Polonia in secolele XI-XV

Polonia in secolele XI-XV

In prima jumatate a secolului al XI-lea si in secolele urmatoare pe teritoriul polonez continua sa se dezvolte economia a carei ramura principala ramanea agricultura . Suprafete intinse au fost redate acestui sector economic prin actiunile de defrisari si desteleniri . Se practica asolamentul bienal ca in cea mai mare parte a Europei . Domeniul feudal a continuat sa se mareasca in dauna suprafetelor detinute de tarani . Cresc considerabil suprafetele detinute de biserica ce detinea importante bogatii . Ca peste tot in Europa acelor vremuri se stabilesc sarcinile taranilor iobagi fata de stapanul feudal, stat si biserica ce grevau asupra nivelului lor de viata . Acestia traiau in obsti satesti .

Orasele incep sa se dezvolte devenind in secolul al XIII-lea centre economice importante precum Poznan, Wroclav, Cracovia ce atrageau importante cantitati de produse agricole necesare pietii . Unele produse erau comercializate in alte tari, activitate favorizata de grija statului pentru intretinerea si asigurarea securitatii drumurilor de negot de la Marea Baltica la Marea Neagra, cu un important sector romanesc .

In plan politic Polonia a cunoscut momente de declin a puterii regale, a statului, datorita actiunii Imperiului german in prima jumatate a secolului X, cand a fost adusa la conducere familia Piast . Centrul politic se gasea la Cracovia iar puterea locala apartinea reprezentantilor regelui . Boleslav al II-lea cel Indraznet (1058-1079), in acord cu papa Grigore al VII-lea a refuzat recunoasterea suzeranitatii Imperiului german, dar tendintele centrifuge ale marilor feudali avea sa duca la slabirea si apoi impartirea statului intre fii acestuia . Eforturile lui Boleslav al III-lea cel Viteaz (1102-1138) de a obtine si apoi de a mentine independenta fata de Imperiul german n-au putut avea rezultate de lunga durata . Ca urmare a starii de nesiguranta multi tarani au fugit din tara iar pentru a completa necesitatea de brate de munca au fost adusi, mai ales incepand cu secolul al XIII-lea, colonisti germani in partea de apus a Poloniei . Stabilindu-se si in orase, multi dintre ei au ajuns negustori bogati si au introdus in sistemul de administratie "dreptul comunal de Magdeburg" rezervandu-si privilegii importante .

Faramitarea statului polonez din a doua jumatate a secolului XII se mentine si in prima parte a secolului XIII-lea favorizand patrunderea ordinului cavalerilor teutoni care cuceresc Prusia pe tarmul Marii Baltice . Formal in fruntea statului se afla dinastia Piastilor dar in realitate fiecare mare feudal era independent si se numeau pani in timp ce mica nobilime forma sleahta sau cavalerii . Teritoriul polonez sufera distrugeri cumplite prin invazia tatarilor in 1241-1242 dar si in 1259 si 1287 .

Ca urmare a dezagregarii statului a scazut activitatea oraselor, distruse de repetatele razboaie, comertul devenind o activitate ocazionala .

Catre sfarsitul secolului al XIII-lea incepe procesul de unificare a statului de care erau interesate nobilimea mica si mijlocie si clerul, ca si taranimea . Orasele mari legate mai ales de comertul de tranzit, nu au participat la acest proces .

In partea de nord era Polonia Mare condusa de cneazul Přemysl al II-lea care a alipit Cracovia proclamandu-se rege in 1295 . Actiunea a fost continuata de catre Vladislaw Lokietek cel Scurt din dinastia Piastilor care in 1314 a reusit sa unifice Polonia Mare cu Polonia Mica, si s-a incoronat rege al Poloniei din 1320 .

Cel care avea sa aduca linistea in statul polonez avea sa fie regele Cazimir cel Mare (1333-1370)cu o indelungata domnie . Cel doua parti ale Poloniei - Mare si Mica mai pastrau o anumita autonomie dar puterea centrala era detinuta de rege . Marii feudali au fost siliti sa se supuna vointei regale . Orasele incep sa prospere, iar securitatea in interior era asigurata de armata regelui formata din cavaleri - sleahtici . A dat o legislatie generala, iar in 1364 a infiintat la Cracovia o universitate ce va ajunge vestita in toata Europa . Negustorii polonezi sunt intalniti in Germania, Ungaria sau Tarile Romane . Este ultimul rege din dinastia Piastilor .

