Anatomia si fizologia aparatului cardiovascular

ANATOMIA SI FIZOLOGIA APARATULUI CARDIOVASCULAR

INIMA (COR)

Inima este considerata ca organ central al intregului aparat cardiovascular , a carui functionare asigura circulatia sangelui , limfei si a lichidului interstitial .

ASEZARE

Inima se gaseste asezata in cavitatea toracica , in etajul inferior al mediostinului anterior .

FORMA , DIMENSIUNI

Inima are forma aproximativa a unui con turtit antero-posterior , cu inaltimea mai mica decat diametrul bazei ; inaltimea este  de aproximativ 89 mm , iar diametrul bazei de aproximativ 105 mm . Greutatea sa este aproximativ 300 g .

PERICARDUL

Inima este invelita intr-o formatiune membroasa care poarta denumirea de pericard .

Percardul este format din doua parti : cea fibroasa si cea parietala

Percardul seros captuseste pericardul fibros si , fiind o seroasa , este format dintr-o foita viscerala (epicard) si cea parietala.

Intre foitele pericardului seros exista o cavitate virtuala , numita cavitate pericardica . Foitele pericadice sunt umezite de lichidul pericardic , care usureaza lunecarea acestora in timpul miscarilor inimii .

In cazuri patologice , cand creste cantitatea de lichid pericardic , el ingreuneaza miscarile acesteia.

CONFIGURATIA EXTERNA A INIMII

Inima prezinta : o fata anterioara , o fata posterioara , doua margini , un varf si o baza.

Fata anterioara este orientata spre stern si coaste , din care cauza se mai numeste fata sternocostala . Pe aceasta fata sunt doua santuri : santul longitudional anerior sau santul inerventricular anterior si santul atrioventricular sau santul coronar .

Fata posterioara mai este numita si fata dietragnetica , pentru ca este orientata spre diafragn . pe aceasta fata sunt se asemenea doua santuri : santul interventricular posterior si santul coronar .

STRUCTURA INIMII

Inima este un organ cavitar musclos , cu o structura caracteristica , potrivit functiilor pe care le indeplineste . In structura ei , avem : cavitatile inimii si peretele inimii .

CAVITATILE INIMII

Din punct de vedere anatomic , fiziologic si patologic se deosebesc o inima (cord) stang si o inima dreapta .

Inima stansa este alcatuita din atriul si ventricolul stang , separate prin orificiuul atrioventricular . Atriul stang primeste sange arterial , care vine prin plaman prin cele patru vene pulmonare . Orificiul atrioventricular stang sau mitral este prevazut cu doua valve , care il inchid in timpul sistolei si il lasa deschis in timpul diastolei . Ventricolul stang primeste in diastola sangele care vine din atriul stang , iar in sistola il evacueaza in artera prin orificiul aortei , prevazut cu tri valve de aspect semilunar (valva sigmoida aortica). Orificiul mitral si cel aortic constituie sediul de electie al cardiopatiilor reumatismale (stenoza mitrala si insuficienta aortica) .

Inima dreapta este alcatuita din atriul si ventricolul drept , separete prin orificiul arioventricular drept .

Atriul drept primeste sange venos din marea circulatie prin orificile venei cave superioare si al venei inferioare.

Orificiul atrioventricular drept sau orificiul tricuspid este prevazut cu trei valve , care inchi orificiul in sistola si il deschid in diastola . Ventricolul drept primeste sangele din atriul drept in timpul diastolei si il evacueaza in timpul sistolei in artera pulmonara , prin orificiul pulmonar ,  prevazut - ca si orificiul aortic - cu trei valve cu aspect similar . Inima dreapta este motorul micii circulatii . Exista deci o mare circulatie sau circulatie sistematica si mica circulatie sau circulatie pulmonara . Peretii artriilot si ai ventriculilor se contracta ritmic : mai inai cele dua atrii , apoi cei doi ventriculi , sincron , expulzand aceiasi cantitae de sange pe care o primesc . Atriul drept primeste sange venos din intregul organism prin venele cave si il impinge in ventricolul drept , de unde , prin arterele pulmonare , ajunge in plamani , unde se oxigeneaza , pierzand CO2 .Prin venele pulmonare ajunge in atriul stang , de unde trece in ventricolul stang si de aici - prin artera aorta - este distribuit in toate tesuturile si organele .

