericles, conducatorul lor. Dar, cu toate ca spartanii au putut distruge teritoriul care inconjura Atena, orasul a ramas in siguranta in spatele Marilor Ziduri care acopereau drumul pana in port, Pireu, de unde puteau fi aduse provizii. In acest timp atenienii si-au pastrat suprematia pe mare.

Intelegerile se schimba

Dupa 7 ani de armistitiu razboiul a reizbucnit cu asedierea de catre atenieni, a Syracusei, un puternic oras grecesc din Sicilia. Cand intelegerile au fost schimbate iar fortele de asediu si-au dat seama ca sunt inconjurate, intreaga forta expeditionala a fost distrusa. Pierderea multor vase maritime si a multor oameni a fost deasemenea un punct de cotitura in razboiul impotriva Spartei. Atenienii au fost inconjurati, flota le-a fost atacata si distrusa in timp ce vasele erau ancorate, iar in anul 404 i.Hr. Atena a fost infometata si inconjurata.

Sparta si Teba

Spartanii si-au atins obiectivul: puterea atenienilor nu a mai fost niciodata aceeasi. Dar, tinand cont de puterea armata limitata, nu putea fi vorba de unificarea sau de ocuparea Greciei, cu toate ca Spartanii au asezat oligarhi prieteni in conducerea multor orase puternice. Dar nici superioritatea Spartei nu a durat prea mult din momentul in care Atena, Teba si Corintul s-au aliat impotriva ei. In 371 i. Hr. la Leuctra, tebanii sub conducerea lui Epaminondas au zdrobit rezistenta spartana, a carei reputatie militara nu a mai fost niciodata restabilita.

Suprematia tebanilor a fost de scurta durata, iar Grecia la sfarsitul secolului 4 i. Hr. era mai divizata ca niciodata. Multi greci si-au pierdut dorinta de a fi soldati si preferau in schimb sa angajeze mercenari care sa lupte in locul lor. In schimb, Macedonia, in nordul Greciei era o societate inapoiata si tribala, dar condusa de un rege capabil cu soldati bine pregatiti. Filip al II-lea al Macedoniei si-a intarit puterea treptat, atacand orasele-state grecesti, rand pe rand, adeseori ajutat si de orasele-state vecine lacome de prada. In 338 i.Hr. in batalia de la Chaeronaea, armata macedoneana a zdrobit fortele unite ale Atenei si Tebei. Grecia avea acum un singur stapan. Era inceputul unei noi ere.

Literatura

Homer este primul poet grec al carui nume ni s-a pastrat. Epopeile sale, Iliada si Odiseea  - prima istorisind asediul Greciei si a doua prezinta intoarcerea lui Ulise in patrie -, exprima conceptia dintre om si lume a vechilor greci si, operele lui Homer pot fi considerate adevarate izvoare istorice. Ritmate si melodice, versurile Iliadei si Odiseei, sunt interpretate de aezi si predate in scoli. Hesiod (sec VII i.Hr) exploateaza alte izvoare de inspiratie in aceeasi versificatie. Opera lui, Theogonia, relateaza inceputurile lumii , iar cea de-a doua opera, Munci si zile, viata taranului grec. Asemenea operelor lui Homer , si cele ale lui Hesiod sunt studiate in scoala. Poezia lirica ( Tirteu,Sappho,Solon si Pindar) infloreste in sec. VI-V i.Hr. Acompaniate de muzica si dans, versurile se adreseaza unor cercuri restranse ; exista si lirica festiva.

Istoria

Drama greaca, cu cele doua ramuri, tragedia si comedia (creata in sec.VI i.Hr) se desprinde de lirica festiva a sarbatorilor dedicate lui Dionysos (zeul vinului) . Teatrul lui Dionysos poate primi pana la 30 000 de spectatori , pe locurile cele mai bune aflandu-se magistratii si preotii cetatii, pe banii carora aveau loc reprezentaiile teatrale , un juriu desemneaza un invingator : poetul Eschil ( 525 - 450 i.Hr Prometeu inlantuit, Persii, Cei 7 contra Tebei )  si Sofocle ( 496 - 406 i.Hr Oedip rege, Antigona , Electra )

- Eschil   - Sofocle

- Homer  - Hesiod

-Euripde - Herodot

Euripide ( 480 -406 i.Hr Ancesta , Electra , Bacantele ) este autorul dramei psihologice eroii sai fiind oameni reali , reprezentantul comediei politice , ii ridiculizeaza pe demagogi, critica institutiile si pe mai-marii vremii.

Herodot ( cca 480 - 425 i.Hr) si Tucidide (460 - 400 i.Hr) sunt cei dintai mari istorici ai culturii europene. Completand informatia istorica cu cea geografica din Istorii , Herodot ofera un tablou complex al lumii Orientului si Europei , ramanand un model prin incercarea cercetarii adevarului. Tucidide, autor al Istoriei razboiului peloponesiac este adept al cercetarii riguroase a evenimentelor , studiind cauzele acestora si psihologia personajelor si astfel apropiindu-se de conceptia moderna , stiintifica a istoriei.

- Tucidide

Religia

Pantenonul grec cuprinde zei puternici, dar apropiati de oameni prin comportament si prin prezenta in viata muritorilor. Grecii isi venerau zeii , iar sarbatorile religioase erau evenimente importante in viata polisului. Exista insa si ceremonii secrete, misterele, adresate unui grup restrans de initiati ( zeita Demeter, din Eleusius). Competitii sportive, insotite de concursuri de poezie si muzica ( Jocurile de la Delfi si cele din Olimpia) celebrau zeii . Din anul 776 i.Hr anul primei olimpiade , sunt datate evenimentele istoriei grecesti .

DATE IMPORTANTE:

-776 i.e.n.- Data traditionala a primelor jocuri Olimpice.

-660 i.e.n. - Sparta devine un stat militar.

-594 i.e.n. - Soton reformeaza constitutia ateniana.

-499-94 i.e.n.- Grecii din Asia Mica se revolta si impotriva spartanilor.

-490 i.e.n. - Expeditia persana infranta de atenieni la Maraton.

-480 i.e.n.- Invazia persana: victoria flotei grecesti la Salamis.

-479 i.e.n. - Persanii invinsi pe uscat (la Platea) si pe mare (la Capul Mycale).

-478 i.e.n. - Alianta Dedaca intemeiata sub conducerea ateniana.

-431 i.e.n. - Izbucnirea razboiului Pefoponezian.

-404 i.e.n. - Predarea atenienilor sfarseste razboiul peloponeziac. Suprematia spartana.

-371 i.e.n. - Spartanii invinsi de tebanieni la Leuctra.

-338 i.e.n. - Batalia de la Chaeronaeo a dus la suprematia lui Filip al Macedoniei in Grecia.