Home - qdidactic.com
Didactica si proiecte didacticeBani si dezvoltarea cariereiStiinta  si proiecte tehniceIstorie si biografiiSanatate si medicinaDezvoltare personala
referate sanatateSanatatea depinde de echilibrul dintre alimentatie si activitatea fizica - Hipocrate





Medicina Medicina veterinara Muzica Psihologie Retete Sport


Medicina


Qdidactic » sanatate & sport » medicina
Alergia la fan



Alergia la fan


ALERGIA LA FAN


Alergia la fan se declara  atunci cand exista o atrofiere a mucoase-lor nasului si sinusurilor. Aceste membrane sunt foarte sensibile la fan, polen, praf, mirosuri animale, ceata, care provoaca stranuturi si tuse vio-lenta atunci cand vin in contact cu membrana iritata. Dar inflamatia pre-cede iritatia. Daca nu exista o stare cataroasa, nu exista nici alergie la fan, oricare ar fi materia iritanta pe care o inspira.

Si in acest caz, rolul nefast al sarii este bine pus in evidenta. Cei care sufera de alergie la fan, cu putine exceptii, sunt dintre cei care au folosit excesiv sarea de bucatarie. Produsele toxice care provin dintr-o indigestie provocata de proteine si fainoase se gasesc de asemenea prin-tre substantele eliminate. Continutul destul de bogat in vitamine al fruc-telor proaspete primavara si vara are un efect stimulator asupra glande-lor endocrine si poate, de asemenea, provoca alergia la fan. Este motivul pentru care boala se declanseaza destul de frecvent in aceasta perioada a anului. Amintiti-va insa ca substantele iritante absorbite in acest mo-ment nu constituie cauza alergiei la fan, in afara de cazul in care mucoa-sa membranei nu este deja iritata (un fir de praf sau alt corp strain poate cauza o iritatie mult mai violenta pe un ochi inflamat, decat pe un ochi normal).



Reducerea cantitatii de sare intrebuintate, abtinerea de la proteine si de la fainoase (generatoare de toxine), controlul atent al naturii si canti-tatii de fructe proaspete absorbite - iata primele masuri de supraveghere a toxemiei care cauzeaza aceasta boala. Sa nu uitam insa glandele endo-crine, pentru ca timpul calduros stimuleaza suprarenalele care, la randul lor, stimuleaza glanda tiroida prin intermediul sistemului simpatic. In aceste conditii, tiroida provoaca o eliminare prin intermediul mucoase-lor, agravand astfel simptomele alergiei la fan. Pentru acest motiv, cei care sunt afectati de aceasta alergie sufera mai putin intr-o clima mai ra-coroasa. Daca insa suprarenalele sunt slabe, iar tiroida inca destul de puternica pentru a provoca o eliminare prin mucoase atunci cand toxe-mia se produce, victima nu va simti nici o ameliorare de pe urma unei schimbari de clima.


izoecogen

semnal asemanator structurilor invecinate 0,5

nuanta de gri medie 0,25

identificare pe imagine ecografica 0,25

nu 0

hipoecogen

semnal mai slab decat la structurile invecinate 0,5

nuanta de gri spre negru 0,25

identificare pe imagine ecografica 0,25

nu 0

hiperecogen

semnal mai puternic decat la structurile invecinate 0,5

apare alb stralucitor 0,25

identificare pe imagine ecografica 0,25

nu 0

anecogen (transonic)

fara ecou 0,5

apare negru 0,25

identificare pe imagine ecografica 0,25

nu 0

con de umbra (distal de o structura)

dunga anecogena  distal de o imagine hiperecogena 0,5

identificare pe imagine ecografica 0,5

nu 0

intarire acustica posterioara

cresterea ecogenitatii distal de o imagine transsonica 0,5

identificare pe imagine ecografica 0,5

nu 0

artefact aeric

dungi ecogene secventiale distal de o imagine hiperecogena dispusa antidecliv 0,5

identificare pe imagine ecografica 0,5

nu 0

artefact de imagine in oglinda

vizualizarea unei structuri de o parte si de alta a unei suprafete reflectogene 0,5

identificare pe imagine ecografica 0,5

nu 0

artefact de reverberatie

dungi ecogene dispuse la distanta uniforma aparute in spatele unei structuri puternic reflectogene 0,5

