Dezvoltarea capului si gatului

DEZVOLTAREA CAPULUI SI GATULUI

Mezenchimul din care se formeaza regiunea cefalica este derivat din:

Mezodermul paraxial

Mezodermul placii laterale

Creasta neurala

Placode ectodermice

Mezodermul paraxial(somite ,somitomere) formeaza:

_planseul cutiei craniene, o parte din occipital

-musculatura striata cranio-faciala

-dermul ,tesutul conjunctiv din regiunea dorsala a capului

-membranele meningeale caudal de prozencefal.

Mezodemul placii laterale formeaza :

-cartilaje laringiene,

-tesut conjunctiv adiacent.

Celulele crestei neurale au originea in neuroectodermul prozencefalului,mezencefalului,rombencefalului,migreaza ventral catre arcurile faringiene,rostral catre regiunea faciala(in jurul prozencefalului si cupei optice) formeaza

-structuri scheletice ale zonei mediofaciale,ale arcurilor faringiene,si alte tipuri de tesuturi a;le zonei inclusive cartilaj dentina,tendoane,derm,neuroni senzoriali,stroma glandulara,etc.

Placodele ectodermice, crestele neurale formeaza neuronii ganglionilor senzoriali corespunzatori nervilor cranieni V,VII,IX,X.

Caracteristic dezvoltarii capului si gatului este formarea in sapt.4-5 de dezvoltare a arcurilor faringiene separate de fante faringiene si recesuri faringiene care dau aspectul caracteristic al embrionului. Interactiunile epitelio mezenchimale determina diferentierea structurilor derivate din arcuri recesuri fante si muguri.

Luna I-a i.u.:

La organizarea structurilor capului si fetei conlucreaza ectodermul, tubul neural, crestele neurale, endodermul (faringele primitiv) si mezodermul (prin somitele occipitale).

La finele sapt.4,zona centrala a fetei este reprezentata de stomodeum,in jurul careia se afla prima pereche de arcuri faringiene.

Embrionul de 42 zile prezinta 5 proeminente mezenchimale:

-mugurii mandibulari,(primul arc faringian) caudal de stomodeum.

-mugurii maxilari (portiunea dorsala a primului arc faringian) lateral de stomodeum,

-mugurele frontonazal,cranial de stomodeum,

-ulterior apar mugurii nazali..

Primii care se intalnesc median sunt mugurii mandibulari, apoi cei nazali (prin procesele lor nazomediale) si la urma cei maxilari. De retinut ca proeminenta frontonazala se insinueaza partial intre procesele nazomediale, contribuind la foramrea piramidei nazale. Din acest motiv, teritoriul cutanat al nervului maxilar (Vb), situat in principiu intre pleoapa inferioara si buza superioara (nn. infraorbital si zigomaticofacial), cedeaza varful si muchia piramidei nazale oftalmicului (Va, prin n. infratrohlear). In schimb, urca lateral deasupra arcului zigomatic in partea anterioara a regiunii temporale (n. zigomaticotemporal), partea posterioara revenind mandibularului (Vc, prin n. auriculotemporal)! Deci, mugurii fetei coboara dinspre lateral spre medial.

Ordinea fuzionarii mediane determina si formarea palatului: un proces palatal median, provenind din procesele nazomediale fuzionate si doua procese palatine laterale, provenite din mugurii maxilari. Convergenta lor va fi marcata de foramen incisivum.

Deci din Mugurele fronto nasal deriva:fruntea piramida nazala

Mugurele maxilar-obrajii,portiunea laterala abuzei superioare

Mugurii nazali -depresiunea infranazala,creasta nazala ,vf. Nasului

Mugurele mandibular-buza inferioara

Saptamana a 5-a i.u.:

Suprafata (A) si sectiunea mediana (B) a extremitatii cefalice: se formeaza arcurile faringiene (branhiale) mezodermale ce determina la suprafata organizarea santurilor faringiene ectodermale, iar in interior, dinspre faringele primitiv, a pungilor faringiene endodermale.

Primii care se intalnesc median sunt mugurii mandibulari,

apoi cei nazali (prin procesele lor nazomediale) si la urma cei maxilari

Ordinea fuzionarii mediane determina si formarea palatului: un proces palatal median, provenind din procesele nazomediale fuzionate si doua procese palatine laterale, provenite din mugurii maxilari. Convergenta lor va fi marcata de foramen incisivum.

Referat: 5 motive sa bei cat mai multa limonada Referat: Procesarea fructelor si legumelor

DEZVOLTAREA DINTILOR

se face prin doua componente ontogenetic diferite:

Enamelul (smaltul) ectodermic

Dentina mezodermica

Semnalul este dat de celulele crestelor neurale care migreaza spre maxilarul superior si inferior

Sectiuni paramediane prin mandibula: A. localizarea primordiului dentar (14 sapt. i.u.); B: stadiul de mugure dentar (9 sapt. i.u.); C: stadiul de capison (11 sapt. i.u.); D: stadiul de clopot sau cupa (14 sapt. i.u.); E: la termen, dintele format nu a erupt inca; E: la 6-7 luni post-partum, incisivul este partial erupt.

