Actori ai sistemului international

ACTORI AI SISTEMULUI INTERNATIONAL

in terminologia de specialitate, sintagma actor al sistemului

international este echivalata cu termenul de subiect politic al relatiilor

internationale. Principalul actor al relatiilor internationale este statul,

care se manifesta prin structurile sale, respectiv prin detinatorii puterii

executive interne (Parlament, presedinte sau monarh, guvern, junta

etc.). Alaturi de stat, tot ca actori pe scena internationala sunt considerate

grupurile sau organizatiile, inclusiv cele nonguvernamentale

(O.N.G.), uneori fiind vorba si de persoane cu putere mare de decizie.

La cel mai inalt nivel, statul este singurul creator de norme juridice.

Actorul statal se sprijina in primul rand pe conceptul de

suveranitate, care poate fi definita drept capacitatea statului de a fi

independent politic fata de toate celelalte state. Valorile de baza ale

sistemului statal sunt urmatoarele.

- securitatea;

- libertatea;

- ordinea;

- justitia;

- bunastarea.

in ceea ce priveste statul, acesta s-a manifestat inca de la

inceputul epocii moderne, respectiv dupa Pacea din Westfalia de la

1648, moment crucial pentru studiul relatiilor internationale moderne

si contemporane. Desigur, secolul XVII este doar un moment de

referinta pentru sistemul international modern. Statul se manifestase

inca din Antichitate.

Primele forme de organizate politico-statala au fost cele din

Orient, la inceput orasele-state, apoi regatele si imperiile antice.

Conditiile naturale oferite de zona intrata in istorie sub denumirea de

cornul fertilitatii vor facilita aparitia primelor orase-state sumeriene,

in jurul anului 4.000 i.Chr. Este vorba despre Ur, Uruk, Kis sau Lagas.

Ulterior, dominatia lor va fi inlocuita prin mutarea principalului centru

la Akkad, sub domnia lui Sargon, pentru ca intre 2.100 si 1.900 i.Chr.

Babylonul sa preia hegemonia. Aici se impune activitatea desfasurata

de Hammurapi, ramas celebru datorita Codului sau de legi. Prin acesta

erau reglementate chestiuni importante, precum situatia proprietatilor

ori statutul femeilor si sclavilor.

Experienta Egiptului antic este, de asemenea, importanta mai

ales avand in vedere influenta civilizatie dezvoltata pe malurile

Nilului, capabila sa creeze o bijuterie precum a fost Biblioteca din

Alexandria. Perioada de maxima expansiune va fi inregistrata sub

faraonul Amenophis III (1417 - 1379 i.Chr.), atunci cand incepe si

constructia complexului de la Luxor. Peste timp, constructiile

faraonice, piramidele celebre in toata lumea, raman ca o marturie a

unor vremuri infloritoare.

Unul dintre cei mai importanti faraoni a fost Ramses II, de

numele caruia se leaga una dintre marile batalii ale Antichitatii. Este

vorba despre confruntarea de la Kades, din 1288 i.Chr., dintre egipteni

si hititi. Acestia, condusi de generalul Muwatallu, vor reusi sa-l

opreasca pe Ramses II, marea inclestare terminandu-se nedecis. Ulterior,

cele doua puteri vor ajunge chiar la semnarea unui tratat de pace.

De asemenea, Orientul extrem, in special, China si India vor

experimenta structuri statale proprii.

in Grecia antica, fenomenul politic va fi si mai interesant, in

special datorita luptei intre diverse modele. Daca orase-state precum

Atena vor experimenta chiar forme democratice de exprimare, Sparta

va fi prototipul statului militarist. Dupa ce in urma a doua lupte care

au intrat in istorie, desfasurate la Marathon (490 i.Chr.), acolo unde s-au

remarcat atenienii, si la Termopile (zece ani mai tarziu), momentul de

glorie al spartanilor, grecii au reusit sa evite pericolul reprezentat de

Persia, se va ajunge la declansarea razboiului peloponeziac, a carui

desfasurare s-a transmis peste timp datorita operei lui Tucidide, in

special. Sortii finali au suras Spartei, dar lumea greaca a iesit slabita

din conflict.

De acest moment au profitat macedonienii. Daca regele Filip II

(359-336 i.Chr.) are meritul de a fi supus Grecia, Alexandru cel Mare

este personajul care a influentat cel mai mult evolutiile politice din

sfera de civilizatie cunoscuta in secolul IV i.Chr. inconjurat de o aura

legendara pana astazi, Alexandru este fiul lui Filip, fiind nascut la 20

iulie 356 i.Chr. Sunt astazi cunoscute relatiile foarte apropiate cu

mama sa, Olimpia, cea care l-a si influentat in declansarea campaniei

din Asia dupa ce l-a asigurat ca zeii au decis ca va fi invingator. De

asemenea, semnificativ este si momentul taierii nodului gordian,

eveniment ce poate fi interpretat si ca un omagiu adus puterii militare

in epoca lui Alexandru.