Referat: Vitaminele - surse alimentare de vitamine Referat: 41 de sfaturi pentru viata lunga recomandate de doctor

Peretele inimii este alcatuit din trei tunici : endocardul , miocardul si pericardul .

*Endocardul sau tunica interna captuseste interiorulinimii , iar pliurile sale formeaza aparatele valvulare.

*Miocardul sau muschiul cardic este tunica mijlocie , fiind alcatuit din miocardul propriu-zis sau miocardul contractil si din tesutul specific sau excitoconductor . Miocardul contractil are o grosime diferita in cei doi ventriculi . Astfel , ventricolul stang , cu  rol de a pulsa sange in tot organismul , are un perete mult mai gros decat cel drept , care impinge sangele numai spre cei doi plamani . Atriile au un perete mult mai subtire decat al ventriculilor .

Tesutul specific este constitit dintr-un muschi cu aspect embrionar , foarte bogat in celule nervoase , si mai cuprinde :

-nodul sino-atrial Keith-Flack , situat in peretele atriului drept , aproape de orificiul de varsare al venei cave superioare ;

-sistemul de conducere atrio-ventricular , alcatuit din nodul atrio-ventricular Aschoff-Tawara , situat in partea postero-inferioara a septului interatrial fasciculul His , care ia nastere din nodul Aschoff-Tawara , coboara in peretele interventricular si se imparte in doua ramuri (dreapta si stanga) , care se termina prin reteaua anastomica Purkinje in miocardul ventricular

*Pericardul este tunica externa a inimii - o seroasacare cuprinde , ca si pleura , doua foi : una viscerala , care acopera miocardul , si alta parietala , care vine in contact cu organele din vecinatate . Intre cele doua foi se afla cavitatea pericardica .

In starea patologica , cele trei tunici pot fi afectate separat (miocardita , endocardita sau periocardita) sau simultan (panacardita) .

Vascularizatia inimii este realizata prin cele doua artere coronare . Venele coronare urmeaza traiectul arterelor si se varsa in sinusul coronar , care se deschide in atriul drept .

Interventia inimii se face prin firisoare nervoase primite de la sistemului simpatic si parasimpatic .

FIZIOLOGIA INIMII

ACTIVITATEA INIMII

Iima fiind un organ musculos , activitatea sa sa caracterizeaza prin contractii si relaxari ,ce se suced cu regularitate . Contractia inimii se numeste sistola , iar relaxarea diastola.

O sistola , impreuna cu diastola care ii urmeaza reprezinta o revolutie cardiaca sau un ciclu cardiac .

Intr-o revolutie cardiaca , sistola si diastola se succed la un interval de timp bine determinat . Numarul revolutiei cardiace pe minut este determinat de varsta si de starea organismului; aceasta determina sim durata revolutiei cardiace . Asa , de exemplu , la adult , numarul revolutilor cardiace in repaus este de 70 - 80 /min , pe cand la copil este mult mai mare ; de exemplu , la nou- nascut ajunge pana la 150 /min .

Revolutia cardiaca incepe cu sistole atriala , care dureaza 0,1 secunde , timp in care sangele este impins in ventricule .

Dupa terminarea sistolei atriale , atriile intra in distola , distola atriala , care dureaza 0,7 secunde . In timpul diastolei atriala , presiunea in atrii scade foarte mult si sangele trece din vene in atrii , cuplandu-le din nou . In momentul in care incepe diastola arteriala , incepe si contractia ventriculelor , adica sistola ventriculara care dureaza 0,3 secunde . Dupa ce se termina sistola ventriculara , incepe diastola ventriculara , care dureaza 0,5 secunde . Daca urmarim revolutia cardiaca , constatam ca din 0,8 secunde , cat dureaza ea . Inima , in totalitate , se gaseste in sistola 0,4 secunde si in diastola 0,4 secunde . Acest ritm in care activeaza inima ne explica de ce aceasta poate functiona toata viata farp sa oboseasca .