Dezvoltarea dintilor se face prin doua componente ontogenetic diferite: enamelul (smaltul) ectodermic si dentina mezodermica. De remarcat ca endodermul nu poate participa la acest nivel, deorece tubul digestiv este reprezentat aici de stomodeum, o invaginare a ectodermului, ce patrunde pana in dreptul viitorului "V" lingual! Semnalul este dat tot de celulele crestelor neurale care migreaza spre maxilarul superior si inferior.

Etapele sunt:

A. stadiul de primordiu dentar (14 sapt. i.u.);

B: stadiul de mugure dentar (9 sapt. i.u.);

C: stadiul de capison (11 sapt. i.u.);

D: stadiul de clopot sau cupa (14 sapt. i.u.);

E: la termen, dintele format nu a erupt inca;

F: la 6-7 luni post-partum, incisivul medial este partial erupt.

Evolutia dentitiei "de lapte" (caduca, sau deciduala) si definitve (permanenta) este urmatoarea:

Dentitia:    Eruptie: Cadere:

Deciduala:

Incisivi centrali luna 6-8 la 6-7 ani

Incisivi laterali luna 7-10 la 7-8 ani

Caninii luna 14-18 la 10-12 ani

Primii molari luna 12-16 la 9-11 ani

Molarii secundari luna 20-24 la 10-12 ani

Permanenta:

Incisivi centrali la 7-8 ani

Incisivi laterali la 8-9 ani

Caninii la 12-13 ani

Primii premolari   la 10-11 ani

Premolarii secundari        la 11-12 ani

Primii molari la 6-7 ani

Molarii secundari la 12-13 ani

Molarii tertiari     la 15-25 ani

Structurile scheletice ale cutiei craniene si ale fetei se formeaza din mezenchimul derivat  astfel:

din crestele neurale-frontalul,lacrimalul,nazalul,zigomaticul,maxilarul,mandibula incisivul,sfenoidul,scuama temporalului,hioidul.

din mezodermul paraxial-stinca temporalului,occipitalul,parietalul

din mezodermul placii laterale-cartilajele laringiene

CORELATII CLINICE:

Fuzionarea defectuoasa a mugurilor faciali determina macrostomie (sus mijloc) si diferite grade de cheilo-palato-schisis, de ex. "buza de iepure"(sus dreapta), "gura de lup" (jos C)

Fiecare arc faringian esta format dintr-o regiune centrala de tesut mezenchimal acoperita la exterior de ectoderm ,iar la interior de endoderm si celule ale crestei neurale   ce determina structurile scheletice ale fetei

Fiecare arc faringian are componenta musculara proprie inervata de un anumit nerv cranian iar atunci cand celula musculare migreaza componenta nervoasa le insoteste;

Fiecare arc prezinta componenta sa arteriala

Structurile derivate din arcurile faringiene si inervatia acestora:

Arcul faringian I (al nervului trigemen -maxilar,mandibular):

-oase: mandibula (cartilajul Meckel), ciocanul, nicovala; ligamentul sfenomandibular.

-muschi: masticatori, tensor al timpanului, milohioidian, tensor al valului palatin si pantecul anterior al digastricului.

Arcul faringian II (al nervului facial):

-oase: scarita, procesul stiloid, cornul mic si, partial, corpul hioidului; ligamentul stilohioidian.

-muschi: mimicii, al scaritei, pantecul posterior al digastricului.

Arcul faringian III (al nervului glosofaringian):

-oase: cornul mare si, partial, corpul hioidului.

-muschi: stilofaringian.

Arcul faringian IV (al nervului vag):

-cartilajele laringelui.

-muschi: faringelui si laringelui.

Santurile faringiene (ectodermice) evolueaza diferit: daca primul sant faringian va genera conductul auditiv extern, celelalte trei (II, III, IV) vor conflua in sinusul cervical, care, ulterior, va involua.

Pungile faringiene (endodermice) vor genera urechea medie (punga faringiana I), fosa supratonsilara (punga faringiana II), timusul si glandele paratiroide inferioare (punga faringiana III) cele superioare si celulele parafoliculare ale tiroidei (secretoare de calcitonina) provenind din punga faringiana IV!

Glanda tiroida provine din sutura mediana (anterioara) a faringelui primitiv, deci nu din derivatele arcurilor faringiene, care se dezvolta pereche, dinspre lateral.

Limba cuprinde in evolutia ei toate arcurile faringiene, cu mentiunea ca arcul II (al facialului) va involua aici in favoarea primului (al mandibularului). Totusi, pe teritoriul mandibularului, nervul facial va participa la inervatia senzoriala gustativa si vegetativa secretorie.

CORELATII CLINICE:

Diferite grade de displazie frontonazala

DEZVOLTAREA LIMBII

se face initial din 4 arcuri faringiene, dar, in cele din urma, arcul faringian II (al facialului) "renunta"

A: la 4 saptamani

B: la sfarsitul celei de-a 5-a

C: la inceputul celei de-a 6-a

D: la mijlocul celei de-a 7-a

E: la adult

CORELATII CLINICE:

Frati cu disostoza mandibulo-faciala (sindromul Treacher-Collins):

hipoplazia mandibulei si oaselor fetei, malformatii ale urechii externe si medii, palatoschizis, dentitie defectuoasa, "coloboma" pleoapei inferioare.

CORELATII CLINICE:

AGNATIA: desen din incidenta inferioara (A) si fotografie din incidenta laterala (B); de remarcat pozitia cervicala a pavilioanelor urechilor