Ajuns la 20 de ani rege al Macedoniei, in anul 336 i.Chr.,

Alexandru va incepe marea sa aventura in 334, atunci cand in fruntea a

42.000 de soldati va trece in Asia. Victoriile nu au intarziat sa apara,

intre acestea importante fiind cele din 333, de la Issos, si 331, de la

Gaugamela, obtinute impotriva persanului Darius III. Dupa ce a reusit

sa controleze Asia Mica, Egiptul si Persia, Alexandru va merge mai

departe, declansand campania impotriva Indiei. Desi l-a invins pe Porus

in lupta de la Hydaspos (326 i.Chr.), marele stapan va fi oprit chiar de

propria armata, extenuata de zece ani de campanie, care va refuza sa

mai inainteze spre est, oprindu-se pe raul Hyphasis. Astfel, era evitata

confruntarea cu puternica dinastie Nanda, ce domnea peste Magadha.

Alexandru a murit in noaptea de 10 spre 11 iunie 323, la doar 33

de ani, departe de casa, in palatul lui Nabucodonosor din Babylon. Au

ramas enigma bolii care l-a trecut in eternitate prea devreme, dar mai

ales mostenirea sa politica. Perioada care i-a urmat va fi una benefica

dezvoltarii civilizatiei prin raspandirea elenismului.

Roma este un alt model al puterii in lumea antica. Cu o

civilizatie puternic influentata de modelul grec, cetatea eterna va

evolua de la statutul de putere provinciala la cel de putere

mediteraneana. Momentele importante care au facut posibile domniile

lui Iuliu Cezar si Octavian Augustus se leaga de razboaiele cu

Cartagina. Cunoscute sub numele de razboaiele punice, cele trei mari

confruntari au stabilit stapanul Mediteranei. Daca primul episod,

desfasurat intre 265 si 241 i.Chr., s-a incheiat printr-o serie de victorii

navale romane, al doilea razboi punic, 218 - 201, a avut o desfasurare

neasteptata, cu rasturnari spectaculoase de situatie.

De aceasta data, initiativa au avut-o cartaginezii, care, sub

conducerea lui Hannibal, vor trece Pirineii, apoi Alpii si vor ataca

peninsula italica. Desi obtine trei victorii majore, cea mai importanta

fiind cea de la Cannae, din 216 i.Chr., un succes repurtat in fata unei

armate de 70.000 de romani, Roma era in pericol sa cada, dar distanta

fata de Cartagina a contribuit la scaderea puterii lui Hannibal. Mai

mult, dupa ce generalul Scipio va prelua, in 210 i.Chr., comanda

legiunilor romane, situatia se va schimba radical. Ultimul razboi punic

va fi doar un exercitiu pentru puternica Roma, care va sterge

Cartagina de pe harta in anul 146 i.Chr.

Epoca Imperiului roman este o cronica a extinderii neincetate a

puterii romane, dublata insa de raspandirea culturii si civilizatiei

aferente. Astfel s-a ajuns ca, in timpul imparatului Traian (98 - 117),

Roma sa aiba o intindere teritoriala maxima. Totul se va prabusi in

urma unei involutii si a declinului puterii imperiale, insasi capitala

Roma fiind cucerita de migratori in anul 476.

in concluzie, putem aprecia ca marile puteri ale Antichitatii au

fost imperii organizate pe principii autocratice. Egiptul, Persia,

Imperiul macedonean si, mai ales, Imperiul roman sunt exemple

clasice in acest sens. Nu trebuie neglijat nici aportul oraselor-state din

Orient la dezvoltarea si organizarea lumii antice. Se cuvine subliniata

si contributia adusa de Antichitate la formarea si dezvoltarea unor

metode si mijloace de administrare a unor vaste teritorii, in conditiile

in care mijloacele de comunicare erau rudimentare.

Perioada de trecere spre feudalismul dezvoltat este dominata in

Europa de Est de refacerea puterii bizantine, iar in vest de Imperiul

carolingian, Carol cel Mare (768 - 814) avand meritul de a fi creat o

puternica structura statala din care vor rezulta apoi Franta, Germania

si Italia medievale.

Debutul celui de-al doilea mileniu sta sub semnul cruciadelor.

Pornite la initiativa papalitatii, ca efort pentru eliberarea locurilor sfinte

ale crestinatatii, acestea vor avea un mare impact, contribuind in primul

rand la o mai buna cunoastere a civilizatiilor apuseana si orientala.

Prima cruciada (1096 - 1099) este rodul initiativei papei Urban II,

trupele cruciate reusind sa ocupe Ierusalimul la 15 iulie 1099.

