Colesterolul

Colesterolul este un alcool policiclic de care se leaga acizii grasi, devenind astfel o grasime care se intalneste in aproape toate alimentele de origine animala. El este transportat prin intermediul sangelui in asociatii moleculare cu proteinele (lipoproteine).
Cantitatea totala de colesterol din organism este de aproximativ 145 de gr. Majoritatea se gaseste in membranele celulare, unde actioneaza ca un agent stabilizant. Aproximativ o treime se gaseste in membranele sistemului nervos - creier, maduva spinarii. Restul participa la formarea acizilor biliari, produe hormoni sexuali si ajuta la formarea vitaminei D.
Organismul isi fabrica singur colesterolul necesar si nu are nevoie de nici un aport alimentar de acest fel. Daca alimentele mancate contin o cantitate prea mare de grasimi colesterolul incepe sa se depuna pe vasele de sange, ceea ce duce la ingustarea arterelor. In final se poate ajunge pana la anghina pectorala sau infarct miocardic.
Colesterolul crescut peste valorile normale este un factor de risc important care anunta, uneori cu ani inainte, dezvoltarea unor boli cardiovasculare si cerebrale. Colesterolul se depune pe interiorul peretilor vaselor de sange formand placi de aterom si ingusteaza vasul, scazand astfel debitul de sange in teritoriul irigat de respectivul vas. De aceea nu mai ajunge suficient oxigen la tesuturi, fenomen cunoscut sub numele de ischemie. Acest lucru se intampla cu precadere tesuturilor mari consumatoare de oxigen, cum sunt creierul si inima. De aceea, colesterolul crescut este factor de risc mai ales pentru accidentul cerebral vascular si pentru cardiopatia ischemica, dar si pentru alte numeroase afectiuni.
Nivelul optim de lipoproteine cu densitate mica este de 160 mg/dl pentru un adult tanar. Este bine ca aceste lipoproteine sa se gaseasca in cantitate cat mai mica.
Nivelul optim de lipoproteine cu densitate marea este de 45 mg/dl pentru barbati si in jur de 55 mg/dl pentru femei. Este bine ca aceste lipoproteine sa se gaseasca in cantitate cat mai mare.
Ce influenteaza colesterolul
In realitate, lucrurile sunt putin mai complicate, pentru ca exista un 'colesterol bun' (numit HDL-colesterol) si un 'colesterol rau' (numit LDL-colesterol). Riscul de aparitie al placilor de aterom depinde mai ales de raportul dintre colesterolul bun si cel rau.
De ce creste colesterolul? Exista doua mari cauze: o predispozitie mostenita genetic si alimentatia nesanatoasa. De foarte multe ori cele doua cauze coexista, adica nu numai ca exista predispozitia mostenita, dar se mostenesc si proastele obiceiuri alimentare, fapt cu grave urmari mai ales in conditiile epocii moderne, caracterizata mai degraba de sedentarism, desi isi spune 'a vitezei'. Celor care imi spun ca 'Bunica manca in fiecare dimineata o halca de slana si a trait 90 de ani', eu le amintesc ca bunica respectiva, dupa acest mic dejun mergea cu furca in spinare la camp, nu mergea cu masina la birou.
Trebuie spus ca nici un aliment vegetal nu are nici un pic de colesterol. De aceea la vegetarieni riscul de crestere al colesterolului este neglijabil. Colesterol gasim numai in alimente de origine animala si cu precadere in urmatoarele trei: carnea grasa, galbenusurile de ou si smantana. Cele care se stiu predispuse sau care deja au colesterol crescut ar face bine sa elimine aceste produse din alimentatie. Colesterolul alimentar provine in exclusivitate din produse animale: galbenusul de ou, produse lactate nedegresate, carne, untura si slanina.
Colesterolul depinde si de echilibrul energetic, reflectat de greutatea corporala, de varsta, de activitatea fizica, de nivelul hormonului estrogen (femei). Activitatea fizica sustinuta consuma acizii grasi si previne acumularea lor in ficat.