CIRCULATIA SANGELUI IN INIMA

In timpul unei revolutii cardiace , sangele prin cavitatiile inimi , intr-un sens bine determinat . Putem sa inselegem usor aceasta , daca tinem seama de faptul ca circulatia este dirijata de valvele atrioventriculare si de valvele sigmoide , precum si de faptul ca sistolele si diastolele atriale si cele ventriculare nu au loc in acelasi timp (nu sunt sincroane)

Circulatia in inima este strict dirijata si schimbarea ei se face numai in stari patologice .

CIRCULATIA ARTERIALA

Circulatia arteriala este circulatia sangelui in artere si este determinata de sistolele ventriculare , care realizeaza presiune mare .

PRESIUNEA ARTERIALA

Starea de tensiune sub care se gasesc arterele , intretinuta de forta de propulsie a sangelui si de rezistenta periferica a vaselor , poarta denumirea de presiune sau tensiune arteriala . Forta muschiului cardiac face sa apara presiunea , iar rezistenta sistemului arterial o face sa se manifeste cu ajutorul sfigmanometrului s-a determinat la un adult normal , o valoare de 110 - 125 mm Hg , pentru presiunea sistolica (maxima) si 60 - 85 mm Hg , pentru presiunea diastolica (minima)

Presiunea arteriala fizologica este in functie de varsta . Este de remarcat ca presiunea arteriala variaza cu starea functionala a organismului , in timpul activitatii musculare intense sau sub actiunea unor stari emotionale , presiunea arteriala creste , pe cand in timpul somnului ea scade ; acestea sunt variatii mici si sunt considerate normale .

Pot sa aiba loc variatii patologice care atng valori mai mari sau mai mici decat cele fiziologice . Asa , de exemplu uneori , presiunea cistolica atinge valori intre 70 -95 mm Hg aceasta scadere se numeste hipotensiune arteriala , sau poate creste si sa atinga valori ce depasesc 150 - 270 mm Hg , ceea ce poarta numele de hipotensiune arteriala.

CIRCULATIA VENOASA

Circulatia in vene se face centriped , adica de la periferia corpului spre inima , in timp ce circulatia arteriala si cea capilara se fac centrifug , adica de la inima spre organe .

Sensul circulatiei venoase , pozitia venelor in sistemul sanguin , precum si caracterele structurale ale venelor fac ca circulatia venoasa sa fie asigurata prin contributia mai multor factori : contractile ventricolului stang , aspiratia toracica , comprimarea abdominala , contractile musculare , forta gravitationala si inductia undei pulsatile arteriale .

Circulatia venoasa are o mare importanta pentru asigurarea circulatiei in general . Se stie ca forta contractilor ventriculare este conditionata de gradul de intindere a fibrelor musculare , deci de afluxul de sange din sistemul venos , iar inima trimite prin sistola ventriculara , tot atat sange , cat primeste din sistemul venos din atrii .

CIRCULATIA CAPILARA

Circulatia sagelui prin capilare se face continuu si foarte lent . Viteza si presiunea sangelui scazute , peretele subtire unistratificat , suprafata mare de schimb favorizeaza schimburile de substante .

MAREA SI MICA CIRCULATIE

In sistemul vascular se realizeaza circulatia mare si circulatia mica (pulmonara) .

Circulatia mare asigura transportul oxigenului si al substantelor nutritive la celule prin sistemul arterial si sistemul capilar . Acestea asigura schimburile nutritive si gazoase la nivelul tesuturilor . Sistemul venos asigura , intoarcerea sangelui cu CO2 la inima .

Circulatia mica incepe din ventricolul drept si se continua spre artera pulmonara care transporta sange incarcat cu CO2 la plamani . dupa oxigenare sangele este readus la inima prin venele pulmonare .