Nu suntem preocupati aici de istoria cruciadelor, insa nu putem

sa nu subliniem ideea potrivit careia in numele unor idealuri nobile pot

fi savarsite multe atrocitati si intelegeri oneroase. Exemplul oferit de

cruciada a patra este elocvent. Luptatorii pentru cauza crestina au

preferat unei lungi expeditii spre Ierusalim sa se amestece in jocurile

politice de la Constantinopole si, la 1204, sa ocupe capitala Imperiului

bizantin. Astfel, de la 1204 la 1261, istoria va contabiliza existenta

efemerului Imperiu latin de rasarit.

Epoca medievala va consemna aparitia statului centralizat, la

inceput in Europa apuseana. Si de aceasta data, rolul important l-au

jucat conducatorii absolutisti, unificarea statala facandu-se in jurul

unor dinastii. Un rol major l-a jucat crestinismul in Europa, aici

existand un duel intre Bizant, ce reprezenta lumea ortodoxa, si Papa de

la Roma, in calitatea lui de sef al catolicilor. Disputa s-a acutizat dupa

marea schisma crestina din 1054.

Desigur, un moment important l-a constituit anul 1453, atunci

Document online: Momentul mentionarii romanilor in izvoarele externe Document online: Rasism Și naȚionalism in europa centrala

cand, prin ocuparea Constantinopolelui, disparea din istorie Imperiul

Roman de Rasarit. Desi din acesta mai ramasesera practic doar capitala

si unele mici teritorii aferente, asediul reusit al sultanului Mahomed II a

avut un impact psihologic remarcabil in epoca, mai ales pentru lumea

rasariteana. De acum inainte se va afirma puternic Rusia, in calitate de

continuatoare a traditiei imperiale bizantine ortodoxe. Este unul din

motivele pentru care, in timp, dar mai ales incepand cu Petru I, rusii isi

vor afirma deschis dorinta de a ocupa fostul Bizant, tarigradul.

Este momentul in care puterea Imperiului otoman se apropia de

apogeu in estul Europei. Sultanul Soliman Magnificul va reusi chiar sa

ajunga la portile Vienei, la 27 septembrie 1529. Va fi momentul din

care, treptat, dar sigur - sistemul otoman fiind bazat mai degraba pe

exploatarea teritoriilor cucerite, decat pe introducerea unor reforme

care sa duca la sporirea capacitatii lor economice -, puterea sultanilor

va intra in declin, desi nu vor lipsi nici alte momente in care acestia

vor ameninta Europa Centrala.

Secolul XV consemneaza deja rolul tot mai important pe care il

joaca Spania, mai ales dupa ce prin casatoria dintre Isabela de Castilia

si Ferdinand de Aragon din 1479 sunt puse bazele eliminarii depline a

arabilor din Peninsula. Fiul lor, Carol I (1516 - 1556), va promova o

politica agresiva in plan extern, atat fata de puterile europene, cat si in

colonii. La moartea lui, Spania era deja prima putere a Europei.

Din pacate pentru iberici, fiul sau, Filip II, a esuat in tentativa de

a regla definitiv conturile cu Anglia. Invincibila armada, flota de 130

de nave trimisa sa cucereasca arhipelagul britanic, a suferit o

infrangere umilitoare la 1588.

Pentru contributia adusa la evolutia formelor de organizare

politica in epoca medievala, trebuie subliniate si progresele din afara

Europei. Ne gandim in primul rand la lumea islamica, la India si

China. Daca avem in vedere factorul reprezentat de puterea politica,

atunci rolul Imperiului otoman trebuie subliniat in primul rand.

Desigur, aceasta nu inseamna neglijarea aportului civilizatiei arabe sau

a emotiei declansate in Europa dupa vizitele lui Marco Polo in China.

Daca discutam maniera de distribuire a autoritatii in lumea

medievala, putem constata lesne existenta unei dispersari a acesteia.

Practic, existau doua ierarhii paralele, aflate in competitie. Pe de o parte,

era biserica catolica, in care Papa era secondat de arhiepiscopi, episcopi

si preoti. Pe de alta parte, se situau imparatul si suita acestuia, formata

din alti conducatori (unii proclamati regi), nobilime, cavaleri. Elementul

de unitate era dat de prezenta poporului la baza ambelor ierarhii.

Razboiul de 30 de ani (1618 - 1648) are semnificatii multiple

pentru istoria relatiilor internationale. in primul rand, se impune

observatia ca vorbim despre primul conflict continental in Europa.

Apoi, trebuie observat faptul ca, incepand de la Pacea din Westphalia,

statele devin singurele sisteme politice legitimate din Europa, bazate

pe teritoriu propriu si guvern independent. Sistemul westphalian a

legitimat o organizare a statelor suverane.

Tratatul semnat la Munster, la 24 octombrie 1648, este un

document diplomatic complex, rod al unor intense negocieri care au

condus la un prim echilibru al puterilor europene. Cu un preambul si

nu mai putin de 128 de articole, documentul in cauza statua de la

inceput scopul sau, acela ca o pace 'crestina si universala', bazata pe

'prietenie perpetua, adevarata si sincera', sa se instaleze in Europa.