Referat: Lucrare scrisa la dendrologie Proiect: Nivelul organizarii teritoriale - teritoriu, teritorialitate si organizare in invelisul geografic

Persoanele juridice sunt reglementate prin dispozitii cuprinse in capitole distincte desemnate prin termenul de tovarasie sau persoane moralicesti . Vizandu-se regimul juridic al tovarasilor negustori privind formarea capitalului, administrarea, raspunderea, impartirea castigurilor, stingerea tovarasiei, in linii mari urmarindu-se codul civil francez . Familia, rudenia si casatoria sunt reglementate in mare cf . vechilor dipozitii ale dreptului bizantin . Noutatile apar in materia raspunderii civile si penale asezandu-se principiul raspunderii personale, de exemplu, sotia nu mai raspunde ptr . faptele sotului, nici parintii ptr . faptele copiilor care sunt majori .

Rudenia, logodna si casatorie se fac cf . dr . bizantin, interzicandu-se casatoriile intre crestini si necrestini, intre robi si slobozi; copilul natural al unei persoane slobode cu una roaba este intotdeauna slobod . Zestrea era evaluata la divort sotul raspunzand pentru valoarea fixata in momentul pretuirii . Adulterul sotiei avea ca efect pierderea zestrei . care trecea in proprietatea barbatului . Se prevedea obligatia de inzestrare a fetelor in sarcina parintilor sau a fratilor .

Succesiuni deferite: fara testament, ab intestat, sau prin testament (testamentara) . Se constituiau parti din proprietate celor cu vocatie succesorala, in trei categorii de rude de sange, iar in lipsa lor mostenirea devenea vacanta, fiind culeasa de catre stat .

Obligatiile dezvolta o adevarata teorie prin receptarea unor noi reglementari in materie . Sunt tratate sistematic aspecte privind izvoarele obligatiilor, criteriile de clasificare aacestora, elementele esentiale ale contractelor, elementele specifice fiecaarui contract .

Izvoarele obligatiilor sunt: legea, tocmeala (contractul) si vatamarea adusa cuiva (delictul Contractele se clasifica dupa forma in: scrise si nescrise, iar dupa efecte in unilaterale si bilaterale . Contractele vizau in mod special vanzari, inchirieri, arende, schimb, depozit, comcodat, emfiteoza, mandat, sechestru, chezasie, zalog, anticreza .

Dreptul penal are reglementari mai putin evoluate . Vechile dispozitii fiind preluate in noile coduri (vini mari, vini mici, infractiunea nu se desprinde de persoana infractorului, sunt vizate categorii de infractori precum talharii, furii, plastografii, hainii . Elementele noi tin de noile practici economice si noua organizare sociala . Se incrimineaza si fapte ale slujbasilor si dregatorilor cum ar fi abuzurile fata de locuitori, coruptia sau mita, inclusiv abuzurile de putere ale judecatoriloe fata de parti, ispravnicii fata de locuitorii judetelor, nedreptatile aprozilor sau agentilor executori . Noul sistem de probatiune in justitie se baza pe inscrisuri si marturii, fiind pedepsiti plastografii si martorii mincinosi trecuti in 'condica siretilor' (aparitia cazierului judiciar) spre a nu mai depune marturie in viitor .

Incapacitatea de plata, falitii fraudulosi (mofluzi mincinosi) erau condamnati la fel ca si falsii creditori .

Se mentin pedepsele fizice precum taierea mainii pentru plastografie, bataia sau darea prin targ pentru furturile de bunuri bisericesti sau domnesti, legea talionului pentru marturia mincinoasa . Omorul se pedepsea diferit daca era cugetat (cu intentie) sau necugetat (din culpa) .

Instantele au fost modernizate prin introducerea condicelor de judecata, formularea in scris a hotararilor, motivarea acestora, introducerea reprezentarii in justitie prin mandatari (vechili) sau prin avocati (vechili de judecati) .

Vechile probe cu caracter mistic trec in plan secundar prim planul luandu-l probele scrise, declaratiile martorilor oculari sau cercetarile instantei . Judecatoriile de judet aveau obligatia de a tine condici speciale pentru vanzarile de mosii, pentru testamente sau foi de zestre, marcand publicitatea tranzactiilor imobiliare si ale notariatului .

Organizarea procesului are elemente noi, prin proceduri speciale, precum vanzarea la mezat (licitatia publica), falimentul, judecarea comerciantilor de catre arbitri . Dispar institutiile traditionale precum zaveasca, juratorii

Pe parcursul studiului elaborat am incercat sa analizam, pe parcursul a 3 Capitole, Evolutia dreptului in Tara Romaneasca si Moldova in perioada regimului turco-fanariot .