identificare pe imagine ecografica 0,25

nu 0

5.     precizati elementele semiologice de diagnostic ecografic pentru:

colectie

transsonica 0,2



intarire acustica posterioara 0,2

delimitata sau nu 0,2

omogena sau inomogena 0,2

mobila sau inchistata 0,2

nu 0

hematomul

formatiune 0,2

inomogena 0,1

cu elemente ecogene 0,1

avascularizata 0,1

ciclul: hiper-hipoecogenica-transsonica 0,5

hemoperitoneu

colectie 0,2

inomogena 0,2

cu elemente ecogene-valuri, dispuse decliv 0,2

mobila spre zonele declive 0,2

tamponada

colectie pericardica 0,5

colaps VD 0,5

nu 0




Practic (1 punct/notiune - maxim 29 puncte - minim 20)


o      Deschiderea aparatului de ultrasonografie

Da 1

Nu 0

o      Selectare transducor

Da 1

Nu 0

o      Manuire transductor

Cum se tine 0,25

Orientare 0,25

Tip de sectiune 0,25

Aplicatii 0,25

o      Utilizare functii aparat:

Freeze

Da 1

Nu 0

Focus (numar si profunzime)

Ce este 0,25

Numar 0,25

Profunzime 0,25

Aplicatie 0,25

Nu 0


Inversarea imaginii

Da 1

Nu 0

Cine

Da 1

Nu 0

Masuratori

Utilizare 0,25

Distanta 0,25

Arie 0,25

Volum 0,25

Nu 0


o      Reglare:

Monitor

Luminozitate 0,5

Scara gri 0,5

Nu 0


Gainul

Da 0,25

Intens 0,25

Optim 0,25

Scazut 0,25

Nu 0


TGC-ul

Ce este 0,5

Reglare 0,5

Nu 0


Marimea  imaginii

Reglare (marire - micsorare)0,5

Utilitate 0,5

Nu 0


o      Descrierea sectiunilor ultrasonografice:

Sectiune transversala

Obtinere 0,6

Orientare 0,4 (0,1 pentru anterior, posterior, stg, dr.)

Nu 0


Sectiune longitudinala

Obtinere 0,6

Orientare 0,4 (0,1 pentru anterior, posterior, stg, dr.)

Nu 0



sectiune frontala

Obtinere 0,6


Orientare 0,4 (0,1 pentru anterior, posterior, stg, dr.)

Nu 0




o      Recunoasterea orgenelor vizualizate in imagine

Organ recun 1/nr.

Nu 0

o      Descriere delimitare spatii:

Morison

Capsula Glisson 0,5

Capsula Gerota 0,5

Nu 0

Douglas

VU anterior 0,25

Rect posterior la B 0 ,25

Col uterin la F 0,25

Rect la F 0,25

Pericardic

Pericardul visceral 0,5

Pericardul parietal 0,5

Nu 0

Splenorenal

Splina 0,5

Rinichiul stang 0,5

Nu 0

Subfrenic

Stg : diafragm 0,25, capsula splenica 0,25

Dr. : diafragm 0,25, capsula hepatica 0,25

Nu 0


o      Recumoasterea elementelor intr-o imagine ultrasonografica

Organ

Structura parenchimatoasa 0,25

Omoge na 0,25

Hil vascular 0,25

Capsula de delimitare 0,25


Vas sanguin

structura tubulara 0,2

aspect transsonic 0,2

bine delimitata 0,2

aspect pseudochistic pe transversal 0,2

incompresibila - artera 0,1

compresibila - vena 0,1

nu 0


Muschiul

Structura fibrilara 0,25

Bine delimitata 0,25

Nu 0

Capsula

Structura ecogena liniara 1

Nu 0

Grasimea

Structura hipoecogena cu elemente fibrilare ce o imparte 1

Nu 0

o      Obtinerea sectiunilor FAST < 5 min.

Da 1

5-7min. 0,5

-10min. 0,25

>10min. 0,1

Nu 0

o      Salvarea si arhivarea datelor ultrasonografice

Fixare imagine 0,3

Salvare imagine 0,3

Creare folder pacient 0,2

Arhivare date 0,2

o     



Contact |- ia legatura cu noi -| contact
Adauga document |- pune-ti documente online -| adauga-document
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| termeni
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| copyright