Pe acest fond, marile revolutii burgheze, incepand cu cea

engleza de la mijlocul secolului XVII si terminand cu cea rusa din

februarie 1917, vor avea un rol important in modernizarea formelor de

organizare statala. Cu precadere in secolul XIX vom asista la

unificarea statelor nationale, pe diferite cai, exemplele cele mai

cunoscute fiind Italia si Germania.

Acum, spre deosebire de perioada precedenta, putem vorbi cu

adevarat despre o guvernare centralizata si o legatura directa intre

conducatori si natiune. Practic, de epoca moderna este legata aparitia

conceptului de suveranitate.

Desigur, rolul jucat de Napoleon I in istoria relatiilor internationale

nu poate fi trecut cu vederea. El este cel care a exploatat sansa

oferita de revolutia franceza de a transforma idealurile de libertate,

egalitate si fraternitate in baza a impunerii unui regim de dictatura

personala. Proclamat imparat al Primului Imperiu francez in 1804,

Napoleon I va obtine succese rasunatoare la Austerlitz (1805) si Jena

(1806), in urma carora Europa era transformata intr-o 'mare franceza'.

Doar Rusia rezista, datorita imensitatii sale teritoriale, in timp ce Marea

Britanie obtinea un mare succes naval la Trafalgar, tot in 1805, datorat

in buna masura si capacitatii dovedite de amiralul Nelson.

Napoleon a incercat sa obtina un succes practic imposibil pentru

timpurile sale, luand decizia de a ataca Rusia. Rezultatul final, in

ciuda faptului ca a reusit sa ocupe initial Moscova, a fost abdicarea din

1815. Momentul este unul foarte important, pentru ca a prilejuit

organizarea Congresului de la Viena, momentul de glorie al

cancelarului austriac Metternich, dar in acelasi timp moment crucial

pentru istoria relatiilor internationale si pentru afirmarea principiului

echilibrului puterilor. Ideea va fi preluata apoi de un alt mare

politician, Otto von Bismarck, la care ne-am referit deja.

Dupa primul razboi mondial, vom consemna rolul jucat de

statul-natiune, extrem de important mai ales in perioada interbelica.

Conferinta de pace de la Paris, din 1919 - 1920, va consemna

disparitia a patru imperii, Al Doilea Reich, Austro-Ungaria, Rusia

tarista, Turcia otomana, in contrapartida aparand state nationale

precum Polonia, Romania, Austria, Ungaria, tarile baltice sau creatii

de genul Iugoslavia si Cehoslovacia, gandite astfel pentru mentinerea

unei balante a puterii in Europa Centrala. Mai mult, incepe afirmarea

independenta, la inceput firava, a statelor din Asia si Africa.

Dupa al doilea razboi mondial, vom asista la bipolarizare,

fenomen specific razboiului rece, puterea efectiva fiind apanajul

Uniunii Sovietice si al Statelor Unite. Desigur, existau si puteri

regionale, cu interese pe masura, de exemplu, China in Asia, dupa

cum uneori, de exemplu in cazul interventiei anglo-franceze din Egipt,

din 1956, una din superputerile cu care erau in relatii cordiale nu a fost

consultata. Atingand acest nivel al discutiei, este interesanta

observatia ca una din caracteristicile principale ale actorilor statali

consta in rationalitate.

Asadar, daca ar fi sa trasam grafica dezvoltarii sistemului statal,

putem vorbi de o expansiune la nivel global, etapele principale fiind

jalonate de Europa, in secolul XVII, America de Nord, in veacul

urmator, America de Sud si Japonia, in secolul XIX, Asia, Africa si

Pacific in ultimele zeci de decenii.

Astazi, putem vorbi chiar de o stratificare la nivelul sistemului

mondial a statelor. in frunte se gasesc cele opt state puternic

industrializate, Statele Unite ale Americii, Rusia, China, Japonia,

Marea Britanie, Franta, Germania si Italia. Urmeaza apoi un grup

compact, format mai ales de statele europene si Canada, puternic

dezvoltate. Acestora li se adauga un alt grup de circa 75 de state

dezvoltate mediu, mai ales asiatice si din America latina, la baza fiind

cele mai sarace membre ale comunitatii internationale, estimate la

circa 50 de state din Africa, Asia, Pacific si Caraibe. Un rol aparte este

jucat de teritorii compacte locuite de puternice minoritati, aflate insa

in componenta altor state.

La randul lor, actorii nonstatali pot avea un rol important pentru

relatiile internationale. Principala lor forma de manifestare o constituie

posibilitatea de a introduce pe agenda diplomatica anumite subiecte de

interes. De asemenea, nu este de neglijat lobby-ul.

Un fenomen specific ultimelor decenii il constituie transnationalismul.

Explicand mai bine contextul relatiilor internationale,

fenomenul acopera un interval recent si complex.

