Alveola pulmonara

Alveola pulmonara

Alveolele

Sunt spatii de schimb. In organism exista aprox. 150 mil. alveole. Fiecare este ca o sfera cu diametrul de 300 mm. Ele sunt separate unele de altele prin septuri alveolare, capilare si celule. Septurile prezinta din loc in loc discontinuitati numite perikohn cce au rolu de a egaliz presiunea intre alveolele invecinate.

Celulele ce alcatuiesc alveolele pulmonare sunt de doua feluri:

pneumocite de tip I

pneumocite de tip II

Pneumocitele de tip I

Sunt cele mai multe, asigura 90% din spatiul de schimb. Sunt celule foarte aplatizate (au doar 70 nm grosime) si au foarte putine organite. U o suprafata mare (4.000 mm²) si sunt atasate unele de altele prin jonctiuni stranse. Pe suprafata lor se observa din loc in loc microvezicule. Ele isi au originea din celulele alveolare de tip II.

Pneumocitele de tip II

Sunt mari, globulare, cu diametrul de 10-15 mm. Sunt atasate de pneumocitele de tip I si au suprafata membranara libera spre alveole. La ME se observa ca au un singur nucleu rotund, central si contin aproape toate organitele: RER, ribozomi, mitocondrii dar nu contin lizozomi. Spre suprafata libera au doua caracteristici:

corpii multilamelari

corpii multiveziculari

Corpii multiveziculari se transforma in corpi multilamelari. Corpii au doua roluri:

III) Miscarile automate: o serie de actiuni motorii, initial constiente si voluntare, care prin repetare si obisnuinta devin automate. Pot fi modificate prin interventia vointei si pot fi constientizate. Structurile implicate sunt mai ales extrapiramidale. Exemple: mers, vorbire, scris, clipit,fuga,ras,plans. Alterarile se produc in:
-leziuni piramidale->dispare miscarea de balansare a membrelor superioare de aceeasi parte
-leziuni extrapiramidale->dispar miscarile de balansare de ambele parti
-mers rigid
-vorbire monotona

IV) Miscarile asociate patologic (sincineziile): miscari asociate anormal unor miscari voluntare; pot fi si fiziologice (e.g. extensia mainii la strangerea pumnului; la inchiderea pleoapelor globii oculari se indreapta in afara si in sus). Apar in mod patologic la membrele paralizate cu contractura piramidala, cand la executia unei miscari a membrului sanatos, rezulta miscari ale membrului contralateral, care nu pot apare in mod voluntar.
Exemple:
A) Sincinezia globala: exagerarea contracturii piramidale la nivelul intregii musculaturi din ½ afectata, atunci cand bolnavul face un efort voluntar sau reflex (tuse, stranut).
B) Sincinezii de imitatie: membrele afectate imita miscarea membrelor simetrice sanatoase. Sunt importante in terapia de recuperare a bolnavului.
C) De coordinatie (de conjugatie): solidaritate patologica a diferitelor segmente ale membrului bolnav; o miscare voluntara a unui anumit segment determina miscari ale altor segmente ale acelui membru.

V) Motilitatea involuntara (diskineziile): activitati motorii anormale, spontane, independente de vointa pacientului. Apar in general in afectiuni ale sistemului extrapiramidal.
Exemple:
A) Tremuraturile: oscilatii ritmice, de aceeasi amplitudine, ale extremitatilor sau ale intregului organism. La membre, cele subtile se pot evidentia prin extinderea si ridicarea bratelor la nivelul umerilor, cu palmele in jos; se poate pune o coala de hartie pe maini. De urmarit:

? Intensitate
? Ritm
? Distributie
? Mod de desfasurare
? Influentele pe care le au anumite stari asupra lor
Tremuratura:
1. Parkinsoniana:
- amplitudine moderata
- frecventa de 4-6 / secunda
- posturala
- accentuata de emotii
- atenuata de miscarile active
- poate imita numararea banilor, afirmatie/negatie, pedalarea
2. Cerebeloasa:
- amplitudine mai mare
- frecventa mai mica (3-5 / secunda)
- de actiune (apare numai cu ocazia miscarilor active), mai ales la sfarsitul miscarii
3. Senila:
- amplitudine mare
- frecventa mica (2-3 / secunda)
- mai ales a capului, mandibulei, mainilor
4. Alcoolica:
- amplitudine mica
- frecventa mare (8-10 / secunda)
- posturala si de actiune
- mai exprimata la degetele m.s.
- accentuata matinal
- atenuata de ingestia de alcool
- in delirium tremens este foarte ampla, asociata cu delir, halucinatii terifiante, agitatie psihomotorie.
5. Basedowiana:
- fina, rapida (8-12 / secunda)
- mai evidenta la m.s.
6. Familiala:
- fina
- mai ales la extremitatile m.s.
- dispare la ingestia de alcool
- datorata unei anomalii constitutionale a sistemului striat; apare la tineri (boala minor)
7. Dento-rubrica:
- in afectiuni cerebelo-extrapiramidale
- asociata cu 1. si 2., si cu spasm opozitional (bolnavul pare ca se opune chiar miscarii pe care o initiaza)
8. Din nevroza astenica:
- fina, la extremitatile membrelor
- atenuata de repaus
9. Isterica (pitiatica):
- izolata de alte manifestari ale vreunei afectari neurologice
- poate imita orice tip
B) Miscarile coreice: rapide, de amplitudine variabila, pe orice

elimina produsul de secretie la suprafata epiteliului

contin un factor antiatelectatic (atelectaia este procesul de alipire a peretilor alveolari. Acest factor antiatelectatic este surfactantul care este un amestec de substante PC-like, lecitina etc. Acest amestec de substante se aseaza intr-o pelicula ca de film compusa din 3 straturi pe suprafata alveolara. Are grosimea de 30 nm. La suprafata totala pulmonara care este de 150 m² corespund cateva mg de surfactant. Rolul sau este:

modifica tensiunea superficiala la suprafata

ataseaza particulele de impuritati

faciliteaa deplasarea macrofagelor alveolare pe suprafata alveolei

Sub epiteliu exista o retea capilara cu foarte multe anastomoze, formata din capilare nefenestrate. Printre ele exista fibre elastice ce se intind in inspir si protejeaza structurile alveolare de modificari bruste. Exista si o retea de fibre de colagen si celule:

celule conjunctive fixe - fibroblaste si fibrocite care produc fibrele elastice si de colagen

celule sangvine migrate: neutrofile, limfocite, mastocite.