Friedrich Ratzel (1844-1904)

Friedrich Ratzel s-a nascut la 30 august 1844, in orasul german, Karlsruhe. La 21 de ani se inscrie la Universitatea din Heidelberg, absolvind cursurile acestei prestigioase institutii de invatamant in 1868, an in care primeste si titlul de doctor in stiinte.

In 1869, publica o prima lucrare Sein und Werden der organischen Welt Aparitia si evolutia lumii organice), in care analizeaza viata si opera lui Charles Darwin. La absolvirea studiilor universitare, se angajeaza ca jurnalist si calatoreste in interes de serviciu in cateva tari din Europa.

Din corespondenta trimisa publicatiei germane Kölnishe Zeitung reiese o puternica orientare spre geografie; pe langa prezentarea diverselor evenimente la care ia parte, Ratzel descrie si locurile pe care le strabate. Prima calatorie o efectueaza in Franta, unde in 1870 participa activ la razboiul franco-prusac, in care sufera o usoara ranire. Dupa o scurta perioada de spitalizare, isi continua calatoria in Italia si Marea Britanie.

Aceasta experienta europeana determina orientarea lui Ratzel spre geografie, indepartandu-se de formatia sa zoologica. Tot in calitate de jurnalist, intre 1872 si 1875, efectueaza o noua serie de calatorii, de aceasta data in Cuba, Mexic si Statele Unite ale Americii. Cu aceasta ocazie, dincolo de corespondenta pe care o trimite regulat, isi incepe activitatea stiintifica, studiind populatia de origine germana emigrata in SUA si rolul diverselor grupuri etnice in formarea civilizatiei "lumii noi". La intoarcerea in Germania, in 1875, urmeaza cursuri de geografie si geologie, la München. Din 1876, isi incepe cariera universitara la Scoala Politehnica, din München, unde, din 1880, preda cursuri de geografie, ca profesor titular. Incepand din 1886 functioneaza ca profesor la Universitatea din Leipzig, unde isi va continua activitatea in domeniul geografic pana la sfarsitul vietii. Moare la 9 august 1904 in localitatea germana, Ammerland.

Un moment definitoriu in aparitia geopoliticii este anul 1899, cand juristul si politologul suedez Rudolph Kjellen (1864-1922) foloseste intr-o prelegere publica termenul Geopolitik. In conceptia lui Kjellen, care reia ulterior termenul, publicandu-l pentru prima data in lucrarea Inledning till Sveriges geografi Introducere in geografia Suediei, 1900), consacrandu-l prin lucrarile Die politischen probleme des  weltkrieges Probleme politice ale razboiului mondial, 1916) si Der stat als Lebensform Statul ca forma de viata, 1917) si Grundriss zu einem System der Politik Elementele unui sistem de politica, 1920), geopolitica reprezinta un capitol al stiintei politice, anume acela care studiaza asezarea, forma si teritoriul statului, deci geografia statului, care trebuie privit ca un organism viu. In aceasta viziune determinist-organicista, care era inca departe de a conferi geopoliticii semnificatia ce i-a fost atribuita mai tarziu, Kjellen va exprima unele opinii ce aveau sa prefigureze ideile geopoliticii germane de mai tarziu, pe drept cuvant fiind integrat scolii geopolitice germane.

Domeniul geopoliticii cuprindea, in viziunea lui Kjellen, doua subiecte majore: statele, vazute ca manifestand sentimente si ratiune, in aceeasi masura ca fiintele umane si cunoscand aceeasi soarta ca ultimele (nastere, crestere, dezvoltare si declin), respectiv spatiul, considerat de el factor esential si obiectiv vital al statelor viguroase, dar limitate spatial, care aveau datoria sa isi mareasca teritoriile prin colonizari, cuceriri si expansiune. In principalele sale lucrari, fiind profund racordat traditiilor culturale

germane, Kjellen s-a opus si a respins in permanenta ideile politice ale liberalismului, ale individului cetatean-politic, ale ideii de legitimitate a statului prin contract social. A promovat, in schimb, viziunea statului

autoritar, corporatist si paternalist, care sa fie constituit ca un stat-natiune organicist. Adversar declarat al individualismului exagerat si al cosmopolitismului, Kjellen vedea statul-national construit pe principiile

solidaritatii corporatiste, urmand ca dezvoltarea si expansiunea acestuia sa ia forma unei comunitati bazate pe legaturi etnice, politice si economice. Atingerea unui asemenea stadiu presupunea si eliminarea oricaror

manifestari represive la adresa cetatenilor. Suedezul Kjellen, ca "inventator" al geopoliticii, intra in circuitul

teoretic abia la sfarsitul anilor '20. Pana atunci insa, imediat dupa 1900, timp de aproape 20 ani, geografia politica a fost suverana.