Actorii transnationali sunt eterogeni, de la organizatiile

nonguvernamentale la grupurile de teroristi, de crima organizata, pana

la miscarile liberale sau confesionale.

in noul mileniu mai ales, activitatea corporatiilor multinationale

este o provocare pentru state, intrucat guvernele nu le pot controla

activitatea si politicile. in schimb, aceste corporatii pot genera

conflicte sociale semnificative in interiorul statelor. Pentru a fi definite

drept companii multinationale, ele trebuie sa indeplineasca criteriul

desfasurarii de activitati de productie sau de servicii in cel putin doua

tari. Aceste companii pot fi grupate in trei categorii:

- integrate pe orizontala, cand compania realizeaza acelasi tip

de produs sau produse similare in mai multe tari;

- integrate pe verticala, cand realizeaza intr-o tara sau mai

multe, produse care apoi stau la baza productiei in alte state;

- diversificate, cand compania multinationala desfasoara

ambele tipuri de activitati.

Exista o dezbatere in legatura cu prima companie multinationala.

Unii sustin faptul ca, incepand din 1118, putem considera Cavalerii

templieri ca fiind in aceasta postura. Daca privim lucrurile sub aspect

economic, lupta se da intre Compania britanica a Indiilor de est si cea

olandeza. O interesanta analiza, ce depaseste stadiul curiozitatii si

aprofundeaza marile probleme generate in acest camp de activitate, a

fost publicata in 1974, avand deci si avantajul de fi printre primele de

acest gen, de Richard Barnet, sub titlul Global Reach: The Power of

Multinational Corporation.

Pentru a exemplifica, prezentam doar cateva dintre marile

corporatii multinationale, selectate fara dorinta de a impune ierarhii,

ci, mai degraba, datorita notorietatii si importantei activitatilor pe care

le desfasoara:

- Airbus este o companie aviatica fondata in 1970, cu capital

initial francez si german, in scopul constructiei de aeronave, fiind

gandita ca rivala a concernului Boeing. Are angajati in mai multe

state, cei mai multi in Franta, Germania, Marea Britanie si Spania.

Bazele sale principale de productie se afla la Toulouse si Hamburg, iar

80% din actiuni erau detinute in 2006 de E.A.D.S.

- Allianz este o companie germana de asigurari. A fost fondata

la Berlin, in 1890, iar din 1949 sediul central s-a mutat la Mūnchen.

Opereaza in multe state, inclusiv in Romania.

- American Express este specializata in servicii financiare, carti

de credit, cecuri de calatorie etc. Este fondata la 1850 de catre Henry

Wells, William Fargo si John Butterfield. La 1891 a lansat cecurile de

calatorie, iar de la 1 octombrie 1958 cardurile American Express.

Sediul central este la New York, in World Financial Center, situat in

apropierea celebrelor turnuri gemene. Dupa prabusirea acestora la 11

septembrie 2001, in urma atacurilor teroriste, se asteapta

reconsolidarea cladirii pe masura ce lucrarile la Ground zero

avanseaza. Compania are centre regionale la Toronto pentru Canada,

Miami pentru Caraibe si America latina, Brighton pentru Europa si

Singapore pentru Asia si zona Pacificului.

- AOL este o companie recent infiintata, in 1985, fiind in

legatura cu dezvoltarea serviciilor de internet. Initial, firma se numea

Quantum Computer Services, ulterior fiind adoptata formula America

Online (AOL). Operata de Time Warner, compania se ocupa in special

de serviciile de e-mail si de accesul on-line. Avand sediul in Virginia,

AOL condusa de Randy Falco este lider in calitate de provider pe

piata de internet.

- BMW produce automobile si motociclete. Acronimul provine

de la Bayerische Motoren Werke, compania avand sediul la Mūnchen,

acolo unde l-a fixat inca din 1913 primul ei presedinte, Karl Friedrich

Rapp. Actualmente, concernul lucreaza cu peste 106.000 de muncitori,

avand fabrici si in Marea Britanie, iar din 1994 la Spartanburg, South

Carolina, in Statele Unite. BMW furnizeaza motoare pentru celebrele

modele de lux Rolls Royce si Bentley.

- Boeing a fost infiintata la 15 iulie 1916, la Seattle, sub numele

de Pacific Aero Products Co., de catre William E. Boeing. Actualmente,

sediul central este la Chicago, iar domeniul de activitate este

industria aerospatiala si de aparare, in acest scop fiind folositi peste

153.000 de angajati. Firma s-a implicat in transportul de pasageri,

momentul de plecare fiind un contract incheiat in 1938 cu Pan

American World Airways (Pan Am), in urma acestuia construindu-se

avionul Boeing 34 Clipper, avand o capacitate de 90 de pasageri.

- BP a luat fiinta in 1908 sub numele de Anglo-Persan Oil

Company. Sediul central este la Londra, compania are peste 96.000 de

salariati, scopul principal al activitatii fiind legat de petrol si

carburanti. Actualul nume, British Petroleum, a fost adoptat in 1954,

iar intre 1998 si 2002, urmare a fuziunii cu Amoco (fosta Standard Oil

of Indiana), compania s-a numit BP Amoco.