In primul rand am considerat necesar ca in primul Capitolul introductiv, sa evidentiem unele aspecte generale cu privire la instaurarea regimului turco-fanariot in Tara Romaneasca si Moldova, relevand in acest sens contextul european si conditiile social-economice din aceasta perioada .

Asa cum am retinut, instaurarea regimului turco-fanariot in Moldova (in anul 1711) si in Tara Romaneasca (in anul 1716) a marcat inceputul unei perioade de accentuata decadere politica a tarilor romane, de pierdere a independentei lor si incorporare in sistemul politic si economic al celor doua mari imperii feudale - Turcia si Austria .

Prin instaurarea regimului fanariot in Moldova si Tara Romaneasca, Poarta Otomana a urmarit un scop bine precizat, acela de a consolida controlul ei asupra acestora, inceputul secolului al XVIII-lea fiind marcat de actiunile tot mai intense a celor doua imperii, Otoman si habsburgic, pentru a-si consolida dominatia supra tarilor romane, restrangandu-le tot mai mult autonomia interna si inasprind, in acelasi timp, exploatarea acestora .

In anul 1683, politica ofensiva dusa in Europa de turci, culmineaza cu marele asediu al Vienei, soldat cu o adevarata catastrofa pentru imperiul Otoman, care pierzand batalie dupa batalie, cedeaza pozitiile cucerit de Soliman Magnificul, in Europacentrala, Domnii pamanteni din Principate, incearca sa profite de situatie si initiaza negocieri cu Austria si Rusia ; rand pe rand, Serban Cantacuzino, Constantin Brancoveanu, dar mai ales Dimitrie Cantemir, au dorit sa gaseasca aliati pentru a iesi desub influenta Portii . Mai mult, in anul 1711, Dimitrie Cantemir, reuseste sa incheie chiar o aliantafatisa cu Rusia . In aceste conditii, Imperiul Otoman, i-a masuri de ajustare a statutului

Din 1370 rege al Poloniei va fi Ludovic cel Mare al Ungariei realizandu-se pana in 1382 o uniune polono-maghiara dar pentru scurta vreme . Una din fiicele acestuia Hedwiga sau Jadwiga va fi obligata sa se casatoreasca cu cneazul Lituaniei Wladislav Jagiello care va fi si rege al Poloniei sub numele de Vladislav al II-lea (1386-1434) . Domnia indelungata i-a permis intarirea statului si o politica ce a facut din regat unul din puternicele state ale Europei; a avut relatii in general bune cu domnitorii Moldovei Petru Musat si Alexandru cel Bun, dar si cu Mircea cel Batran . Asigurandu-si aliati a reusit o mare victorie impotriva teutonilor la Grünwald la 15 iulie 1410 la care au participat si osteni moldoveni ca si la Marienburg in 1422 .

Se dezvolta economia iar ca efect orasele poloneze cunosc un progres deosebit . Dintre acestea Liovul devine un centru comercial important si punct de tranzit al marfurilor de la bazinul Marii Baltice spre Marea Neagra . Bunele relatii cu Alexandru cel Bun a impulsionat activitatea comerciala pentru ca o parte a marfurilor tranzitau Moldova in drumul lor spre Cetatea Alba de la Marea Neagra iar marfuri orientale erau aduse pe aceeasi cale . Atat el, cat si urmasii sai, au incercat sa tina sub control Moldova sau chiar sa o ocupe daca ar fi fost nevoie cum se stipula in tratatul de la Lublau din 1411 Ungaria .

Urmasul sau Vladislav al III-lea (1434-1444) va ajunge si rege al Ungariei din 1440 sustinut fiind si de Iancu de Hunedoara dar va sfarsi jalnic in batalia de la Varna din toamna anului 1444 . Dupa o perioada de framantari interne tronul va fi ocupat de Cazimir al IV-lea (1447-1492) . In timpul domniei lui rolul sleahtei va creste in dauna puterii centrale; s-a format un organ reprezentativ cu putere legislativa - Seimul general alcatuit din rege, Senat si reprezentantii sleahtei din provincii . Mai tarziu in 1505 Seimul de la Rodon a aprobat o noua constitutie care prevedea ca orice lege trebuia aprobata si de Senat si de reprezentantii sleahtei pentru a intra in vigoare .