Colesterolul devine din ce in ce mai periculos pe masura ce inaintam in varsta. Acest lucru nu depinde neaparat de greutatea corporala pe care o luam, desi la persoanele grase metabolismul este alterat si, prin urmare, riscul este mai mare.
La femeile aflate la menopauza cantitatea de colesterol creste datorita lipsei hormonului estrogen.
Foarte mult (aproape 50% din cazuri) conteaza si mostenirea genetica.
Tratament
Respectarea unui regim alimentar strict. Acesta este recomandat de medic si consta in principal in reducerea alimentelor care contin colesterol. Aste vorba in primul rand de produsele animale.
Doua plante folosite mult drept condimente au proprietatea de a scadea semnificativ colesterolul: usturoiul si cimbrul. Dintre fructe, cel mai mult merele au acesta proprietate (un proverb englez spune: 'An apple a day keeps the doctor away'.) In cazul in care regimul singur, respectat timp de trei luni, nu este suficient pentru mentinerea sub control a valorilor colesterolului este necesara prezentarea la medic pentru un consult. Dintre metodele naturiste, cel mai mare succes il are fitoterapia in aceasta privinta.
O problema neasteptat de complicata o constituie notiunea de 'colesterol normal'. Potrivit conceptiei clasice, limita maxima admisa a colesterolului in sange este de 280 mg /100 ml, cu mentiunea ca intre valorile de 260 si 280 este 'intervalul de atentie': chiar daca inca nu putem vorbi de hipercolesterolemie, persoana respectiva ar face bine sa tina o dieta sanatoasa si sa repete dozarea o data la 6 luni. In ultimii ani, ca urmare a presiunii unor firme de medicamente (care vand medicamente care scad colesterolul, de regula scumpe si cu numeroase reactii adverse) s-a ajuns sa se coboare valoarea colesterolului considerata normala, astfel incat un mai mare numar de persoane sa fie invitate sa cumpere aceste pastile.
Poate cel mai important aliment care scade riscul aparitiei placilor de aterom, mai important chiar decat regimul vegetarian, este pestele. In Romania se mananca mult prea putin peste fata de cat ar trebui si fata de alte tari cu care facem mereu comparatie. Nimic nu este mai important decat consumul regulat de peste (minimum 2 kg pe saptamana) pentru mentinerea unor valori adecvate ale colesterolului. Aceasta deoarece pestele contine 'colesterol bun', care se opune asimilarii 'colesterolului rau'. De aceea in materie de colesterol avem paradoxul pestelui: cu cat este mai gras (somn, somon etc) cu atat este mai sanatos. Rar am intalnit persoane carora cu adevarat sa nu le placa pestele. De obicei, principala obiectie este legata de cantitatea mare de manopera necesara prepararii. Eu imi sfatuiesc pacientii ca, de cate ori ies la un restaurant, sa deschida meniul la capitolul 'preparate din peste'.
Alimente recomandate:
- Alimente cu continut scazut in grasimi saturate: uleiuri vegetale, fructe, legume, cereale, produse lactate cu continut scazut in grasimi.
- Alimente cu grasimi nesaturate: ulei de masline, ulei de soia si de floarea soarelui.
- Alimente cu cantitate scazuta de colesterol: orice alimente de origine vegetala.
Alimente nerecomandate:
- carne rosie, organe, mezeluri, oua , maioneze, creme, dulciuri rafinate.
- alimente cu continut crescut de grasimi saturate: unt, grasime, frisca, smantana, slanina
Sustinerea unei activitati fizice regulate, dar nu una care sa duca la epuizare fizica. S-ar putea face in fiecare zi o plimbare de jumatate de ora.
Reducerea greutatii corporale atunci cand colesterolul crescut este insotit si de o greutate mai mare decat cea normala. Se poate obtine prin exercitii fizice si printr-o alimentatie saraca in calorii.
Controlarea altor factori care cresc riscul cardiovascular, cum ar fi fumatul.