- Dell este cunoscuta in lumea computerelor, compania, cu

sediul central la Round Rock, statul Texas, avand 65.000 de angajati.

Fondator este Michael Dell, care, student fiind la Universitatea Austin

din Texas, a infiintat in 1984 firma PCs Limited, cu un capital de doar

o mie de dolari. Cel care este si actualul presedinte al companiei, una

din cele mai cunoscute pe piata computerelor personale, a exploatat un

domeniu care era la inceputuri. in 1985, el va lansa primul PC propriu

care folosea un procesor Intel 8088. Pornind de aici, afacerea va

inflori, din 1987 va intra si pe piata britanica, iar in 1999 reuseste deja

sa depaseasca Compaq pe piata americana la vanzarea de computere

personale.

- Ford Motor Company a fost infiintata de legendarul Henry

Ford, la 16 iunie 1903. Actualmente, firma cu sediul central la

Dearnborn, statul Michigan, are peste 327.000 de angajati in domeniul

constructiei de automobile, fabricile principale fiind la Detroit.

Familia Ford a reusit performanta de a dezvolta afacerea, dar si de a

mentine controlul asupra ei mai bine de o suta de ani. Masinile Ford

au devenit extrem de populare in America inca din 1908, atunci cand a

fost lansat modelul T. Ford a supravietuit crizei economice, fiind una

din putinele companii ce se poate mandri cu acest lucru. Astazi Fordul

este produs in fabrici aflate pe mai multe continente, in Canada,

Mexic, Marea Britanie, Germania, Brazilia, Argentina, Australia si

China.

- General Electric a fost infiintata in 1879, la Fairfield, statul

Connecticut. in 1890, Thomas Edison, celebrul inventator, va pune

bazele Edison General Electric Company, care va fuziona doi ani mai

tarziu cu principalul concurent de pe piata americana, Thomas Houston

Company. Astfel, din 1892 putem vorbi de General Electric Company

cu sediul la Schenectady, New York. Obiectul principal de activitate

este legat de domeniul energetic, astazi peste 315.000 persoane fiind

angajate la aceasta companie, una din cele mai mari din lume.

- General Motors este din 1931 si pana astazi primul producator

mondial pe piata de automobile. Compania a luat fiinta in 1908, la

Detroit, cunoscand o dezvoltare care ii permite sa aiba astazi fabrici in

33 de state ale lumii si 330.000 de angajati. General Motors produce

modele de automobile dintre cele mai populare, intre care amintim

Buick, Cadillac, Chevrolet, Hummer, Opel, Pontiac, Saab sau Vauxhall.

- Google este o 'poveste' de succes, care arata ca visul

american continua si astazi. Totul a inceput in ianuarie 1996 ca un

proiect de cercetare pentru doi doctoranzi ai Universitatii Stanford,

California, Larry Page si Sergey Brin. Cei doi incercau sa puna in

practica un motor de cautare pe internet, astfel rezultand initial adresa

google.stanford.edu. La 14 septembrie 1997 era inregistrat domeniul

google.com, iar la 7 septembrie 1998 era infiintata compania Google

Inc., sediul initial fiind intr-un garaj al unui prieten al celor doi din

Menlo Park, California. Capitalul investit pentru demararea afacerii a

fost de 1,1 milioane dolari. in scurt timp, Google a intrat in competitie

cu Microsoft, care, la randul ei, lansase MSN. Astazi, puternica firma

din domeniul industriei internetului are sediul la Mountain View,

statul California, si are peste 9.300 de angajati.

- Honda s-a infiintat la 24 septembrie 1948. Initiativa a

apartinut lui Soichiro Honda, care a avut ideea ca, intr-o Japonie

devastata de razboi, sa ataseze la bicicleta un mic motor. Astfel s-a

nascut o afacere de mare succes, cu ramificatii in intreaga lume, mai

ales in sfera constructiei de automobile si motociclete. Compania cu

sediul la Tokyo cuprinde astazi circa 145.000 de angajati.

- IBM este cea mai veche firma de pe piata computerelor, fiind

implicata in productia de hard si soft, dar si de consulting, prin cei

330.000 de angajati. International Business Machine a aparut in anul

1888, la Armonk, New York, fiind cunoscuta si pentru faptul ca a

lansat pe piata primul laptop la 5 octombrie 1992.

- Microsoft este legata de numele lui William Henry Gates II,

mai cunoscut drept Bill Gates, fiind considerata compania cu cea mai

mare cifra de afaceri din lume. Totul a inceput la 4 aprilie 1975, atunci

cand Gates a parasit Harvardul pentru a se muta la Albuquerque, statul

New Mexico, si a pus bazele Microsoft. Principalele directii de interes

sunt computerele, televiziunea, jocurile video, produse precum

Microsoft Windows, Office sau MSNBC fiind prezente pretutindeni.

Operatiunile Microsoft se desfasoara actualmente in 102 state, cu

sprijinul a 71.500 de angajati, cartierul general fiind acum la

Redmond, statul Washington. Cu incepere din 1993, sistemul de

operare Windows este cel mai utilizat in toata lumea.

- Nokia este o companie finlandeza infiintata de Knut Fredrik

Idestam, in 1865, in localitatea Espoo. Cei 167.000 de lucratori sunt

astazi angrenati in domeniul industriei telecomunicatiilor, laboratoare

ale companiei existand in multe state. Nokia Corporation apare sub

acest nume din 1967 si este cel mai mare producator de telefoane

mobile, controland 36% din piata mondiala la nivelul anului 2006. O

alta premiera s-a inregistrat in 1991, atunci cand primul apel comercial

pe sistemul GSM (telefonie mobila) a apartinut premierului finlandez

Harri Holkeri, care a utilizat un aparat Nokia.

- Sony este o companie specializata in productia de aparate

electronice si electrotehnice, de servicii media si financiare. Originile

sunt plasate la Tokyo, la 7 mai 1946, de atunci Sony dezvoltandu-se

continuu pe piata mondiala, ajungand sa aiba 158.000 de salariati.

Dintre premierele datorate firmei amintim lansarea televizorului tip

Triniton, in 1968, a videocasetei Betamax, in 1975, a Walkmanului

(1979) sau a dischetei in anul 1983.

- Toyota este actualmente lider mondial in domeniul

constructiei de automobile, camioane, autobuze si roboti, depasind in

2007 pe General Motors. Compania, infiintata in 1933 de Kiichiro

Toyoda, cu sediul la Toyota, Aichi, in Japonia, este in plus interesata

de serviciile financiare si de biotehnologie, prin cei 264.000 de

angajati asigurand si o buna calitate a produselor care poarta aceasta

marca.

- Vodafone este o abreviere a sintagmei VOice DAta FONE.

Este o companie britanica specializata in comunicatiile mobile,

infiintata la Newbury, in 1983, sub numele de Rocal Telecom (pe care

l-a schimbat in 1991). Este cel mai mare operator pe retelele de

telecomunicatii mobile din lume. Vodafone are extensie in 27 de state

de pe cinci continente si ocupa locul doi mondial la numarul de

angajati dupa China Mobil.

- Xerox s-a numit initial The Haloid Company (1906), firma

inregistrata la Rochester, statul New York, avand drept principal

obiect de activitate manufacturarea hartiei fotografice. intre timp,

lucrurile au evoluat, sfera de interes largindu-se catre imprimante,

copiatoare, calculatoare periferice si, mai ales, tipizate, fiind binecunoscut

sloganul Xerox, The document company. Acestei companii i se

datoreaza folosirea pe piata a primului copiator. Evenimentul s-a

produs in 1959, fiind rodul eforturilor depuse de Chester Carlson, care

poate fi considerat parintele primului aparat Xerox 914. Ulterior au

aparut modelul Xerox 813 utilizabil la birou, mult mai mic si mai

confortabil in folosire (1963), precum si primul copiator color in 1973.

O alta noutate a fost modelul Xerox 9700, introdus pe piata in 1997,

prilej de a lansa imprimanta laser.

Dupa cum se poate observa din aceasta succinta prezentare,

companiile multinationale sunt cele care controleaza majoritatea

ramurilor de productie la nivel mondial, indiferent daca vorbim de

tehnologiile de varf sau de produsele care au transformat viata omului

contemporan.

in ceea ce le priveste, organizatiile nonguvernamentale sunt intr-un

proces de dezvoltare accentuata, atat numeric, cat si ca forma. La

randul lor, ele pot inscrie probleme de interes pe agenda actorului

statal si pot defini prioritati. Potrivit unui raport privind activitatea

O.N.G-urilor pe plan international, numarul acestora era evaluat la

peste 40.000, insa, desigur, daca avem in vedere nivelul national,

atunci putem vorbi de cifre de ordinul milioanelor.

Conform site-ului NGO Global Network, exista un numar

important de astfel de structuri care sunt in stransa legatura cu

activitatea si scopurile Organizatiei Natiunilor Unite. Iata doar cateva

dintre aceste organizatii:

- Institute of World Affairs

- The International Organisation Caucasus: Ethnic Relations,

Human Rights, Geopolitics

- Legacy International

- NGO Committee for Disarmament

- Nuclear Age Peace Foundation

- American Humanist Association

- Global Policy Forum

- Women Federation for World Peace

Cel mai important lant de organizatii cu caracter umanitar este

constituit de Crucea Rosie Internationala. Comitetul International a

fost fondat inca din 1863, sediul fiind fixat la Geneva. Crucea Rosie

si-a dovedit utilitatea mai ales in epocile si zonele de conflict,

castigandu-si o binemeritata recunoastere din partea comunitatii

internationale.