Colesterolul este o componenta naturala a grasimilor. Se gaseste atat in sange, cat si in fiecare celula a organismului, fiind un component de baza al acestora.
Valoarea mare a colesterolului in sange, hipercolesterolemia - creste riscul de boli cardiovasculare (infarctul de miocard si accidentele vasculare cerebrale). Desi nivelul total al colesterolului este important, aceasta nu ne spune intreaga poveste. El se imparte in doua mari tipuri:
colesterolul 'bun' - HDL colesterol (high density lipoproteins) si colesterolul 'rau', LDL colesterol (low density lipoproteins). Alte grasimi din sange sunt trigliceridele (ce pot fi polinesaturate, mononesaturate, saturate), dar rolul lor in bolile cardiovasculare nu este inca foarte clar. Stim ca atunci cand au valori crescute in sange determina scaderea colesterolului 'bun'.
Trebuie sa stii ca 75-80% din colesterolul din sange este produs de ficat, restul provenind din alimentele de origine animala.
De asemenea, este bine de stiut ca plantele nu contin colesterol.
Valorile crescute ale colesterolului pot fi date de unele erori genetice in metabolismul lipidelor sau de modificari aparute in cursul altor boli (diabet zaharat, boli renale, hepatice, hipotiroidie etc.). Din nefericire insa, de multe ori modul nostru de viata si ceea ce mancam inlesneste drumul colesterolului 'rau' catre o nedorita victorie asupra arterelor!

Necesarul zilnic

Colesterolul este o lipida indispensabila vietii, din care organismul sintetizeaza sarurile biliare si hormonii sexuali si pe baza careia construieste membranele celulare. Organismul unei persoane mature are nevoie zilnic de maximum 300 mg de colesterol. Ai mare grija sa nu depasesti acest nivel! Iata continutul de colesterol al unor alimente:

In (Linum usitatissimum) Se foloseste uleiul la masaje de 2-3 ori pe zi cu scopul revenirii la normal, avand un puternic rol emolient si totodata aduce o serie de hormoni local..

Isop (Hisopus officinalis) 1 lingurita de planta maruntita se pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute apoi, se strecoara. Se folosesc la spalaturi si masaje. Are si rol dezinfectant.

Levantica (Lavandula angustifolia) 1 lingurita de planta maruntita se pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute apoi, se strecoara. Se folosesc la spalaturi si masaje. Are un puternic rol de calmare si se folosesc de obicei in cazul durerilor care pot fi prezente. De asemenea este si cicatrizanta.

Mur (Rubus fruticosum) 1 lingurita de ramuri tinere maruntite se pune la fiecare 250 ml apa si se fierbe timp de 15 minute apoi se strecoara. Se pot face masaje si spalaturi. Are rol cicatrizant, emolient si calmant al durerilor.

Musetel (Matricaria chamomilla) 1 lingurita de flori maruntite se pune la 250 ml apa si se fierbe timp de 5 minute apoi se strecoara. Se folosesc pentru rolul dezinfectant.

Naprasnic (Geranium robertiarum) 1 lingurita de planta maruntita se pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute apoi, se strecoara. Se folosesc la spalaturi si masaje. Este planta care se foloseste pentru refacerea aparatului ginecologic, dezinfectanta, cicatrizanta.

Nemtisori de camp (Consolida regalis) 1 lingurita de planta maruntita se pune la 250 ml apa clocotita. Se acopere pentru 15 minute apoi, se strecoara. Se folosesc la spalaturi si masaje.

Plop negru (Populus nigra) se pune 1 lingurita de muguri maruntiti la 250 ml apa si se fierbe timp de 10 minute. Se strecoara. Este emolient si antibiotic ajutand la refacerea celulara.