Organizatiile nonguvernamentale se incadreaza, de regula, in

urmatoarea tipologie:

- INGO - International non governmental organization -

organizatii nonguvernamentale cu caracter international;

- BINGO - Business international non governmental organization

- organizatii nonguvernamentale internationale orientate spre

mediul de afaceri;

- RINGO - Religious international non governmental organization

- organizatii nonguvernamentale internationale cu caracter

religios;

- ENGO - Environmental non governmental organization -

organizatii nonguvernamentale cu caracter ecologic si de protectie a

mediului, cea mai cunoscuta fiind Greenpeace, la care ne vom referi

in continuare;

- GONGO - Government-operated non governmental

organization - organizatii nonguvernamentale construite de guverne

cu scopul de a le folosi si de a castiga credibilitate internationala;

- QUANGO - Quasi-autonomous non governmental organization

- sunt organizatii nonguvernamentale care intretin relatii cu

guvernele, de genul I.S.O. - Organizatia Internationala pentru

Standardizare.

Dupa cum subliniam deja, in categoria organizatiilor care se

ocupa de protectia mediului cea mai cunoscuta este Greenpeace.

Originile sale sunt plasate in orasul canadian Vancouver, in anul 1971,

in contextul organizarii unor proteste pentru protejarea mediului din

Alaska. Initiativa a prins roade, astfel ca circa 20 de grupuri ecologiste

au inceput sa-si desfasoare activitatea in America de Nord, Europa,

Australia si Noua Zeelanda. Toate aceste grupuri se vor uni la 14

octombrie 1979, data de la care putem vorbi de caracterul global al

Greenpeace.

Obiectivele principale ale organizatiei sunt legate de protejarea

mediului in fata agresiunii umane, manifestata prin experientele

nucleare, taierea padurilor seculare, distrugerea unor specii si

ecosisteme. De asemenea, fenomene precum incalzirea globala,

poluarea, traficul cu animale pe cale de disparitie au stat in atentia

membrilor Greenpeace.

Din 1978, pe marile si oceanele planetei a fost lansat vaporul

organizatiei, sugestiv botezat Rainbow Warrior. Acesta a fost implicat

in numeroase zone fierbinti, organizatia fiind criticata de numeroase

state ce erau deranjate de dezvaluirile acesteia. Un incident major va

implica Franta cu prilejul unei patrulari a navei Rainbow Warrior in

zona atolului Mururoa din Pacific, acolo unde francezii intentionau sa

efectueze, in 1985, experimente nucleare. Din ordinul direct al celor

mai inalte autoritati de la Paris, nava a fost torpilata pe ascuns si s-a

scufundat. S-a declansat un scandal diplomatic de proportii, in fata

protestelor energice ale Noii Zeelande, guvernul francez iesind destul

de 'sifonat' din incident.

O alta organizatie emblematica este Amnesty International,

specializata in apararea drepturilor omului. La originile sale sta o

campanie initiata de avocatul britanic Peter Beneson, in 1961. Acesta

protesta in urma arestarii a doi studenti portughezi, in noiembrie 1960,

pentru acuze aduse guvernului dictatorial al lui Salazar. Initiativa lui

Beneson, conceputa initial sub forma unui apel la amnistie, va capta

atentia a numerosi activisti pentru drepturile omului si pentru garantarea

libertatii de exprimare si astfel va lua fiinta Amnesty International.

Din punct de vedere programatic, punctul de pornire l-a

constituit aderarea la principiile enuntate in Declaratia Universala a

Drepturilor Omului, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei

Natiunilor Unite la 10 decembrie 1948. Erau avute in vedere in special

articolele 18 si 19 ale documentului.

Datorita importantei activitatii depuse, mai ales in contextul

complicat al razboiului rece, Amnesty International va primi inalte

onoruri, inclusiv premiul Nobel si cel al Organizatiei Natiunilor Unite

pentru Drepturile Omului. De asemenea, a obtinut statut consultativ la

Organizatia Natiunilor Unite, Consiliul Europei si UNESCO.

Amnesty International a pierdut mult din pozitia dobandita pe

scara internationala dupa atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001.

in special, administratia Bush a atacat direct organizatia, motiv pentru

care multi comentatori au afirmat ca odata cu turnurile gemene se

prabusise si credibilitatea institutiei. Cu toate acestea, activitatea

Amnesty International continua, ea manifestandu-se recent critic in

legatura cu incalcarea drepturilor omului de catre autoritatile militare

americane in baza de la Guantanamo Bay, unde sunt detinuti

prizonieri irakieni.

Activitatea depusa pe scena internationala de actorii statali,

multinationali sau nonguvernamentali este intr-o stransa interdependenta.

Din acest motiv, evolutiile la scara planetara sunt tot mai

complexe, iar fenomenele tot mai dinamice.